12.2 C
Ploiești
duminică, 19 mai, 2024
spot_img
AcasăTara de dincolo de taraReferendum constituțional, între unitate și alternative

Referendum constituțional, între unitate și alternative

„Curtea Constituțională adoptă următorul aviz: 1. Inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputați din Parlament … este conformă cu prevederile art. 141, alin. 1, lit. b din Constituție. 2. Inițiativa de revizuire a Constituției prin referendum corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de art. 63, alin. 3, și 142, alin. 3, din Constituție. 3. Inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituției, stabilite de art. 142, alin. 1 și 2 din Constituție, și poate fi prezentată Parlamentului spre examinare. 4. Acest aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”. (avizul CCM, 16 aprilie 2024)

E timpul să devenim și noi cetățeni europeni
Lansată în decembrie 2023 de președinta Maia Sandu, inițiativa organizării unui referendum pro-european o dată cu alegerile prezidențiale a stârnit nu doar cele mai controversate comentarii, îndoieli și riscuri, dar și critici acerbe și persiflări veninoase la adresa șefei statului și PAS laolaltă din toate suburbiile politice și taberele partinice, inclusiv proeuropene, ce nu s-au regăsit la masa guvernării. În scurt timp, PAS a modificat Codul Electoral astfel încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și parlamentare, iar plebiscitul să fie constituțional, cetățenii urmând să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” În cazul în care vor da un vot pozitiv, ar urma să fie completat cu două alini-ate preambulul Constituției: „RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova” și „DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Plus un nou articol, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care ar stipula că aderarea la tratatele constitutive ale UE se va stabili prin lege organică, prevederile lor având prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Pe de altă parte, completarea Constituției, se mai spune în aviz, nu afectează caracterul independent, suveran și unitar al statului și nici statutul de neutralitate, atât de aprig vehiculat pervers de cei din coloana a cincea politicu-lui moldovenesc, nu înseamnă suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
La două zile după aviz, PAS a înregistrat un proiect privind desfășurarea Referendumului republican constituțional și alegerilor prezidențiale la 20 octombrie 2024. Potrivit spicherului Igor Grosu, în prezent legislativul pregătește toate demersurile necesare în acest sens. După votarea proiectului, el va fi remis CEC pentru a iniția procedura de organizare a plebiscitului. „Nu avem vreme de pierdut. E timpul să devenim și noi cetățeni europeni. Sunt sigur că împreună vom reuși”, a îndemnat Grosu toate partidele din republică și diasporă să promoveze aderarea.

BP „Împreună”: unitatea dreptei sau alternativa PAS?
Avizul CC e făcut public în după amiaza zilei de 16 aprilie. La doar 3 ore, un nou pol politic și-a anunțat o inițiativă în susținerea aderării la UE – membrii proaspătului Bloc Politic „Împreună” se adresează printr-o scrisoare publică partidelor de dreapta, reprezentanților societății civile, personalităților din lumea academică, mediul cultural și științific să-și asume parcursul european ca obiectiv strategic național. Asumare prin semnarea „Pactului pentru Europa”, similar celui de la Snagov. Adresând și Maiei Sandu un mesaj că Pactul propune asumarea parcursului european de către întreaga societate. În declarație se mai precizează că, în pofida diferențelor dintre partide, curente politice, grupuri sociale, „Republica Moldova are nevoie de un document strategic, ce va uni societatea în jurul unui scop asumat conștient, similar Pactului de la Snagov. Vă propunem sa fiți parte și dumneavoastră din acest proces de consolidare a societății”. Ce e cu Blocul Politic „Împreună” și care-i autenticitatea „Pactului pentru Europa”?
BP „Împreună” își anunța lansarea cu două zile înaintea deciziei CC. Întâmplător? Format ca bloc electoral în ianuarie, inițial de PPDA, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor (LOC), în februarie aderă și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Și-a propus din capul locului „elaborarea unui demers politic și electoral nou în vederea participării în campaniile electorale din 2024 și 2025, identificarea unui candidat comun, susținut la alegerile prezidențiale, pregătirea de alegerile parlamentare”. Încă în formula de trei, liderii primelor două nu au contenit să critice actuala guvernare, invocând suspiciuni de corupție și cerând mereu demisii ale unor miniștri. Cel mai agresiv, Dinu Plângău, noul lider PPDA, după eșecurile formațiunii în alegerile pentru primăria capitalei și în parlamentarele anticipate, o ținea într-o critică pe un portativ identic celui al PSRM, BCS, clonelor Shor. Odată cu cooptarea CUB, liderul ei, Igor Munteanu, intră în competiție cu Plângău, decât că discursul său critic, mai filosofal, și-l ambala în frac și la cravată. Mă rog, ca un fost diplomat. Mai recent, declarându-se în alternativa guvernării, și-au atras numeroase critici în spațiul virtual, internauții acuzându-i că lovesc în unitatea dreptei. Sub genericul „O mică Unire (3+1)… spre o mare dezbinare” aceștia reproșau nou creatului bloc ghinionul de a pune partide europene să concureze cu un singur partid proeuropean, mai numeros și mai puternic, practic cu un lider incoruptibil, aproape infailibil – Maia Sandu. În furci era luat și obiectivul „forță alternativă”. Or, ALTERNATIVA înseamnă opți-une între două soluții, căi, care se exclud. Altfel zis: PUNCT. Și de la CAPĂT?

