Războiul din Ucraina suscită tot mai acut atenția asupra vulnerabilității Republicii Moldova în materie de securitate. În special în contextul războiului hibrid intern și după ce mai multe rachete rusești au căzut pe teritoriul republicii, unele chiar provocând distrugeri. Recenta vizită la Chișinău a secretarului general adjunct NATO, Mircea Geoană, a reanimat subiectul relațiilor cu Alianța Nord-Atlantică și cel al neutralității constituționale a Republicii Moldova. Un interviu cu șefa Biroului de Legătură NATO în Republica Moldova, Michaela Šimáková, realizat de Radio Chișinău, aduce mai multă lumină și clarități la aceste subiecte controversate.
Radio Chișinău: Care e relația NATO-Moldova în prezent? Cum poate fi caracterizată?
Michaela Šimáková: Republica Moldova este un partener apropiat de lungă durată al NATO, iar relația noastră devine tot mai puternică. Conducerea politică a republicii s-a angajat în promovarea democrației, a statului de drept și a libertății individuale, ceea ce constituie fundamentul NATO. De asemenea, Republica Moldova este un contributor valoros la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo. Cooperarea noastră practic se extinde în mai multe domenii, inclusiv al educației și formării, al bunei guvernări și prevenirii riscului de corupție în sectoarele de securitate și apărare, logistică, dezvoltarea și consolidarea capacităților Inspectoratului General al Carabinierilor, pregătirea civilă, combaterea terorismului sau securitatea cibernetică, asta ca să numesc doar câteva. În funcție de solicitările autorităților de la Chișinău, susținem eforturile de reformare și modernizare a structurilor de apărare și securitate. În ultimul an NATO și Moldova au intensificat dialogul politic. Recent, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, s-a întâlnit cu conducătorii republicii, iar Secretarul General Stoltenberg s-a întâlnit cu Președintele Maia Sandu în marja Conferinței de Securitate de la Munchen; în noiembrie, ministrul Nicu Popescu a participat la Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București – ca să vă dau doar alte câteva exemple. Acest dialog continuu ne permite să facem schimb de opinii cu privire la problemele de securitate comune și să rămânem în strânsă legătură privind modalitățile prin care NATO și aliații săi pot sprijini cel mai bine Republica Moldova.
Radio Chișinău: Igor Grosu a declarat după întrevederea cu Mircea Geoană că Republica Moldova e determinată să consolideze parteneriatul cu NATO. Ce înseamnă un „parteneriat consolidat cu NATO”, cum am putea obține un asemenea parteneriat cu Alianța?
Michaela Šimáková: Am sporit deja sprijinul acordat partenerilor care se confruntă cu amenințări și presiuni semnificative din partea Rusiei – Moldova, Georgia și Bosnia – Herțegovina. Sprijinul suplimentar pentru Moldova se bazează pe lunga noastră istorie de cooperare atât cu Ministerul Apărării, cât și cu sectorul civil de securitate. Avem deja un parteneriat politic și practic solid, consolidat și mai mult prin adoptarea unor măsuri de sprijin personalizate la Summitul NATO din 2022 de la Madrid, cu scopul de a consolida reziliența națională și pregătirea civilă a Republicii Moldova. NATO oferă sprijin personalizat pentru eforturile de reformare și modernizare a sectorului de apărare prin intermediul procesului de planificare și revizuire PFP (Professional Fellows Program, Program de Stagiu Profesional în SUA, oferit tinerilor profesioniști din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Turcia, Serbia și Ucraina – n.r.), din 2015, cu asistență în cadrul Inițiativei de consolidare a capacităților de apărare și securitate. Ajutăm de asemenea Moldova să-și consolideze instituțiile, ceea ce, la rândul său, consolidează suveranitatea, independența și securitatea acesteia. În luna februarie a acestui an NATO a lansat un program de sprijin pentru dezvoltarea profesională a personalului civil din instituțiile de securitate și apărare.
Radio Chișinău: Apropo de acest program, ce reprezintă el și la ce etapă de desfășurare este?
Michaela Šimáková: Acum câteva săptămâni a fost lansată etapa de pilotare a programului și au fost livrate instruiri în tot ce ține de capacitatea de comunicare strategică, securitate cibernetică în special pentru funcționarii publici de rang înalt. Programul este orientat spre consolidarea securității naționale și se va desfășura pe o durată de 6 ani. Consolidarea competențelor și cunoștințelor funcționarilor publici va ajuta Moldova să implementeze reformele și să consolideze capacitatea Guvernului de a răspunde provocărilor actuale și viitoare în materie de securitate. 80 de funcționari publici din 14 instituții au trecut deja prin aceste instruiri.
Radio Chișinău: Cât de departe poate merge Chișinăul în cooperarea cu NATO având în vedere neutralitatea înscrisă în Constituție? În ce măsură neutralitatea constituțională poate fi un factor de stabilitate și de asigurare a securității Republicii Moldova?
Michaela Šimáková: NATO are mai multe țări partenere neutre sub aspect politic sau militar. Cu toate acestea, fiecare dintre ele interpretează și pune în aplicare „neutralitatea” în mod diferit. Acest lucru se datorează faptului că fiecare țară se confruntă cu un mediu de securitate unic, iar acest mediu se schimbă pe măsură ce se schimbă situația globală de securitate. În prezent, Moldova își revizuiește Strategia Națională de Securitate, un pas important în analiza principalelor provocări de securitate cu care se confruntă și ce fel de politică de securitate și apărare e necesară pentru a le face față. La nivel strategic reprezentanții Guvernului au spus limpede că din punctul lor de vedere doar neutralitatea nu garantează securitatea. E clar, Republica Moldova are nevoie de un sector de securitate și apărare puternic, în cooperare cu partenerii internaționali. Iar o apărare puternică necesită reforme nu doar în sectorul apărării, ci la nivelul întregului Guvern, în toate sectoarele. Și nu există nicio contradicție între neutralitate și cooperare. Parteneriatul nostru de 30 de ani demonstrează acest lucru.
Radio Chișinău: Mircea Geoană afirma în cadrul recentei vizite că Alianța nu vede un risc de natură militară din partea Rusiei, dar că Moscova desfășoară un întreg arsenal de război hibrid în Moldova menit să răstoarne actuala guvernare. Cum percepe NATO acest război și în ce măsură se poate implica în contracararea tentativelor de subminare a ordinii constituționale?
Michaela Šimáková: Moscova continuă să se folosească o retorică amenințătoare la adresa Chișinăului și încearcă să destabilizeze ordinea constituțională, lucru foarte periculos. NATO și națiunile aliate ajută Moldova să își consolideze capacitățile de apărare și securitate, astfel încât să devină mai rezilientă la influențele externe maligne. Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova, înființată recent, este o contribuție binevenită în vederea contracarării acestor provocări. Coordonarea eforturilor este esențială. NATO se coordonează în mod sistematic cu UE aici, la Chișinău, dar și la Bruxelles, precum și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune, pentru a asigura complementaritatea eforturilor.
Radio Chișinău: Ați avut recent o întâlnire cu șeful noii Misiuni de Parteneriat a UE la Chișinău, ambasadorul Cosmin-George Dinescu. Ce oportunități de colaborare între Oficiul de Legătură NATO și Misiunea de Parteneriat a UE vedeți?
Michaela Šimáková: Un element cheie ca asistența internațională să fie de succes e coordonarea și durabilitatea, care se corelează cu nevoile Moldovei și cu asumarea locală a responsabilității. Personalul de la Bruxelles și cel de la Chișinău fac regulat schimburi cu privire la situația politică, inclusiv prin intermediul unor ședințe comune. Consultările privind sprijinul practic acordat Moldovei s-au intensificat în ceea ce privește reziliența și amenințările hibride, inclusiv prin intermediul Echipei NATO de asistență consultativă în materie de reziliență (RAST) și al Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova. Colaborăm în activități de diplomație publică. În aprilie 2023 NATO a participat la reuniunea informală de la Chișinău a directorilor de politică de securitate ai UE pentru a discuta despre coordonarea sprijinului acordat Moldovei. Pe 1 iunie, când Moldova a găzduit a doua reuniune a Comunității Politice Europene, NATO AWACS au contribuit la securizarea spațiului aerian al republicii, un exemplu concret al modului în care NATO poate ajuta Moldova și un exemplu de cooperare NATO-UE și de angajament comun pentru viitorul european al Moldovei.
Radio Chișinău: Dacă vorbim de amenințări, ce amenințări directe la adresa securității Republicii Moldova vedeți în prezent? De unde vin acestea?
Michaela Šimáková: Autoritățile declară că nu văd niciun risc militar iminent pentru Moldova, datorită autoapărării eroice a Ucrainei și a succesului acesteia în război. Dar Moldova se confruntă cu alte provocări, și anume eforturile de destabilizare internă. NATO și țările aliate ajută Moldova să reziste acestei presiuni și să continue calea pe care și-a ales-o, integrarea europeană. Cu aceleași provocări cu care se confruntă Moldova ne confruntăm și noi în Europa și în întreaga lume: atacuri cibernetice, provocări hibride, dezinformare sau presiuni economice. Lucrăm împreună pentru a răspunde acestor provocări.
Radio Chișinău: Poate NATO în prezent oferi garanții de securitate Republicii Moldova dacă amenințările se vor amplifica?
Michaela Šimáková: Aderarea la NATO implică garanții de securitate. Moldova își poate asigura securitatea continuând să dezvolte instituții de securitate și apărare puternice și moderne, care pot face față crizelor de securitate, sunt reziliente în situații de urgență. Fie că e vorba de dezastre naturale sau de fluxuri mari de refugiați. În actualul mediu de securitate deținerea unui sistem performant de apărare antiaeriană și supraveghere aeriană este vitală pentru o țară ca Moldova. În acest context NATO salută decizia autorităților de a utiliza un buget majorat pentru apărare, de investiții în acest domeniu. Mai mult, radarul mobil de supraveghere cu rază lungă de acțiune la sol, ce va fi achiziționat prin intermediul Facilității Europene pentru Pace, va ajuta Moldova să-și controleze spațiul aerian. NATO poate sprijini Moldova cu echipamente și mijloace de protecție non-letale. Există proiecte în curs de desfășurare, ce vor consolida apărarea și supravegherea aeriană a Moldovei, lucrăm din greu ca acestea să fie finalizate cât mai curând. Să nu uităm și de sprijinul bilateral – mulți aliați oferă echipamente importante pe bază bilaterală. Toate aceste măsuri consolidează Moldova, reziliența ei, inclusiv la genul de acțiuni hibride: atacuri cibernetice, dezinformare, instigare la tulburări și încercarea de a submina guvernele democratice.
Radio Chișinău: Ucraina își dorește aderarea la NATO. În ce condiții ar putea adera Republica Moldova la NATO? Mai ales că Maia Sandu a admis într-un interviu presei internaționale că am putea renunța la neutralitate în favoarea integrării într-o „alianță mai mare”?
Michaela Šimáková: Toate țările care au aderat la NATO au făcut-o numai în baza propriei decizii și cereri de aderare. NATO își respectă politica ușilor deschise – recenta decizie a Finlandei și Suediei e o dovadă în acest sens. În același timp, NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei și sprijină ferm suveranitatea și integritatea ei teritorială.
