În copilărie, Walt Disney a fost pasionat de desen . A continuat această pasiune ce s-a maturizat, transformând schiţele nu doar într-o carieră, ci şi în cel mai mare studio de animaţie din lume. Disney a avut şi alte pasiuni, iar una dintre acestea a fost aceea de a-şi servi ţara în timp de război. Din păcate, a fost fie prea tânăr, fie prea bătrân pentru a se înrola în timpul Primului şi celui de-al Doilea Războli Mondial, ceea ce înseamnă că a trebuit să găsească alte modalităţi de a contribui la efortul de război.
Viaţa timpurie a lui Walt Disney
Walter „Walt” Disney s-a născut pe 5 decembrie 1901 în Chicago, Illinois. În 1906, familia sa s-a mutat în Marcerline, Missouri, unde şi-a petrecut anii tinereţii dezvoltându-şi interesul iniţial pentru artă. În timp ce se afla în Missoluri, a primit o comandă pentru a desena calul unui medic pensionar din cartier, ceea ce i-a stârnit interesul pentru desen.
Tatăl lui Walt, Elias, a cumpărat un abonament la ziarul Appeal to Reason, pe care tânărul l-a folosit pentru a-şi exercita abilităţile: copia ilustraţiile de pe pagină. Experimentând diferite medii artistice, Disney şi-a încercat şi acuarelele şi creioanele colorate.
După ce s-a mutat pentru scurt timp în Kansas City, familia s-a întors la Chicago, unde Disney s-a înscris la liceul McKinley. A devenit caricaturist pentru ziarul şcolii, îndrăgostindu-se în special de schiţarea de caricaturi patriotice despre Primul Război Mondial.
A încercat să se înroleze când era minor
Walt Disney a fost inspirat de la o vârstă fragedă să îşi servească ţara. Fratele său mai mare, Roly, s-a înrolat în marina americană în iunie 1917, ceea ce l-a făcut pe Disney să îşi dorească şi mai mult să se alăture efortului de război. «Arată atât de bine în acea uniformă de marinar», şi-a amintit odată. «Aşa că am vrut să mă alătur lui». Ceilalţi doi fraţi mai mari ai săi, Roy şi Herbert, s-au înrolat şi ei în armata americană, servind în cadrul Forţelor Expediţionare Americane (AEF).
În încercarea de a servi în Primul Război Mondial, Disney, în vârstă de 16 ani, a încercat să abandoneze şcoala şi să se înroleze în armată (unele surse spun că în marină). Din păcate pentru el, a fost respins pentru că era minor. În continuare, el şi un prieten au încercat să se înroleze în Forţele Armate Canadiene, dar amicul său, Russell Maas, a fost respins din cauza vederii slabe, iar Disney nu a vrut să servească fără el.
Fără să fie descurajat, tânărul Disney a falsificat data naşterii pe certificatul său de naştere, astfel încât să pară că este major pentru a se înrola în Crucea Roşie. Organizaţia l-a acceptat în septembrie 1918, iar el a fost instruit ca şofer de ambulanţă.
Primul Război Mondial s-a încheiat înainte ca Walt Disney să ajungă în Franţa
Pregătirea pentru Corpul de Ambulanţă al Crucii Roşii a avut loc la Camp Scott, o tabără temporară într-un vechi parc de distracţii din apropierea Universităţii din Chicago. Pentru a învăţa cum să repare ambulanţele, în caz de nevoie, şi să conducă pe teren accidentat, mecanicii de la Yellow Cab Company au petrecut săptămâni întregi instruindu-i pe recruţi. După aceasta, aceştia au fost supuşi la două săptămâni de pregătire militară.Când Disney a fost trimis în Franţa, în noiembrie 1918, armistiţiul fusese deja semnat. În ciuda acestui fapt, el a profitat la maximum de timpul petrecut peste mări şi ţări, explicându-i fiicei sale, Diana.
« Lucrurile pe care le-am făcut în timpul celor unsprezece luni în care am fost peste mări şi ţări s-au adăugat la o viaţă întreagă de experienţă. A fost o experienţă atât de valoroasă încât consider că, dacă trebuie să ne trimitem băieţii în armată, ar trebui să-i trimitem chiar mai tineri decât o facem. Ştiu că faptul că am fost pe cont propriu la o vârstă fragedă m-a făcut mai autonom ».
