Revenim cu partea a II-a a discuției pe care am avut-o deunăzi vreme cu directorul Serviciului Public de Finanțe Locale Ploiești, Simona Dolniceanu, dar de data aceasta în calitatea sa de candidat la funcția de primar al orașului Ploiești.
-Ploieștiul este foarte murdar. Ce ați putea face ca să schimbați acest aspect?
-Ploieștiul este, fără îndoială, un oraș foarte murdar! O renegociere a contractului cu ADI Deșeuri este o soluție. Avem un singur vot în această Asociație, deși numărul de locuitori ai Ploieștiului depășește totalul locuitorilor celorlalte comune membre. O altă soluție este o mai bună supraveghere a desfășurării activității de curățenie pe domeniul public de către angajații RASP. Colectarea selectivă, spălarea locurilor de colectare a deșeurilor, montarea de camere de supraveghere în aceste locuri, sunt alte soluții. Pentru primăriile din România, inclusiv pentru Primăria Ploiești, sunt disponibile mai multe fonduri europene dedicate îmbunătățirii gestionării deșeurilor și promovării economiei circulare:
a. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): acest fond susține proiecte ce vizează îmbunătățirea managementului deșeurilor, reciclarea și eficiența resurselor. Un exemplu specific este investiția din județul Galați, unde peste 77 milioane de euro au fost alocați pentru modernizarea serviciilor de colectare, tratament și reciclare a deșeurilor.
b. Programul LIFE: principalul instrument financiar al UE pentru mediu și acțiune climatică, acesta finanțând o gamă largă de inițiative, de la gestionarea deșeurilor la protecția biodiversității și combaterea schimbărilor climatice.
c. Politica de Coeziune a UE: aceasta sprijină investițiile locale, direcționate către proiecte de economie circulară, îmbunătățirea reciclării, gestionarea eficientă a deșeurilor și sprijinirea inovațiilor în designul produselor și modele noi de afaceri.
Aceste fonduri oferă oportunități ample pentru primării de a dezvolta strategii de gestionare a deșeurilor care sunt eficiente și sustenabile. Implementarea cu succes a acestor proiecte poate aduce beneficii semnificative comunităților locale, contribuind la crearea de locuri de muncă verzi și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
Exemplele de bună practică sunt instrumente valoroase în aceste situații. Există autorități locale care au gestionat bine aceste provocări, deși sunt mai rare, dar există.
-Foarte mulți bani din buget –și vorbim de aproape 80 de milioane de lei anual- se duc pe subvenționarea gigacaloriei. Credeți că este corect ca ploieștenii de la case, plătitori de taxe și impozite, să achite căldura de la blocuri?
-Nu! Cu siguranță nu este corect și aceasta este o situație care trenează de prea mult timp! Tocmai de aceea, în programul meu, una dintre primele măsuri este aceea de a acorda subvenție pentru încălzire și deținătorilor de case. Această măsură va permite tuturor cetățenilor să beneficieze de un suport echitabil, indiferent de tipul lor de locuință, fie că se încălzesc cu gaze, lemne sau alte surse.
-Rămânând tot la încălzire, Primăria Ploiești achită 69,11% (418,25 lei/Gcal, fără TVA) din costul gigacaloriei (cost total 635,48 lei, cu TVA de 5% și 719,95 lei/Gcal, cu TVA de 19%), iar omul achită diferența de 30,89% (222,49 lei/Gcal). Nu vi se pare că mai corect ar fi măcar un cost de jumătate/jumătate?
– Datoria primăriei este să găsească resurse pentru acordarea unor servicii de calitate și la prețuri sustenabile. În primul rând, trebuie să luăm măsuri pentru reducerea prețului gigacaloriei. În acest moment, în rețeaua de termoficare se înregistrează pierderi de aproximativ 33%. O reabilitare a rețelei de transport/ distribuție energie termică ar micșora pierderile la un procent de maxim 2% și ar reduce costul gigacaloriei cu 40%. Astfel, se va micșora presiunea existentă în acest moment pe bugetul local și se va putea acorda subvenție pentru încălzire și deținătorilor de case. În ceea ce privește cuantumul subvenției, aceasta va fi o chestiune discutată în Consiliul Local și aprobată de acesta, în funcție de proiectele pe care le vom stabili de comun acord.
-Subvenția se acordă și locuitorului de la bloc cu leafă de 50.000 lei/lună și celui cu leafă de 2.000 lei/lună. E corect așa? Asta în condițiile în care omul de la casă cu leafă de 2.500 lei/lună își plătește singur încălzirea…
– Este evident că vor trebui regândite condițiile de acordare a subvenției. Punctul meu de vedere este acela că nu putem acorda subvenție celor care au mai multe proprietăți, pentru toate imobilele pe care le dețin. Din discuțiile pe care le am cu cetățenii, a fost enunțată și această idee, de a acorda subvenție în funcție de veniturile proprietarilor. Dar, repet, aceste discuții le vom purta în Consiliul Local.
-La fel de mulți bani, în jur de 40-50 de milioane de lei/an, se duc pentru gratuitățile pe transportul în comun. Cum veți gestiona această situație?
-Transportul în comun constituie un cumul de probleme a căror soluționare a trenat, astfel încât avem acel efect al bulgărelui de zăpadă: problemele mici, la un moment dat, nu au fost rezolvate, ele s-au făcut din ce în ce mai mari, au creat altele și am ajuns aici, în acest moment, în care avem un transport public ineficient, cu trasee neschimbate de zeci de ani, astfel încât acesta nu asigură confortul și satisfacția cetățenilor. Evident că sunt persoane care trebuie să beneficieze de subvenție la transportul în comun! Ideea este de eficientizare a transportului în sine. De o optimizare a costului unei călătorii, prin reducerea cheltuielilor. Mă gândesc chiar și la o extindere a activității TCE , prin asigurarea, contra cost, a unor curse de transport în cadrul județului. Mediul concurențial este cel care creează eficiență și profit!
-Credeți că și din cauză că s-a transformat în protecție socială Primăria nu are bani pentru dezvoltare?
-În bugetul municipiului Ploiești, procentul destinat dezvoltării este de aproximativ 8%, în condițiile în care un buget sănătos asigură un echilibru între secțiunea de funcționare și cea de dezvoltare. Constanța are destinat un procent de 60% pentru dezvoltare, iar Oradea 80%. Motivele pentru care s-a ajuns aici sunt diverse: subvenții acordate fără o judecată economică, o deficiență în gestionarea resurselor, penalități plătite pentru nerespectarea unor termene de plată conform unor grafice, corecții primite la proiectele europene, urmărirea superficială a derulării unor contracte, o organigramă ineficientă a Primăriei. O primărie se transformă într-o instituție socială atunci când nu este capabilă să pună la dispoziția cetățenilor instrumente care să dezvolte economic orașul și comunitatea pe care o administrează.
-Cum veți rezolva în oraș problema parcărilor?
-Din sondajul pe care l-am efectuat referitor la ceea ce își doresc ploieștenii pentru orașul lor, problema parcărilor este una dintre cele mai importante. Acolo unde terenul permite, se pot construi parcări cu dale înierbate, însă consider că nu aceasta este cea mai bună cale. Parcările subterane sunt, în acest moment, cea mai eficientă soluție și este adoptată de orașele europene. Parcări subterane la Gara de Sud, la Halele Centrale, în cartierele care nu beneficiază de spațiu între blocuri sunt soluțiile optime.
– În ce fel v-ar plăcea să arate centrul civic al orașului?
-Proiectul pentru centrul civic este unul dintre proiectele mele de suflet. Mărirea și popularea zonei pietonale, parcări subterane la Halele Centrale, sub piața actuală și sub parcul din fața acestora, astfel încât tot centrul să fie liber de mașini parcate și acest spațiu să fie destinat agrementului. Crearea a trei piațete în zonele statuii lui Nichita Stănescu, a Teatrului Toma Caragiu și a Halelor Centrale, având drept elemente comune:cafenele, locuri destinate lecturii și pavilioane cu flori care să umple zona de culoare. Construirea unui mare centru de carte lângă Palatul Culturii, în care pasionații să poată achiziționa cărți, dar în care să se poată organiza și sesiuni culturale. Reconfigurarea spațiului verde, prin renunțatea la boscheții actuali așezați în veșnicele romburi și cercuri. Spațiul verde înseamnă iarbă și flori, simplitate și culoare, civilizație, oameni care să poată citi o carte așezați pe iarba îngrijită din centrul orașului. Cum vi se pare ideea asta?
-Eu m-aș duce la Iași, Timișoara sau Oradea și aș importa modelul lor la Ploiești. În fine, o penultimă întrebare: ce credeți că nu face bine actualul primar?
-Până acum, am identificat împreună cu dumneavoastră o mulțime de probleme existente. Ce nu funcționează bine: administrația Ploieștiului. Cel care conduce administrația Ploieștiului este primarul. Prin urmare, aveți răspunsul!
-Primăria Ploiești a pierdut 22 de proiecte europene în exercițiul financiar european 2014-2020. De ce credeți că s-a întâmplat așa ceva?
-Managementul defectuos și lipsa delegării responsabilităților către specialiștii în domeniu reprezintă probleme majore. O primărie, un proiect de oraș, speranța ploieștenilor de a avea un viitor mai bun nu se pot realiza fără efortul unei echipe și a profesioniștilor din domeniu. Din experiența mea, pot spune că succesul se bazează pe coeziune, determinare și profesionalism. Și se mai bazează pe capacitatea de a învăța de la alții care au reușit. Mergem, cum spuneați, la Oradea, la Iași, la Brașov, la Craiova, chiar și la Buzău, întrebăm care este rețeta reușitei și o adoptăm și noi, ținând cont de specificul orașului. Voturile oamenilor care te aduc într-o funcție trebuie să fie privite ca o uriașă responsabilitate și atunci când răspunzi de administrarea unui oraș nu mai este loc de orgolii. Interesul orașului este mai presus decât orice!
Articol de Maria Bogdan
