„Salut concluziile Consiliului European, prin care liderii recunosc progresul reformelor realizate de Republica Moldova și Ucraina și decid să inițieze discuțiile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Extinderea Uniunii Europene reprezintă cea mai bună investiție într-o Europă mai puternică și mai unită”, a scris Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, pe platforma X, după ce liderii europeni au decis, în chiar prima zi a summit-ului de la Bruxelles din 21-22 martie, să ceară adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrului de negociere pentru aderarea Moldovei și Ucrainei la UE. Ce semnificație are această decizie pentru clasa politică de la Chișinău într-o perioadă destul de agitată, atât din cauza unor presiuni enorme în contextul scrutinului prezidențial și referendumului din toamnă?
Zece ani, nici un nou membru UE și unul părăsind-o
În penultima săptămână din martie Chișinăul era într-o febrilitate similară celei din ajunul reuniunii Consiliului European din 14-15 decembrie, când aștepta decizia de deschidere a negocierilor de aderare la UE. De data aceasta febrilitatea provocase așteptarea duelului pro și contra privind un nou sistem de aderare la UE, dar mai ales demararea propriu-zisă a cadrului de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina. Mai mute voci din spațiul comunitar acreditau ideea că liderii statelor membre UE se vor axa la summit-ul de la Bruxelles din 21-22 martie pe proiectul de utilizare a activelor înghețate rusești în favoarea Ucrainei, negocierile cu cele două state rămânând pe un plan secund.
Cu o zi până la deschiderea summit-ului Comisia Europeană propusese ca statele candidate la aderare în UE, Ucraina, Republica Moldova și cele din Balcanii Occidentali, să fie integrate blocului comunitar „gradual”, în paralel fiind reformată regula de unanimitate, încât state individuale sau grupuri mici de state să nu mai poată bloca decizii ce impun în prezent aplicarea acestei reguli. Pe de altă parte, federaliștii susținători ai transferului de mai multă putere către Bruxelles în detrimentul statelor naționale ar dori eliminată complet regula unanimității. Odată cu creșterea numărului statelor membre în UE aceasta sporește riscul unor blocaje decizionale. Majoritatea calificată ar însemna 15 din 27 de state membre, dar care în același timp să însumeze cel puțin 65% din populația UE. „Extinderea este o investiție geopolitică ce va spori greutatea politică și economică a UE pe scena mondială”, afirmă în raportul său vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, calificând acest document drept „primul pas spre inevitabilele reforme ale UE” spre o Uniune mai mare, cu o serie de schimbări politice în profunzime. Contextul acestor discuții are în vedere state candidate la aderare ca Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia-Herțegovina. Chiar și miniștrii din Danemarca și Austria au recunoscut că Europa s-a schimbat și extinderea este necesară. Dar susțin că integrarea ar trebui să rămână bazată pe meritele individuale ale țărilor candidate, îndeplinind criteriile prin reforme. Peter Sztaray, secretarul de stat maghiar, a declarat că în a doua jumătate a anului, când Ungaria va deține președinția UE, extinderea va fi pentru ea o prioritate. „Am dori ca în 2024 să deschidem capitole de negocieri cu Serbia, Albania și Macedonia de Nord, să închidem unele capitole cu Muntenegru și să începem negocierile cu Bosnia și Herțegovina”, a reiterat Sztaray. De menționat că în ultimii 10 ani nicio țară nu a fost acceptată în UE, iar una chiar a părăsit blocul comunitar.
Ce complica decizia summit-ului pentru Moldova și Ucraina
În ajun, în pofida numeroaselor vizite întreprinse în capitalele europene timp de două luni de cei doi diplomați proaspăt investiți de executiv, vicepremierul pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov, și noul ministru de externe, Mihai Popșoi, Chișinăul se afla într-o anumită incertitudine referitor la o decizie favorabilă privind avansarea cadrului de negociere. Incertitudine alimentată atât de unele media din spațiul comunitar, cât și de dezbaterile din interiorul Parlamentului european. Pe 19 martie, membrii Comisiei pentru politică externă și mai mulți miniștri de externe ai statelor membre au cerut, în cadrul unei dezbateri comune, continuarea procesului de extindere și începerea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova, insistând pe accelerarea lor, dat fiind că până la moment procesul arată prea lent. Încetinirea extinderii și întârzierea deliberată a negocierilor a fost criticată în special de miniștrii țărilor baltice, aceștia precizând că s-au așteptat ca UE să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova în martie sau aprilie, în vreme ce acum se lasă așteptată cel puțin până în iunie, după alegerile europene. Pe integrarea mai rapidă a celor doi vecini a insistat în ajun și Președintele României, Klaus Johannis. La rândul ei, Tanja Fajon, ministra de externe a Sloveniei, a atras atenția asupra așteptărilor îndelungate de începere a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, iar Kristianis Karins, ministrul de externe al Letoniei, și-a exprimat speranța că și Bosnia și Herțegovina se va califica pentru a începe negocierile, de vreme ce și alte țări din Balcanii de Vest vor trece prin acest proces.
Anume problema Bosniei și Herțegovinei dădea emoții Chișinăului. Comisia Europeană urma să prezinte un raport scris despre această țară, în timp ce pentru Ucraina și Moldova să ofere doar evaluări orale. Bosnia și Herțegovina e cu un pas în urma Ucrainei și Moldovei, iar începerea negocierilor de aderare e condiționată de finalizarea unor reforme. Comisia Europeană a recomandat acestei țări să înceapă discuțiile de aderare, iar Ursula von der Leyen a declarat că țara a făcut „pași impresionanți”. Totuși, pentru unii observatori aceasta a fost o surpriză, deoarece un raport recent privind extinderea UE constata progrese limitate în Bosnia, în special pe domeniul reformelor electorale. Astfel, teama Chișinăului era ca nu cumva discutarea acestei probleme la summit să treneze. Și asta pentru că unele țări, inclusiv Austria, insistă ca parcursul de aderare a Bosniei și Herțegovinei, în privința căreia Comisia Europeană a recomandat recent începerea negocierilor de aderare, să fie conectat cu dosarul Moldovei și Ucrainei.
Negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina „fără întârziere”
Deși decizia privind următorul pas de extindere a UE cu Moldova și Ucraina se afla deja pe masa liderilor europeni (la 12 martie, Comisia Europeană a propus țărilor UE un cadru al negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina), Chișinăul își făcea griji și în privința opoziției Germaniei și Franței, care nu-și doreau ca o eventuală decizie în acest sens să fie luată înainte de europarlamentarele din iunie. Probabilitatea ca subiectul extinderii să fie discutat la vară, când sunt programate două noi summit-uri la final de iunie, destinate în principal selectării noilor membri ai Comisiei și Consiliului, nu încânta liderii proeuropeni de la Chișinău. Renumita publicație Financial Times insera în ajun un interviu în care Cristina Gherasimov declara că Moldova ar fi „foarte recunoscătoare” dacă țările UE ar „recunoaște” eforturile făcute până acum. Publicația mai scria că după ani de „rezistență”, UE acceptă o nouă extindere a blocului ca răspuns la războiul din Ucraina – în decembrie, liderii UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina, dar de atunci nu s-au înregistrat progrese privind stabilirea unei date pentru inițierea propriu-zisă a procesului. Republica Moldova e dornică să progreseze pe calea integrării europene, în timp ce țările-candidate „se tem” că
Bruxelles-ul își va pierde concentrarea asupra extinderii. „Am dori să vedem un cadru de negociere care să ne permită să ne accelerăm agenda de reforme interne, astfel încât să putem adera la UE cât mai curând posibil”, declara pentru această publicație negociatorul-șef pentru integrare Cristina Gherasimov, menționând că sprijinul public pentru aderarea la UE a crescut în Republica Moldova de la circa 55% până la decizia privind începerea negocierilor de aderare la 68% după acea decizie. „Trebuie să menținem acest sprijin”, insista Gherasimov.
Până la urmă, liderii UE au cerut, în chiar prima zi a summit-ului, să fie adoptat „rapid” cadrul de negociere pentru Moldova și Ucraina și negocierile să înceapă „fără întârziere”. Un pas înainte pe drumul aderării. Uniunea Europeană va continua să consolideze reziliența, securitatea și stabilitatea Moldovei în fața acțiunilor destabilizatoare, se arată în documentul ce prezintă concluziile reuniunii. Pe de altă parte, Consiliul European salută progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova în avansarea reformelor necesare pe calea către UE. Ca urmare a prezentării proiectelor-cadru de negociere, Consiliul European invită la adoptarea lor rapidă și avansarea demersurilor fără întârziere pentru aceste state. Maia Sandu și Cristina Gherasimov au salutat decizia Consiliului European. „Noi salutăm decizia Consiliului și ne dorim o adoptare cât mai rapidă a cadrului de negociere, precum și organizarea în timpul cel mai apropiat a primei conferințe interguvernamentale care să marcheze oficial negocierile de aderare”, a declarat Gherasimov. Toate bune până aici, s-ar putea chiar și reforma justiției să înregistreze anumite succese până în vara lui 2025, după cum speră guvernarea.
Articol de Nicolae Misail