În timp ce servea ca şofer de ambulanţă, Disney a făcut adesea desene pe părţile laterale din pânză ale Ford Model Ts, pentru a creşte moralul camarazilor. Unele dinte ele au fost chiar publicate în ziarul US Army.
A circulat mult timp un zvon conform căruia Walt Disney a fost lăsat la vatră înr-un mod ruşinos. Totuşi, acest lucru nu poate fi adevărat, deoarece nu a servit niciodată în armata americană. El însuşi a explicat ce a declanşat această poveste.
«Era în februarie… m-au trimis cu un camion alb », şi-a amintit el mai târziu. « Eu eram şoferul şi aveam un ajutor. Un camion alb încărcat cu fasole şi zahăr» către zona devastată din Soissons. Ei bine, am ieşit din Paris şi a început să ningă. Am ars un rulment al camionului, aproape de o baracă de pază”…
«Deci, ordinele erau să nu părăseşti niciodată camionul. Zahărul şi fasolea erau aur», a continuat el. «Aşa că ajutorul trebuia să plece, iar eu să rămân cu camionul. Era o mică magazie a paznicului… şi am stat cu paznicul. Am stat două nopţi şi nu a venit niciun ajutor. Aşa că, în a treia zi eram atât de obosit, atât de somnoros, încât am lăsat camionul şi am mers până în oraş şi am comandat o masă. Apoi am luat un pat şi m-am întins în patul ăsta franţuzesc. Şi am dormit clar pe loc.»
Când Disney s-a întors, camionul dispăruse. După ce s-a urcat într-un tren înapoi la Paris, şi-a dat seama ce se întâmplase, spunând :
«Acest ajutor a intrat în Paris şi a ieşit în acea noapte înainte de a se prezenta la sediu… şi s-a îmbătat şi a fost beat timp de două zile. Apoi, în cele din urmă, s-a prezentat şi a venit să mă găsească. Eram plecat şi el a luat camionul. Aşa că am fost judecat de curtea marţială”.
În faţa comisiei, un om pentru care lucrase i-a luat apărarea lui Disney, explicând:
«Uite, băiatul ăsta a stat acolo două nopţi». El a întrebat : « Ce s-a întâmplat cu ajutorul ? » El a întrebat: «L-aţi trimis în faţa curţii marţiale pe ajutor ? «Ei au spus : «Da. A fost în celulă». În cele din urmă, Disney a fost lăsat să plece.
Oferta de sprijin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Walt Disney era prea bătrân pentru a lupta în cel de-al Doilea Război Mondial, dar a făcut totuşi tot ce a putut pentru a sprijini efortul de război. « Ziua de mâine va fi mai bună atât timp cât America va menţine vii idealurile de libertate şi de viaţă mai bună », a spus el odată despre conflict. Pentru a încuraja aceste idealuri, el a colaborat cu armata americană pentru a crea filme de scurt-metraj care să ridice moralul, atât în ţară, cât şi peste hotare.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la mult timp după înfiinţarea studiourilor Disney, a format Walt Disney Training Films Unit, angajând 90% din forţa sa de muncă în dezvoltarea de filme de instruire şi propagandă. În colaborare cu secretarul Trezoreriei, Henry Morgenthau Jr., a creat scurtmetrajul Donald Duck, The Spirit of’43, care i-a încurajat pe americani să cumpere obligaţiuni de război.
Pe parcursul conflictului, studiourile Disney au produs 400.000 de metri de materiale cinematografice legate de armată. În 1943, scurtmetrajul Der Fuehrer’s Face3 (Faţa Führerului) a fost atât de popular, încât a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun film de animaţie. Toate acestea au avut un cost, deoarece studioul a obţinut venituri suficiente doar pentru a acoperi producţia.
Pe lângă faptul că a ajutat efortul de război prin intermediul filmelor, Disney a primit şi sarcina de a concepe embleme pentru armata americană. În 1942, el a creat emblema pentru o nouă flotă de torpiloare ale marinei americane, cunoscute sub numele de «bărci ţânţar» reprezentând un tânăr ţânţar călare pe o torpilă. Disney a realizat peste 1.200 de embleme pentru Marina şi Armata SUA, şi a făcut acest lucru fără a aştepta nicio compensaţie în schimb. Acestea au fost afişate pe diverse vehicule militare, veste de război şi echipamente.
Sursa: Revista «Evenimentul Istoric», nr. 66