Al cui e „Pactul pentru Europa”?
Avizul CC a grăbit, trebuie să credem, decizia celor patru lideri de a anunța, oficial, BP „Împreună” și „Pactul pentru Europa”. Dar ideea de Pact nu e nouă și nu ei dețin paternitatea. În contextul războiului din Ucraina și a depunerii cererii de aderare la UE, PAS chema pe 11 iulie 2022 la o alegere tranșantă, între război și modelul european, după formula Pactului de la Snagov. Apoi Ion Ceban, în ajunul congresului de constituire a partidului MAN, anunța că va propune semnarea unui Pact ca la Snagov, reiterând ideea pe 8 februarie curent, ieșind de la prima consultare a șefei statului cu liderii a 14 partide.Un an înaintea lansării BP „Împreună”, pe 12 aprilie 2023, PSDE îndemna la semnarea unei declarații similare Pactului de la Snagov. Să recunoaștem, însă, chiar dacă nu e originală,e o mișcare tactică ce strecoară cele patru partide de la periferia scenei politice spre centrul ei. Dar să ne prefacem că nu întrevedem în ea o evidentă doză de rivalitate politică, revanșă ambițioasă? A considera Pactul mai important decât referendumul e, ușor fie spus, cam absurd, iar efectul săgeților critice, după avizul CC, e ca și cum ți-ai tăia creanga de sub picioare. Un eventual eșec l-ar suporta, direct și indirect, nu doar guvernarea, ci și restul partidelor proeuropene, inclusiv cele patru. Cu efecte la parlamentarele din 2025 – atunci, te-ai mira de vor contabiliza în Bloc, ÎMPREUNĂ, 2-3%, din zdrențele atestate în recente sondaje.

Cât se mai poate călca pe aceeași greblă?
Maia Sandu a trecut – ușor? – peste recrudescența criticilor și a invitat liderii BP „Împreună”, chiar a doua zi, la dialog. În cadrul întrevederii, a subliniat importanța consolidării tuturor partidelor pro-europene în susținerea și promovarea aderării la UE. Și Igor Grosu a declarat că a primit documentul în aceeași zi când a fost lansat, și va propune PAS să-l susțină, invitând câți mai mulți actori să i se alăture. Câte își vor anunța aderența la „Platforma pentru Europa” până la demararea propriu-zisă a campaniei electorale? Deocamdată doar PSDE a avut o întâlnire cu liderii BP „Împreună” și a declarat că acceptă de principiu ideea semnării unui Pact care să demonstreze unitatea națională în realizarea acestui deziderat. Cât despre opoziția antieuropeană, liderul ei, Igor Dodon, după avizul CC a declarat că PSRM va organiza o campanie națională împotriva referendumului constituțional și va îndemna lumea să nu participe la plebiscit sau să voteze împotrivă. După care a plecat cu mezinul pe muntele Athos, să se roage „pentru țară”. A cui țară?

Articol de Nicolae Misail

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente