13.4 C
Ploiești
luni, 14 iunie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Vin anticipatele. Nu fără surprize, dar puțin îmbucurătoare

Vin anticipatele. Nu fără surprize, dar puțin îmbucurătoare

Articol de Nicolae Misail

   Scriam în numărul trecut că deși înregistrarea candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate de la Chișinău începe cu 60 de zile înainte de data alegerilor, unele partide practic, legal-nelegal, s-au cam lansat în campanie și până la această dată. Oricum, perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a început pe data de 5 mai, iar miercuri, 12 mai, Comisia Electorală Centrală (CEC) a dat startul înscrierii concurenților electorali la alegerile din 11 iulie. Peste două zile primele patru partide și două blocuri electorale au și depus actele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind înregistrate și chiar repartizat locul , în urma tragerii la sorți, în buletinele de vot. Ceilalți candidații la alegeri pot depune actele la sediul CEC până în data de 11 iunie 2021.

Primele surprize, primele blocuri electorale

   Primii au depus actele la CEC cei de la Partidul „Acasă Construim Europa” (PACE). Înființată într-un timp record (2 luni de la lansarea grupului de inițiativă, reușind să adune peste 7000 de cereri de aderare din 30 de raioane și constituind 24 de organizații teritoriale) și înregistrată la 25 august 2020, formațiunea se declară de centru-dreapta, urmându-și calea spre everestul politic cu o doctrină liberal-socială și îmbrățișând vectorul pro-european. Este înființată de Gheorghe Cavcaliuc, colonel în rezervă, fost șef-adjunct al Inspectoratului General de Poliție, care, împreună cu un grup deloc neglijabil de ofițeri din MAI, a demisionat odată cu venirea lui Andrei Năstase în fruntea MAI în 2019. Format „din profesioniști de înaltă calitate, adevărați patrioți ai Republicii Moldova”, cum e scris pe contul de Facebook, PACE nu s-a remarcat cu ceva inedit ca doctrină sau acțiuni sociale deosebite, ci deocamdată cu un scandal local – trei reprezentanți ai săi l-au scăldat din cap până în picioare cu verde de briliant pe vicepreședintele raionului Sângerei pentru că acesta s-ar fi vaccinat cu Pfizer peste rând, înaintea lucrătorilor medicali din raion. Pătimitul a ajuns la spital, iar făptuitorii s-au ales cu dosar penal.
După cei de la PACE, s-au grăbit să depună actele reprezentanții blocului electoral „PSRM-PCRM”, prima surpriză a actualului scrutin. După ce s-au duelat ani buni cu săgeți pipărate și chiar injurii, cei doi lideri de partide și ex-președinți, Vladimir Voronin și Igor Dodon, au bătut palma ca să formeze un pluton comun de „patrioți și stataliști”, care „să salveze țara de invazia Occidentului și a NATO”. Cu o afirmație mai mult de bravadă a ieșit în față la depunerea actelor Vlad Batrîncea, secretar executiv al PSRM: „Avem o echipă puternică, inclusiv de juriști”. Și dânsul se declară jurist în acte. Însă răsfoind primele file din biografia sa, aflăm că în 1999 era înmatriculat la Facultatea de Istorie și Filozofie a USM, dar după anul întâi de studii este exmatriculat pentru restanțe și numeroase absențe de la ore. Și-a aflat „norocul” mai târziu la Universitatea Slavonă din Moldova, unde numai dânsul știe cum a obținut diploma de master în Drept internațional. Iar de mai punem la socoteală câte legi neconstituționale au promovat „juriștii” de la PSRM și câte „bătălii” au pierdut la CCM… În plus, primii zece sunt nume răsuflate și compromise pe parcursul ultimelor legislaturi și ultimelor două decenii. Cap de listă e şacalul de la PCRM, Vladimir Voronin, urmat de discipolul său și „fiul rătăcitor” Igor Dodon.
Cel de-al doilea bloc înregistrat la CEC este și el format din două formațiuni politice – „Partidul „Nostru” și „Patria”, acum sub denumirea comună „Renato Usatîi”. Și ei au pe listă 24 de juriști, 16 economiști, 12 ingineri, mai mulți pedagogi și primari, „oameni integri” în accepția lui Renato Usatîi, cu care acesta este gata „a reseta țara”. „Pe lista noastră nu se regăsește nici un fost deputat sau fost ministru, doar oameni noi”, se mai laudă Usatîi.

Liste cu penali, partide noi cu foști decăzuți

   Aproape cot la cot, tot pe 14 mai, la CEC s-au prezentat și alte două partide parlamentare rivale –PAS și Partidul „SOR”. În capul listei de la PAS figurează cei doi foști candidați la funcția de premier, președintele interimar Igor Grosu și vicepreședinta Natalia Gavriliță, ambii neobținând votul de încredere al deputaților din actualul parlament deja dizolvat. În primii zece, majoritatea deputați, se regăsește, neașteptat, și o figură exotică – Nata Albot, fostă prezentatoare TV și blogheriță în prezent, unde își afișează mai degrabă „talentul” culinar decât dexterități social-politice. Cu toate acestea, Igor Grosu se declară convins că grație formațiunii sale, aflate acum în topul sondajelor, „din 11 iulie vor veni timpuri noi, vremuri mai bune, în care noi toți, cei din țară, cei din diaspora, vom putea trăi acasă, alături de cei dragi”.
Și în lista Partidului „ȘOR” primii 18 sunt deputații din actualul legislativ dizolvat, cu cei doi fugari de la PD Vladimir Vitiuc și Violeta Ivanov, în primii zece și cu cei de la „Pentru Moldova” de la 11 în jos. „Remarcabil” este faptul că primii cinci poartă parafă de penaliști: Ilan Shor, cap de listă, condamnat de prima instanță la închisoare pe un termen de șapte ani și jumătate, în prezent fugar dat în urmărire internațională, după care Marina Tauber, Denis Ulanov, Petru Jardan și Reghina Apostolova, cărora le-au fost retrase imunitatea parlamentară și au fost reținuți fie de DNA, fie de Procuratura Anticorupție. Toți ulterior eliberați și plasați sub control judiciar. Cu toate acestea, Marina Tauber este sigură că formațiunea sa și a idolului său Ilan Shor va „câștiga aceste alegeri și va continua modernizarea Republicii Moldova”.
Ultima formațiune înregistrată de CEC la aceeași dată în lista candidaților este „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”. Deși se declară un partid tânăr (înregistrat la 13 ianuarie 2020), de factură nouă („partid anticriză”, ce-și propune să schimbe în mod rapid și radical întregul sistem de relații publice, în care economia modernizată să fie pusă în serviciul dezvoltării umane continue) a fost înființat și este condus de foștii comuniști Mark Tkaciuc și Iurie Muntean, ajunși în dizgrația lui Voronin și înlăturați din partid în ajunul alegerilor din 2014. Tot aici se regăsește și un alt comunist mai vechi, plecat și el din PCRM, Zurab Todua. Cu Iurie Muntean cap de listă, în care jumătate sunt femei și 60% persoane din raioane, formațiunea speră că lista sa „va provoca reacția corespunzătoare a cetățenilor”. Decât că nu numai cetățenii, dar și analiștii politici deocamdată dau în bobi să ghicească: e un ghimpe în spatele PSRM sau?… Singurul lucru de care sunt siguri că e partid de stânga.
La sfârșitul zilei, membrii CEC au tras la sorți pentru a stabili ordinea de înscriere a primilor șase concurenți electorali în buletinul de vot. Și chiar dacă PSRM deține o majoritate printre membrii CEC, deocamdată sorții au rezervat Bocului PSRM-PCRM ultimul loc, șase, după PACE, „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, Blocul „Renato Usatîi”, Partidul „ȘOR” și PAS.

Unirea celor de pe dreapta mai așteaptă

   Deși electorala e doar la etapa depunerii cererilor și înregistrării candidaților, publicul s-a trezit cu primele surprize. Cea dintâi pare a fi prezentarea la CEC a ex-deputatului român Cristian Rizea, condamnat în România la patru ani și opt luni privațiune de libertate și refugiat la Chișinău, care și-ar dori să candideze pe o circumscripție uninominală. Voci de pe ambele maluri încearcă să acrediteze ipoteza potrivit căreia cazul Rizea ar servi perdea de fum menită să acopere scandalul răpirii fostului procuror general al Ucrainei Nicolae Ceaus, refugiat și el la Chișinău și capturat la începutul lui aprilie de persoane necunoscute. Răpire ce ar putea oarecum prejudicia serios în actualul scrutin imaginea președintei Sandu și a PAS, zic unii. Puțin probabil. Cazul Rizea, desigur merită un articol aparte, dar deocamdată „descoperirile” dânsului privind schemele din politica de la Chișinău sunt prea puțin inedite și de valoare discutabilă.
O altă surpriză vine de la Dumitru Diacov. Deși PDM încă nu a depus actele la CEC (urmând să o facă săptămâna aceasta), un capăt de listă cu primele 20 de persoane ce vor figura în lista completă de candidați la parlamentarele din 11 iulie a devenit publică. Președintele de onoare, după aproape trei decenii de prezență în legislativ (unul dintre cei mai longevivi deputați de la Chișinău), nu se regăsește în ea. Însuși Diacov a declarat că decizia este una personală și bine chibzuită, rezervându-și mai mult timp pentru a se ocupa de Fundația „Pentru Democrație și Progres”. Adevăratul motiv însă pare a ascunde problemele cu justiția de la Chișinău cu care se confruntă democratul la moment. Pe de altă parte, Pavel Filip, speră că PDM nu numai că va trece pragul, dar chiar va înregistra un scor bun. La alegerile parlamentare din 2019, democrații au acumulat 30 mandate. Acum, după ce s-a destrămat în mai multe așchii, va putea convinge electoratul că este „un altfel de partid” sau va rămâne cu „titulatura” de „epava lui Plahotniuc”?
Zile de cumpănă pare să traverseze în ajun de scrutin și Platforma DA. După ce a jonglat cu afirmația că încă nu și-au definitivat lista electorală fiind în negocieri cu PLDM, mai nou colegii lui Andrei Năstase resping ideea unui bloc electoral cu partidul lui Filat, însă așteaptă ca oamenii profesioniști și integri din echipa fostului premier să se alăture pe lista lor. Adevărul însă a fost scos la iveală chiar de Vlad Filat, care a afirmat că cei de la Platforma DA au venit cu condiții umilitoare pentru liberal-democrați. Iar în debutul acestei săptămâni PLDM a dat publicității un comunicat oficial prin care declară că nu va participa la alegerile parlamentare anticipate și că va sprijini PAS în acest scrutin.

Pe calea reformelor și a democrației sau tot în mocirlă?

   Câte formațiuni politice din cele 53 aprobate ca eligibile de CEC își vor mai depune actele, câți candidați independenți se vor înscrie până la 11iunie, termenul limită? Care se vor înghesui pe eșichierul de dreapta și care pe cel de stânga? Vor ajunge oare în sfârșit la o soluție înțeleaptă partidele declarate unioniste? Deocamdată președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Vlad Bilețchi, a lansat o invitație pentru toți unioniștii de a se coagula și a participa în scrutin cu o listă comună. „Am făcut această invitație nu pentru că vrem să ne asumăm un orgoliu sau titulatură, ci pentru că e stringent ca toți unioniștii să fie împreună. Suntem gata să lăsăm de la noi doar pentru a realiza acest scop. Pentru noi nu contează locurile pe listă”. Doar două formațiuni unioniste au dat curs invitației – Partidul Liberal (lider Dorin Chirtoacă) și „Uniunea Salvați Basarabia” (lider fostul liberal Valeriu Munteanu). Pe 17 august, după o întâlnire cu senatorul Claudiu Târziu (AUR, România), conducerea PUN nu a acceptat propunerea de a merge pe lista AUR, argumentând că în alegerile din România AUR s-a manifestat ca un partid cu idei populiste, anti-sistem, anti-mască, anti-NATO etc.
Va porni Chișinăul după 11 iulie pe calea reformelor, a democrației și consolidării statului de drept ori clasa politică va eroda definitiv încrederea electoratului, scufundând republica în aceeași mocirlă în care s-a bălăcit în ultimele două decenii? Vor demonstra cetățenii că pot fi uniți și lucizi într-un moment crucial sau vor irosi și această șansă? Totul va depinde de astă dată de prezența la vot – în cazul unei prezențe scăzute nu vom avea mai mult de patru partide politice, iar în cazul unei prezențe masive a alegătorilor, șanse să treacă mai multe partide par a fi mai verosimile. S-ar mai putea să ne joace festa sau norocul o redistribuire mare a mandatelor la aceste parlamentare. Adică cele vreo 15%, ceea ce înseamnă până la douăzeci de mandate, care vor fi împărțite de partidele cu șanse mari, asistând după scrutin la marea împărțeală.
Dar ne mai rămâne o speranță că ne va salva din nou diaspora care se pare că deja se mobilizează. Până la această dată (18 mai), circa 90 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova din străinătate sau cu domiciliul în stânga Nistrului s-au înregistrat prealabil pentru a participa la votare în cadrul scrutinului din 11 iulie. Cei mai mulți s-au atestat în Italia (circa 17 mii), Marea Britanie (12,8 mii), Germania (10,3 mii), Franța (6,9 mii), Rusia (6,7 mii), România (6 mii), ceva mai modest în Irlanda (4,3 mii), SUA (3,1 mii), Spania (2,4 mii), Canada (1,8 mii), Belgia (1,3 mii), Portugalia (1,1 mii). De precizat că înregistrarea prealabilă mai este unul din criteriile importante ce stau la baza deciziei CEC privind deschiderea secțiilor de votare în afară țării, procedura încheindu-se cu 45 de zile înainte de data scrutinului, adică la 26 mai 2021.

Articolul precedentNod rutier la Inotești
Articolul următorSe colorează Ploieștiul!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Minutele care au făcut diferența! Ce spun medicii care i-au salvat viața lui Eriksen

Era minutul 43 al partidei Finlanda-Danemarca de la Euro. Aproape de tușă, danezul Eriksen, nederanjat de nimeni, face un pas să preia balonul și...

În 2020, CJ Prahova a suferit foarte tare la proiectele de dezvoltare a județului

Articol de Maria Bogdan      An foarte slab din punct de vedere al investițiilor, la Consiliul Județean Prahova! În 2020, la capitolul transporturi, secțiunea...

Mă doare-n băşcălie!

Pamflet de E. Pilaff Turnător dovedit în instanță, pușcăriaș cu acte, om de afaceri, politician și mogul, Dan Voiculescu, zis și Felix, l-a amenințat cu...

Ali Boumendjel, torturat şi asasinat de armata franceză

    Memoria franco-algeriană este de multă vreme sursă de tensiune. Preşedintele Emmanuel Macron face un gest, a anunţat Palatul Elysee. El a recunoscut,...

Ex-primarul condamnat din Șotriile candidează iar la alegerile locale!

Articol de Maria Bogdan     Pe 20 iunie 2021, în mai multe localități din România, printre care și Șotrile, se organizează alegeri parțiale pentru...

Pepe, dezvăluiri despre divorț: ”Raluca a pus punct!”

După 8 ani de căsnicie și doi copii frumoși, Pepe și Raluca au ajuns la începutul acestui an la final. Au divorțat până la...