duminică , 15 septembrie 2019
Home / Actualitate / Un nou episod al pretextelor pentru declanşarea unui război?

Un nou episod al pretextelor pentru declanşarea unui război?

De la al Doilea Război Mondial şi până azi, au avut şi au loc nenumărate războaie şi crime de război. Majoritatea au fost iniţiate şi conduse de SUA şi NATO.
Pretextul pentru o intervenţie militară a fost mereu acelaşi: poporul unei ţări trebuia salvat din ghearele unui „dictator brutal” sau a unui „sistem de guvernare antidemocratic”. Andreea Ilie (Active News) dă ca exemplu publicaţia The AmericanConservative, care face o listă a pretextelor care au dus la declanşarea unor războaie, în contextul escaladării tensiunilor actuale dintre Teheran şi Washington.

Trecutul, scrie site-ul citat, ne spune că liderii americani nu trebuie crezuţi atunci când se declanşează febra războiului, iar perspectivele unei confruntări militare sunt în creştere. Începând cu istoria din jurul declanşării războiului mexican, a Primului Război Mondial, a celui de-al Doilea Război Mondial, a războiului din Vietnam şi până la cel din Irak, minciunile, denaturările şi manipulările au dat pe afară. În ultimii ani, administraţiile americane au continuat ani la rând războaiele din Afganistan şi Irak, lansate cu ajutorul minciunilor propagate de administraţia Bush, lansând mereu alte şi alte războaie de agresiune ilegale, în Libia şi Yemen.

Woodrow Wilson şi Primul Război Mondial
Pe 2 aprilie 1917, preşedintele american Woodrow Wilson se adresa Congresului, cerându-le să declare război Germaniei, spunând că „lumea trebuie să devină un loc mai sigur pentru democraţie”. Patru zile mai târziu, Congresul vota – cu o majoritate zdrobitoare – în favoarea Declaraţiei de război. Decizia americanilor de a intra în război a fost influenţată şi de Telegrama Zimmerman, o notă trimisă de ministrul de externe german, Arthur Zimmerman, guvernului mexican, prin care promitea ajutor Mexicului în revendicarea unor teritorii americane, în schimbul sprijinului germanilor în război. Telegrama a fost însă interceptată de britanici şi transmisă americanilor, la 24 februarie 1917.
Până atunci, Statele Unite evitaseră să se pregătească pentru război. De aceea, armata sa era relativ mică din punct de vedere numeric şi prost echipată pentru război. În aceste condiţii, Wilson a cerut organizarea şi mobilizarea tuturor resurselor materiale necesare şi recrutarea a 500.000 de soldaţi.

Roosevelt şi al Doilea Război Mondial
Până la atacul de la Pearl Harbor, Statele Unite au rămas în afara conflictelor european şi asiatic. Cei 800.000 de membri ai America First Committee s-au opus cu vehemenţă oricărei intervenţii americane în conflictele din străinătate, chiar şi împotriva ajutorului destinat Angliei şi URSS-ului în cadrul programului Lend-Lease. Orice opoziţie americană la război a dispărut odată cu atacul japonez. La patru zile după atacul de la Pearl Harbor, pe 11 decembrie, Germania nazistă a declarat război SUA implicându-i pe americani într-un război pe două fronturi. În 1941, Japonia avea, comparativ cu SUA, o mult mai mică capacitate industrială, acesta fiind motivul pentru care autorităţile de la Washington considerau ameninţarea niponă de o importanţă secundară.

Lyndon Johnson şi războiul din Vietnam
La 2 august 1964, navele din nordul Vietnamului au atacat USS Maddox, din Golful Tonkin. Acest lucru nu i-a surprins deloc pe cei din guvernul SUA. Maddox furniza sprijin de supraveghere logistică şi electronică forţelor sud-vietnameze angajate în raidurile militare pe pământul nord-vietnamez. Două zile mai târziu, când părea că va avea loc un alt atac asupra USS Maddox, preşedintele Johnson a intrat în acţiune. El a cerut o rezoluţie a Congresului care să-l autorizeze să contracareze astfel de atacuri cu acţiuni militare. Acest lucru i-a permis lui Johnson să declanşeze ceea ce a devenit războiul dezastruos de şapte ani al Americii în Vietnam. Johnson a minţit în timpul campaniei pentru alegerile din 1964 cu privire la afirmaţia că nu va „căuta un război mai larg” în Vietnam. El elaborase deja planul pentru a trimite mai multe trupe şi pentru a bombarda Vietnamul de Nord.

George W. Bush şi războiul din Irak
Bush a minţit poporul american cu privire la armele de distrugere în masă pe care guvernul american ar fi trebuit să le găsească în Irak? Probabil că nu. Bush şi administraţia sa au minţit de sus până jos în eforturile lor persuasive de a justifica răsturnarea liderului irakian, Saddam Hussein, „pentru a asigura pacea Orientului Mijlociu, pentru a proteja naţiunea americană şi a păstra influenţa regională a Americii”.
O telegramă a CIA din 2003 l-a avertizat pe fostul preşedinte că nu se poate confirma informaţia potrivit căreia Mohammad Atta, piratul aerian care a condus atacurile din 11 septembrie 2001, s-ar fi întâlnit cu un ofiţer al serviciilor secrete irakiene, Ahmad Al-Ani, la Praga, cu puţin timp înainte de atentate.
Documentul CIA a fost prezentat în plenul Senatului american de către senatorul democrat de Michigan, Carl Levin, preşedintele Comisiei de Apărare. Acesta l-a acuzat pe Bush şi administraţia sa că au folosit cu bună ştiinţă informaţii false, pentru a justifica invazia americană în Irak.

About admin

Check Also

I-a dat mașina fiului, iar acum au amândoi dosare penale

Totul a avut loc la Provița de Jos. Polițiștii au depistat un tânăr de 22 …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *