fbpx
3.4 C
Ploiești
marți, 20 octombrie, 2020
Acasă Tara de dincolo de tara Veaceslav Platon – om de afaceri, politician sau hoț vestit?

Veaceslav Platon – om de afaceri, politician sau hoț vestit?

Pe 15 iunie curent Veaceslav Platon este eliberat din penitenciarul nr.13, Chișinău, la demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, demers de suspendare a executării pedepsei. După patru ani de detenție, „de luptă pentru supraviețuire între pereți”, controversatul om de afaceri vrea să obțină dreptate în cazul său și susține că, „în anturajul toxic” în care a fost, „viziunile asupra vieții” i s-au schimbat, iar acum își propune să demonstreze „poporului” că poate să aducă „acestei țări” un folos: „voi rămâne în țară și voi ajuta oamenii noștri”. Cu totul de alte păreri sunt experți, analiști politici, mass media și cei din opoziția actualei guvernări.

Veaceslav Platon, un jurist cu „potențial încă neexploatat”?
Omul de afaceri (al șaselea în topul milionarilor din Republica Moldova), cum îl califică unii, raiderul nr. 1 din spațiul CSI sau șeful celei mai mari spălătorii de …bani din lume, cum mai e titrat în mass-media, iar până nu demult, în deciziile justițiarilor, criminal deosebit de periculos, Veaceslav Platon pare să mai fi jinduit acest scop – de a aduce folos țării – cu vreo 15 ani în urmă, când a fost deputat în legislativul de la Chișinău. Și atunci era considerat „om de afaceri”, dar figurând pe listele Alianței „Moldova Noastră” (AMN) ca „jurist, referent, Direcția relații externe, BC „Moldinconbank” SA” (al 11-lea pe 5 aprilie) și „jurist, deputat, Parlamentul Republicii Moldova” (al 7-lea la anticipatele din 29 iulie 2009). Dar de fapt de pe atunci era deja cunoscut ca „un genial om de finanțe sau un mare escroc” în ale jurisprudenței. Ca viitor milionar a debutat cu afaceri în domeniul zahărului, după care, obținând acțiuni, a ajuns să dețină funcții de vicepreședinte al Consiliului de Administrare la BC „Moldindconbank” SA, ulterior la BC „Investprivatbank” SA. Funcții care îi garantau mai puțină răspundere, în schimb posibilități enorme de a se îmbogăți din circuitul banilor. În plină ascensiune de „glorie” financiară recunoștea public presei că principala sursă ce l-a și făcut milionar sunt procesele de judecată, în cadrul cărora face uz de anumite chichițe ale imperfecțiunii legislației, „găuri” prin care strecoară o anume logică a argumentelor, ce îi asigură în final câștig de cauză în procese unde se pun pe tapet sume cu multe-multe zerouri. Astfel în februarie 2009 ajunge în vizorul procurorilor, care cer reținerea lui. Dar Platon i-a anticipat și s-a pus la adăpostul mandatului de candidat în deputați, pe listele AMN. CEC respinge demersul procurorului Marin Popa, în care se indica că este intentat dosar penal pe numele vicepreședintelui „Moldova-Agroindbank”, Veaceslav Platon, iar la CEC el figura ca jurist, referent în Direcția relații externe, BC „Moldindconbank”. Adăpostul i-a fost asigurat de Serafim Urecheanu, ex-primarul capitalei și liderul AMN, Palton finanțând copios campaniile preelectorale ale formațiunii. Doar în campania din iulie 2009, Urecheanu investea în UTA Găgăuzia peste 2 milioane de dolari donate de Platon, scontând un scor impunător, însă care nu i-au adus de la găgăuzi decât puțin peste 3% din sufragii. După ce AMN eșuează în scrutinul din 2010, curând fuzionând cu PLDM, Platon se va dedica totalmente afacerilor financiare dubioase. „Recunosc, sunt un jurist cu potențial încă neexploatat până la capăt”, declara într-un interviu acordat în 2016 reporterului RISE-Moldova, deja fiind întemnițat. În ultimii ani de libertate ajunsese să facă afaceri chiar în domeniul atomo-energetic din Ucraina, având cetățenia și acestui stat, de rând cu cea a Federației Ruse.


Traseul dosarelor lui Platon prin instanțele de la Chișinău
Veaceslav Platon a fost eliberat pe 15 iunie curent, în urma demersului repetat al procurorului general Stoianoglo de suspendare a executării pedepsei. Eliberarea s-a produs mai degrabă decât se așteptau însuși Platon și avocații lui, numai bine în zilele când actuala guvernare rămânea fără majoritate parlamentară, adică cu doar 50 de deputați. Încă în mai, când coaliția PSRM+PDM se lipsea de alți 7 democrați și fiind majoritară doar cu un singur vot, Stoianoglo s-a produs cu o declarație neașteptată că „dosarul în privința cetățeanului Platon a fost falsificat în totalitate”. Considerând că Platon a fost „ilegal condamnat și respectiv ilegal își ispășește pedeapsa”, Stoianoglo mai preciza că „procuratura va iniția procedura de revizuire a sentinței”.
Reținut la Kiev pe 25 iulie 2016, exact în ziua în care autoritățile de la Chișinău îl dădeau în urmărire internațională, Platon este extrădat la o lună. Apărarea va acuza procuraturile ambelor state de încălcarea protocolului de extrădare, iar gurile sparte de la Chișinău vorbeau de niște milioane oferite ucrainenilor pentru arestarea lui. Aproape un an inculpatul este plimbat pe holurile judecătoriei, procurorii acuzând că ar fi obținut fraudulos credite de 800 de milioane lei de la Banca de Economii (BEM) și cerând 23 de ani închisoare. Platon striga pe holuri că e nevinovat și că dosarul său a fost comandat de Vlad Plahotniuc. În 20 aprilie 2017 prima instanță îl condamnă la 18 ani cu executare. Apărarea contestă decizia, dar Curtea de Apel în decembrie menține sentința în vigoare. Tot în decembrie 2017 Platon e condamnat la alți 12 ani pentru tentativă de escrocherie în proporții deosebit de mari (ar fi încercat să corupă mascații de la Detașamentul cu Destinație Specială „Pantera” cu mașini de lux și câte 5 mii de euro lunar în schimbul unor avantaje după gratii). Sentință clasată în februarie 2019 și trimisă la rejudecare. Primul dosar mai ajunge și la CSJ, care menține în vigoare sentința de 18 ani închisoare, decizie definitivă și irevocabilă. Irevocabilă și nu prea, căci drumul lui Platon spre libertate prinde a fi pavat încă din septembrie 2019, când avocații săi cer revizuirea sentinței, iar pe 18 mai 2020 Stoianoglo face declarația ce-l scoate basma curată din ancheta ce vizează frauda de la BEM.
Toate ședințele de judecată s-au derulat cu ușile închise, adesea în lipsa inculpatului, iar majoritatea probelor avocaților nu au fost admise. În acest sens Stoianoglo pare să aibă dreptate. Însă toate „afacerile” lui Platon, rulate prin sistemul bancar în perimetrul triunghiului Plahotniuc-Shor-Platon, îl divulgă ca un criminal iscusit ori un hoț vestit. Pe lângă dosarele din Moldova, Platon și Plahotniuc sunt cercetați penal și în Rusia că ar fi creat o grupare criminală ce ar fi spălat peste 20 miliarde de dolari, folosind mecanismul recuperării unor false datorii prin decizii ale instanțelor judecătorești din Moldova. Justiția de la Chișinău deconspirase mai demult schema generală a „spălătoriei rusești”, în cadrul căreia ieșiseră la iveală doar câteva episoade de mituire a judecătorilor în schimbul legalizării datoriilor aproape astronomice în temeiul unor copii îndoielnice de pe pretinse contracte. Întrebarea este de ce abia acum și cui servește eliberarea lui Platon?


Eliberarea lui Platon – „mărul otrăvit” pentru Dodon?
Disculparea lui Platon a trezit mai multe speculații în presă și proteste în tabăra opoziției. Ar exista informații că eliberarea lui a fost coordonată de serviciile speciale rusești, ale cărui agent ar fi Platon. Presa de la București și Chișinău validează opinii că Dodon are șanse minime să mai câștige al doilea mandat, lucru de care ar fi conștienți și curatorii de la Moscova. Costurile politice pentru Dodon pot fi destul de mari – această „mișcare”, cu puternice efecte electorale, ar fi trebuit lăsată după realegerea lui Dodon. Eliberarea lui Platon se poate transforma în „mărul otrăvit” al Maiei Sandu, doar că pentru Dodon.PAS atribuie eliberarea lui Platon „justiției lui Dodon”, plus riscul că eliberarea lui ar putea avea un efect catastrofal asupra economiei și sistemului financiar-bancar al republicii. Or, Platon nu este doar una din cele trei figuri principale implicate în furtului miliardului, ci și inculpat în alte dosare penale ce ilustrează preponderent acțiuni criminale. Și Platforma DA declară că eliberarea lui Platon servește direct președintelui Dodon – anume Plahotniuc și Platon, prin atacul raider din 2011-2012, au demarat procesul devalizării sistemului bancar. Și doar Dodon face o declarație ce-i trădează circumspecția: „Platon cu siguranță nu este un înger. Trebuie să colaborăm cu el în această situație sau nu? Putem folosi informațiile, experiența lui”.
Este posibil ca procuratura generală să încerce să facă din „furtului miliardului un paravan de neinvestigare a celorlalte dosare de rezonanță, acoperind criminali ce au jefuit în ultimii 10 ani Moldova? Mai ales că, deși alolingv (provine dintr-o familie de moldoveni vorbitori de rusă), Platon declară că „unica soluție de ieșire din situația groaznic de proastă în care ne aflăm e unirea cu România”. Mă rog, vrabia mălai visează. O „spălătorie” în România și-ar extinde lesne schemele în tot spațiul UE.
Enigmele metamorfozelor din vârful piramidei
După ce Stoianoglo a cerut revizuirea dosarului Platon și în toiul declarațiilor lui Dodon că procuratura a înaintat demersurile de rigoare privind extrădarea oligarhului Plahotniuc (potrivit unor informații de ultimă oră acesta s-ar afla deja în Argentina), pușcăriașul Platon o ținea una și bună că principalul beneficiar și arhitect al furtului miliardului este Plahotniuc. Când Dodon a înțeles că nici extrădarea, nici urmărirea penală a bunurilor acestuia pe teritoriul SUA nu este posibilă (SUA au acorduri de extrădare cu peste 100 de state, dar Moldova nu se numără printre ele), iar coaliția sa parlamentară a rămas cu doar 50 de voturi, declarațiile lui Platon au suferit peste noapte o metamorfoză enigmatică. Acum principalii arhitecți ai furtului miliardului sunt nimeni alții decât …Andrian Candu, Denis Ulanov, fost avocat al lui Shor, în prezent deputat. Ținta, ca și metamorfoza, e clară: liderul proaspătului partid înregistrat „Pro-Moldova” și partidul „SOR” sunt vârf de lance în decapitarea Guvernului Chicu.
Între timp și premierul Chicu a adoptat o altă pistă de descoperit furtul miliardului, procurorii moldoveni și compania „Kroll” nemaifiind credibili. Pentru că au descoperit că frauda bancară a avut loc în perioada 2007-2014 – schemele de acordare a creditelor neperformante ar fi fost puse la cale încă pe când Igor Dodon era ministru al economiei, iar Zinaida Greceanîi al finanțelor în Guvernul Tarlev. Greceanîi a numit reprezentanții statului în Consiliul de Administrare al BEM când statul deținea 56% din acțiunile băncii și influența politica de creditare. În 2008, Greceanîi, deja premier, și-a numit soțul, Alexei Greceanîi, în Consiliul de Administrare al Fabricii de Vin din Cojușna, funcția soției ajutându-l să obțină de la BEM un împrumut de peste 1,6 milioane de euro și jumătate de milion de dolari. Doi ani mai târziu, întreprinderea a falimentat, iar în 2011, prin intermediul unei companii off-shore, la care era proprietar-beneficiar, Alexei Greceanîi obține de la BEM un nou credit de 40 de milioane lei, spre a răscumpăra gajul Fabricii de Vinuri din Cojușna. Numele său figurează și în raportul Kroll. Cât despre Dodon, Telegraph.md scrie că între 2006-2010 mai multe companii afiliate lui au împrumutat de la BEM peste zece milioane de dolari. Proprietarul acestor companii, intrate în insolvabilitate, ar fi unul dintre finanțatorii PSRM și prietenul lui Dodon. În fine, Chicu: „Și ultimul moment, care o să bucure cred 99,9% din populație, mai puțin pe unii care s-au pricopsit cu partide ieri. Procuratura Generală a Republicii Moldova a încheiat acord cu autoritățile Letoniei pentru crearea echipei comune de investigare a furtului miliardului. Felicitări celor care au creat partidul. Asta așa, un cadou din partea noastră la botezul partidului”. Motivul noii întorsături a investigării furtului miliardului este că banii au trecut prin unele instituții financiare din Letonia, susține premierul. Noi însă ne întrebăm: până la urmă, cui servește eliberarea lui Platon? Dar justiția de la Chișinău?

Pagină coordonată de Nicolae MISAIL; www.ziarulploieştii.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Peste 900 de femei şi fete, date dispărute în Peru

Peste 900 de femei, dintre care 70% minore, au dispărut în Peru în timpul celor trei luni şi jumătate de izolare impuse din cauza...

Basne cu un prăpădit de Făt-Frumos și balauri dintr-un trecut roșu

Patru persoane, cetățeni ai Republicii Moldova, au fost răpite în noaptea dintre 7și 8 octombrie de așa-numitele forțe de ordine ale autoproclamatului regim de...

Proiectul european de digitalizare a serviciilor CJ Prahova prinde contur

Licitația organizată de Consiliul Județean Prahova pentru proiectul „Simplificare Administrativă și Optimizarea Serviciilor Pentru Cetățeni” a fost câștigată de firma bucureșteană CertSign, la prețul...

Nouă localități din Prahova ar putea intra în carantină zonală

Un document intrat în posesia reporterilor Incomod arată că nouă localități din Prahova ar putea intra în carantină zonală din cauza procentului ridicat de...

1 milion de lei pentru Registrul spațiilor verzi din Ploiești

În 2007, a apărut legea (nr.24) prin care autoritățile administrației publice locale aveau obligația să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative,...

USR și-a stabilit candidații pentru Parlament

Filiala Prahova a USR și-a desemnat candidații pentru Camera Deputaților și Senatul României la alegerile din 6 decembrie 2020. Pentru Senat, ordinea candidaților este...