20 C
Ploiești
sâmbătă, 13 august, 2022
Acasă Tara de dincolo de tara Va ataca armata rusă Republica Moldova?

Va ataca armata rusă Republica Moldova?

Cu toate mesajele încurajatoare ale mai multor oficiali internaționali și locali, războiul din Ucraina nu contenește să-i îngrijoreze pe cetățenii Republicii Moldova. Ultimele bombardamente la Odessa, Sergheevka, Vinița, localități tot mai apropiate de hotarul Moldovei, sporesc frica, incertitudinea, gândurile la o eventuală direcție de refugiu. Tot mai des oamenii se întreabă: va ataca Rusia sau nu Republica Moldova? Cu mai multe considerente la acest subiect vine Anatol Țăranu, istoric și politolog, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă.

Deși nu-și face publice pierderile de soldați și ofițeri…

Înainte de începerea războiului din Ucraina, armata rusă era considerată a doua cea mai mare forță militară din lume. După aproape cinci luni de război cu pierderi considerabile de efectiv și tehnică militară, atât experții în date statistice, cât și cei în tematică militară afirmă că Rusia va avea nevoie acum de ani buni pentru recuperare, iar, în cel mai rău caz pentru ruși, fostul potențial militar nu se va mai putea reface niciodată.
Din martie, când ministerul rus al apărării a anunțat o singură dată până în prezent numărul militarilor ruși căzuți în războiul din Ucraina (au fost raportați 1.351 de morți), la cifra pierderilor de efectiv mai mult nu s-a revenit. Cu toate acestea, din mai multe surse independente se știe că până în a patra lună de război, Rusia a pierdut în lupte de la 2% până la 4% din întregul personal al armatei sale active. O estimare minimă de 2% poate fi obținută dacă pornim de la datele pe care serviciile secrete britanice le-au anunțat la sfârșitul lunii mai: 15 mii de morți. Potrivit acestora, pierderile Rusiei în trei luni de război în Ucraina sunt comparabile cu pierderile URSS în timpul războiului de zece ani din Afganistan și depășesc pierderile din două războaie din Cecenia, care, conform datelor oficiale ruse, s-au ridicat la peste 11 mii de oameni. Iar potrivit datelor Statului Major ucrainean, la mijlocul lui iunie, Rusia pierduse iremediabil peste 33.000 de soldați și ofițeri sau 4% din întreaga sa armată. Aici este necesar de precizat că ucrainenii includ în pierderile armatei ruse nu doar morții, ci și grav răniții. Pentru gruparea militară rusă aceasta înseamnă că până în a patra lună a războiului ea a pierdut irecuperabil între 8% și 18% din efectivul său.
Starea generală a armatei ruse este afectată inclusiv de pierderi în rândul corpului de ofițeri, care, potrivit sursei Mediazona, au ajuns până la începutul lunii iunie la 581 de ofițeri morți în Ucraina. Dar aceștia sunt doar cei ale căror decese au fost cunoscute public. Experții militari occidentali sunt nedumeriți de numărul mare de pierderi în rândul ofițerilor de rang superior în Ucraina – generali și colonei ai armatei ruse, care, în opinia lor, se explică prin starea tacticilor militare ale armatei ruse.

Lugansk: ceremonie funerară pentru 58 de membri ai milițiilor separatiste pro-ruse, uciși în războiul din Ucraina

Pierderi mari de blindate, capacitate mică de a restabili numărul lor?

Dacă vorbim de pierderile de echipamente militare pe câmpul de luptă, războiul cu Ucraina a lovit cel mai greu tancurile și vehiculele blindate. Este principalul tip de armament al părții ruse, folosit de forțele terestre, care sunt cele mai implicate în lupte. Potrivit agenției internaționale Important Stories, armata rusă a pierdut de la 23% până la 42% din toate tancurile sale implicate în luptă și de la 8% până la 19% din vehiculele blindate. O estimare minimă a pierderilor ruse – 785 de tancuri (23%) și 1549 de unități (8%) de vehicule blindate – a fost făcută de proiectul internațional Oryx, care analizează fotografii și videoclipuri ale echipamentelor pierdute. Potrivit analiștilor de la Conflict Intelligence Team, aceste cifre reflectă aproximativ 70-80% din pierderile reale în cel puțin primele două luni de război. Și potrivit datelor Departamentului de Apărare al SUA, la sfârșitul lunii mai, armata rusă a pierdut o mie de tancuri, ceea ce constituie 29% din toate tancurile active pe care le are Rusia. Este adevărat că Rusia are peste 10.000 de tancuri în rezervă sau în așa-zisa conservare, dar e greu de contat pe ele. Potrivit părerii mai multor analiști, nu toate echipamentele aflate în rezervă sunt potrivite pentru utilizare imediată sau restaurare în cel mai scurt timp posibil. Ar putea dura ani pentru ca Rusia să-și restaureze flota de tancuri și vehicule blindate la nivelurile de dinainte de război, iar din cauza sancțiunilor acest lucru
s-ar putea să nu funcționeze deloc. Această estimare se bazează pe cunoașterea faptului că în ultimul deceniu de după 2011, Rusia a modernizat și a produs 150-160 de tancuri și aproximativ 500 de alte vehicule blindate pe an. Luând în considerare pierderile acestui echipament în războiul cu Ucraina, va fi nevoie aproximativ de la cinci până la șapte ani de muncă pentru a restabili acest efectiv. Or, modernizarea a avut loc folosind componente electronice importate. De exemplu, pe tancul T-72 au fost instalate lunete de termoviziune Thales (companie franceză). În situația de interdicție a importurilor acest lucru devine imposibil.

Obuze și rachete pe sfârșite

Și la capitolul artilerie, potrivit aceluiași Important Stories, Rusia a pierdut deja un  număr considerabil din armamentul său. Potrivit fotografiilor și videoclipurilor de pe câmpurile de luptă, au fost înregistrate 5% pierderi, iar potrivit Departamentului de Apărare al SUA, Rusia a pierdut 6% efectiv de artilerie, pe când conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei – 16%. O problemă serioasă a artileriei ruse este consumul de obuze. Se estimează că rezervele sovietice de obuze în depozitele militare din Rusia se apropie de sfârșit.
Într-o situație și mai îngrijorătoare sunt rezervele de rachete de asalt ale armatei ruse. La începutul lui iunie președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupele ruse au tras deja peste 2.500 de rachete asupra diverselor ținte în toată țara, majoritatea lovind obiective civile. Potrivit experților militari, până la această dată Rusia a consumat deja două treimi din toate stocurile sale de rachete de luptă. Aici se cere de concretizat că Rusia dispune de două tipuri de rachete: sovietice și post-sovietice. Rachetele sovietice se epuizează deja și nimeni nu le va mai produce vreodată. De exemplu, rachetele de croazieră de tip X-555 și X-22, care au fost moștenite de la Uniunea Sovietică, se vor epuiza în curând și rușii nu le vor mai avea, fiindcă au fost scoase din producție. Iar numărul de rachete ca Iskander, Caliber, Onyx și altele, produse în Rusia, nu depășește 50 de piese de fiecare tip pe an. Prin urmare, estimările arată că din 2011 au fost produse maxim 2 mii de rachete, plus că erau în stoc aproximativ o mie de rachete sovietice. Dintre acestea, peste 2.000 de rachete au fost deja trase, ceea ce reprezintă două treimi din toate stocurile. În plus, nu toate rachetele din stocuri pot fi folosite într-un război, fiindcă există o rezervă ireductibilă pentru Flota de Nord, pentru Flota Pacificului, pentru aviația strategică. În caz contrar, toată doctrină descurajării nucleare se prăbușește și Rusia devine dezgolită militar în competiția internațională a marilor puteri nucleare ale lumii.
În aceste condiții, potrivit unor experți militari, chiar dacă Rusia continuă să folosească restul rachetelor, atacând ținte pe teritoriul Ucrainei, intensitatea bombardamentelor în ultima lună a scăzut semnificativ până la lansarea a trei-patru rachete pe zi. Este adevărat, armata rusă încearcă să mențină un anumit ritm de atacuri aeriene pentru demoralizarea populației. Însă datele obiective demonstrează epuizarea semnificativă a rezervelor de armament, iar complexul militar-industrial rus nu dispune de capacitatea rapidă de a suplini stocurile de armament. Și aceasta se întâmplă deoarece uzinele ruse care produc rachete folosesc echipamente de import și în situația în care țările occidentale au impus sancțiuni, producția devine tot mai dificilă. Desigur, încă 50 de rachete de fiecare tip pot fi produse anul acesta de industria de război rusă, dar acest lucru nu va aduce înapoi 2.000 de rachete deja folosite în război. Acest număr de rachete nou produse va crea probleme Ucrainei, dar nu va asigura victoria Rusiei.

