Un milion de specii de animale şi de plante sunt ameninţate cu dispariţia de pe planetă. Este ceea ce rezultă dintr-un nou raport realizat de un grup de experţi sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. 450 de specialişti au examinat timp de trei ani o imensă masă de date, pentru a ajunge la câteva concluzii clare, printre care şi aceasta: umanitatea este condamnată la declin, dacă nu îşi modifică în mod radical modelul de producţie şi consum, după cum afirmă Matei Vişniec, de la Radio France International.
Pe Terra trăiesc în jur de opt milioane de specii de animale şi de plante, iar în prezent o specie din opt este condamnată să dispară. Platforma interguvernamentală pentru biodiversitate, care a redactat acest raport, are meritul de a pune în acelaşi timp un diagnostic, dar şi de a propune soluţii. Această platformă, creată în 2012, doreşte să amelioreze relaţiile dintre observaţie şi practică. Ea pune la dispoziţia guvernelor şi a altor factori de decizie atât analize legate de starea planetei, cât şi instrumente şi metode în vederea acţiunii, a vindecării „corpului bolnav”.
Preşedintele acestei platforme, britanicul Robert Watson, a declarat următoarele, conform Agenţiei France Presse: „Noi, oamenii, suntem pe cale să erodăm fundamentele economiilor noastre, mijloacele noastre de subzistenţă, securitatea noastră alimentară, sănătatea noastră şi calitatea vieţii în întreaga lume”.
75 la sută din suprafaţa terestră este grav afectată de ceea ce omul numeşte uneori „progres”. Or, acest „progres” înseamnă urbanizări galopante, despăduriri masive, agricultură intensivă, pescuit intensiv, utilizare excesivă a îngrăşămintelor chimice, exploatări în ritm accelerat a resurselor, epurarea resurselor de apă dulce… Spaţiul marin este şi el grav afectat în proporţie de 66 la sută, se mai arată în raport. Practic, omul a poluat oceanele, le-a transformat în pubelă, iar plasticul deversat în apele planetare a devenit o calamitate în faţa căreia nu există pentru moment soluţie.
În lunga sa istorie de 500 de milioane de ani, planeta a mai cunoscut cinci „extincţii de masă”, altfel spus dispariţii masive într-un timp foarte scurt a majorităţii speciilor de plante şi animale. La originea acestor dispariţii s-au aflat diverse fenomene şi catastrofe: o mare glaciaţiune, epuizarea oxigenului în oceane, o imensă activitate vulcanică, prăbuşirea unui asteroid… Este pentru prima dată însă că o astfel de extincţie are drept cauză activitatea umană. Dar tot pentru prima dată o extincţie poate fi oprită pe planetă, dacă omenirea începe să se mobilizeze imediat, declară specialiştii. Printre soluţiile propuse, unele vizează în primul rând industria agro-alimentară. Pentru ca să poată fi hrăniţi zece miliarde de oameni la orizontul anului 2050, ar trebui ca omenirea să înceapă să practice un alt tip de agricultură, fără pesticide, dar şi să adopte alte obiceiuri alimentare. Printre altele, ar trebui să mâncăm puţină carne şi să evităm risipa.
Guvernele din întreaga lume ar trebui să nu mai finanţeze proiectele agricole sau industriale care distrug natura şi să renunţe treptat la dogma creşterii economice. Tot despre biodiversitate s-a discutat la începutul lunii mai a.c., la Metz, în cadrul unei Reuniuni G7 la nivel de miniştri ai mediului înconjurător, despre pregătirea summit-ului G7 convocat între 24 şi 26 august tot în Franţa, la Biaritz. Tot atâtea ocazii deci pentru mobilizare. Anul viitor, China va găzdui o mare reuniune internaţională pe tema schimbărilor climaterice. Se vor trezi oare din hipnoză şi din inconştienţă, până atunci, factorii de decizie? Sau va fi nevoie de o criză socială planetară, un fenomen global al Vestelor Galbene, pentru ca guvernele să acţioneze?