Realizând două grupări puternice de trupe, Frontul 2 Ucrainean, comandat de generalul de armată Rodin Malinovski, în raionul Paşcani-nord Iaşi-Chişinău-Dubăsari şi Frontul 3 Ucrainean, comandat de F. Tolbuhin, în raionul Tiraspol-Cetatea Albă, comandamentul militar sovietic la 20 august 1944 a trecut la ofensivă hotărâtoare pe două direcţii convergente în zona localităţii Huşi. Unităţile sovietice au creat breşe în dispozitivul de apărare al Grupului de Armate „Ucraina de Sud”, au cucerit la 21 august oraşul Iaşi, atingând în seara zilei de 23 august aliniamentul Târgu Neamţ-Roman-nord vest Bujoru, nord Chişinău, est Leova Taraclia, nord Tatar Bunar.
În această situaţie deosebit de grea, Regele Mihai I a executat lovitura de stat în ziua de 23 august, adresând ţării Proclamaţia, prin care anunţa: ieşirea României din coaliţia cu Germania, trecerea ei alături de forţele Naţiunilor Unite şi începerea luptei armatei române pentru apărarea independenţei naţionale şi eliberarea Transilvaniei, aflându-se în război cu Germania hitleristă şi Ungaria horthyistă. Potrivit Directivei Marelui Stat Major, Armata română a trecut la neutralizarea nucleelor germane aflate pe teritoriul României, dezarmarea şi internarea lor, trecerea la acoperirea graniţelor ţării cu Ungaria horthyistă, lichidarea inamicului de pe teritoriul naţional, desprinderea marilor unităţi şi unităţilor române şi trecerea lor la ofensivă, alături de armata sovietică, pentru eliberarea părţii de nord-vest a Transilvaniei.
Unităţile militare româneşti au trecut concomitent la dezarmarea trupelor germane din capitală şi împrejurimile sale, Valea Prahovei, Dobrogea, Turnu Severin, Braşov, Giurgiu ş.a. Germanii aveau numeroase efective pe platforma petroliferă Ploieşti-Câmpina. Divizia 5 Artilerie Antiaeriană, comandată de generalul Kuderna avea un efectiv de 10000 oameni, precum şi alte unităţi şi formaţiuni de luptă.
Acţiunile de luptă ale Art. A.A. pe Valea Prahovei au luat amploare după ce comandantul Comandamentului 5 Teritorial, generalul Constantin Vasiliu-Răşcanu a transmis comandantului Brigăzii 4 Art. A.A. Ordinul: Bateriile care vor fi atacate prin trageri de către bateriile germane vor deschide focul, pe care-l va înceta numai după ce au încetat unităţile germane. Se va deschide focul asupra aglomerărilor de trupe germane care se găsesc în preajma bateriilor române și vor fi dezarmate. În noaptea de 23/24 august 1944 au fost dezarmate efectivele germane din Ploieşti, astfel că pe 24 august, ora 10.00, comandantul garnizoanei militare Ploieşti, col. Spiridon Oprescu raporta că oraşul Ploieşti a fost eliberat de armata română, în cooperare cu formaţiuni luptătoare civile, de la obiectivele economice aflate în oraş.
În dimineaţa zilei de 25 august 1944, la cererea comandantului garnizoanei militare Ploieşti, Regimentul 7 Art. A.A. Ploieşti a executat trageri de interdicţie cu Divizionul 28 Art. A.A., comandat de căpitanul Mircea Basarabescu, asupra unui grup de militari germani care se deplasa de la Râfov-Zănoaga spre Ploieşti, obligându-l să se retragă.
La ora 15.00, în aceeaşi zi, s-a ripostat de către Divizionul 25 Art. A.A., comandat de maiorul Nicolae Bogdan asupra aglomerărilor de trupe şi autovehicule germane din pădurea Târgşorul Nou, obligându-le să se îmbarce în circa 150 de maşini şi să se îndrepte spre Strejnic. Coloana a fost urmărită cu foc, mai multe autovehicule fiind incendiate, iar mai mulţi ostaşi germani s-au împrăştiat în lanurile de porumb.
În acest timp prin Câmpina se deplasau spre Braşov coloane motorizate germane. Regimentul 9 Artilerie Antiaeriană a deschis focul cu Divizionul 38 Art. A.A.
La 26 august 1944 ora 12.00, Bateriile 57, 58, 79 Artilerie Antiaeriană din Divizionul 25 Artilerie Antiaeriană au deschis focul asupra 12 avioane Me-110, care decolau de pe pista de la Târgşorul Nou, doborând 4 dintre ele. De asemenea, bateriile au executat trageri de interdicţie asupra pădurii Târgşorul Nou şi Cota 190, pentru a împiedica eventualele atacuri ale celor 6000 ostaşi germani, care se găseau în perimetrul lor.
Lupte înverşunate s-au desfăşurat în ziua de 26 august 1944 şi de către Regimentul 9 Artilerie Antiaeriană, la Floreşti, Filipeşti Târg, Câmpina împotriva Subunităţilor din compunerea Regimentului 202 Artilerie Antiaeriană german. În cooperare cu Batalionul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazu”, Divizionul 36 Artilerie Antiaeriană, comandat de maiorul Grigore Jalbă, au capturat Batalionul de transport german de la Urleta. Regimentul 9 Art.A.A., în zilele de 24, 25 şi 26 august, a reuşit în cooperare cu infanteria să producă pierderi germanilor: 3 baterii de calibru 88 mm, 2 baterii de 37 mm, 5 de calibru 20 mm şi o baterie de 105 mm, reducând la 1/3 capacitatea de luptă a Art. A.A. germane.
În ziua de 27 august 1944, inamicul a produs pierderi materiale Bateriilor 57, 59 şi 79 Art. A.A., atacându-le din direcţiile Buda şi Crângul lui Bot. Bateriile conduse de căpitanul Ştefan Popescu şi sublocotenentul Teodor Temelcu au luptat până la terminarea muniţiei şi apoi s-au retras la Ariceşti Rahtivani şi Brătăşanca.
La 28 august 1944, ora 21.00, inamicul a deplasat de la Băicoi în gara Buda trenul german cu materiale de 128 mm, care a fost distrus de artileriştii antiaerieni români. Dinspre est a sosit Brigada 61 de infanterie motomecanizată sovietică, care s-a deplasat spre Păuleşti.
În perioada 23-31 august, artileriştii antiaerieni români, în cooperare cu infanteria au distrus 8 avioane şi peste 500 militari germani au fost făcuţi prizonieri de război.30
Artileria Antiaeriană în Campania militară desfăşurată în perioada 23 august-31 august 1944