Gândește-te la pace, dar pregătește-te de… altceva

Războiul sângeros din Ucraina durează mai mult de patru luni. Dar Rusia atacă nu doar cu tancuri și artilerie, ci desfășoară un adevărat război propagandistic care vizează nu doar Ucraina, dar și multe alte state, în speță Republica Moldova. Mass-media rusă alimentează opinia publică internațională cu narațiuni provocatoare despre posibilitatea unui al Treilea Război Mondial.
Suplimentar, propaganda rusă sperie alte state, care încearcă să-și consolideze capacitățile de apărare militară, că ele pot deveni următoarele victime, după exemplul Ucrainei. Rusia are nevoie de ani de zile pentru a reconstrui și a reforma cuprinzător armata. În conformitate cu nota de expertiză a mai multor analiști militari, în războiul cu Ucraina armata rusă a pierdut deja atât de mulți oameni și echipamente, încât dacă o altă țară ar ataca cu arme convenționale Rusia acum, ei nu îi va fi ușor să riposteze. Se estimează că dacă forțele principale ale unei armate sunt atrase într-un anumit război, ceea ce rămâne pe loc nu este de cea mai bună calitate și, în acest caz, nici măcar nu este vorba doar de parametri cantitativi. Pe de altă parte, Rusia însăși ar putea avea probleme enorme dacă ar invada acum o altă țară, chiar și una atât de mică și vulnerabilă la mai mulți parametri cum este Republica Moldova, în timp ce continuă războiul în Ucraina. Este o veste bună pentru republica noastră în condițiile în care cetățenii privesc cu o îngrijorare firească ofensiva militară rusă în Ucraina. Cu atât mai mult e cazul să folosim la maxim această perioadă pentru consolidarea capacităților de apărare a Armatei Naționale, ca factor de descurajare suplimentară a unei eventuale agresiuni militare împotriva statului nostru.
Desigur, Chișinăul urmează să urmărească cu atenție evoluțiile în plan militar din Ucraina și să consolideze tot instrumentarul politic și logistic pentru a oferi un grad sporit de securitate statului. Chiar dacă la moment nu există un pericol nemijlocit al unei invazii militare ruse în Republica Moldova, acest pericol nu poate fi exclus pe viitor. Contracararea unei eventuale ofensive a Rusiei împotriva Republicii Moldova necesită o consolidare a cooperării politico-militare cu România, stat membru NATO, și pe această cale a creșterii rezilienței militare a Chișinăului prin intensificarea cooperării cu cel mai puternic și eficient mecanism de securitate colectivă din lume. Moscova trebuie să știe că în momentul de cumpănă Chișinăul se va adresa României și NATO după ajutor, pentru a rezista unei agresiuni militare străine.

Articol de Nicolae Misail

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Investigații gratuite, în Ploiești, pentru depistarea cancerului de col uterin

Primăria Ploiești a încheiat un protocol de colaborare cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu -Rusescu” (INSMC), Asociația „Centrul de Dezvoltare Curriculară...

11 zile fără apă caldă, în Ploiești

Soluții? Ce zice Consiliul Județean Prahova contestă Primăria Ploiești. Invers nu se poate, fiindcă primăria profită de faptul că n-are niciun rol legal în...

Fotbal / Petrolul Ploiești, prima victorie în Superligă: 1-0 la Mediaș, cu U Cluj; să vină Rapid!

Petrolul Ploiești a reușit vineri, în etapa a patra din Superligă, prima victorie stagională, 1-0 la Mediaș, în fața Universității Cluj-Napoca, partida fiind decisă...

Percheziții la persoane bănuite de evaziune fiscală. 40 de persoane au fost conduse la audieri

Procurorii din cadrul Parchetului Curții de Apel Ploiești, împreună cu poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova,...

Când rânjesc dulăii, latră și cățeii…

La un an de la investirea sa (6 august 2021), Guvernul Gavrilița nu prezentase încă un raport în plenul legislativului de la Chișinău, dând...

NU VREAU SĂ MĂ ANGAJEZ LA STAT!

Zilele astea, mai precis de la 1 august, a intrat în vigoare o nouă mărire a salariului bugetarilor, de minim 15 la sută. Nu...