1.8 C
Ploiești
joi, 25 februarie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Un Guvern la Chișinău, între a fi și a nu fi. ...

Un Guvern la Chișinău, între a fi și a nu fi. El și anticipatele

La o lună și mai bine de la investire, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a avansat în sfârșit propunerea de prim-ministru. Aceasta este Natalia Gavriliță, o economistă cu un CV impunător. Propunerea atât de așteptată mai ales de ex-președintele Dodon și PSRM, dar și de noii parteneri neoficiali de guvernare, pare să-i fi pus pe grele gânduri și ceilalți lideri de partide, fracțiuni parlamentare. Acum cei încartiruiți în majoritatea guvernamentală, în fața cetățenilor s-au pomenit în capcanele propriilor jurăminte că-și doresc anticipate, dar și a incertitudinilor cum să mai manipuleze electoratul că-i poartă numai grija lui, mai mult decât interesele propriilor clanuri sau fotolii. Ce e de făcut – să se țină de cuvânt, cum au jurat în spațiul public, ori să-și mai prelungească agonia măcar până pe după sărbătorile de Paști?

Maia Sandu, între un guvern responsabil și anticipate
„Am luat decizia astăzi să înaintez drept candidat la funcția de prim-ministru pe Natalia Gavriliță, un om în care am încredere, o profesionistă integră și responsabilă. I-am dat sarcina să creeze echipa guvernamentală și să pregătească un program de guvernare axat pe dezvoltarea economică și pe curățarea instituțiilor statului de corupție”. Cu această declarație, în debutul conferinței de presă din 27 ianuarie curent, Maia Sandu a pus capăt „crizei de executiv”, cum catalogau adversarii dânsei de peste drum (Președinția și clădirea Parlamentului sunt amplasate față-n față pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – N.M.) „tergiversarea” numirii unei candidaturi de premier. În același timp, șefa statului nu a ascuns că în continuare consideră alegerile parlamentare anticipate ca singura cale de a depăși impasul politic și economic în care s-a pomenit Republica Moldova după ani buni de guvernare coruptă. „Acum fracțiunile din parlament vor avea posibilitatea să demonstreze dacă își doresc cu adevărat alegeri parlamentare anticipate sau umblă cu minciuni și încearcă să pună capcane”, a mai punctat Sandu. Era de fapt singura soluție la care s-a văzut nevoită să recurgă atât conform Constituției, cât și în urma deciziei CC de câteva zile înainte, care a considerat autodizolvarea parlamentului ca neconstituțională. Și mai puțin pentru a evita o eventuală destituire din înalta funcție, care se cocea prin culisele socialiștilor și mai ales ale „SOR”-iștilor.
Maia Sandu s-a declarat conștientă de posibilitatea (și nu pericolul, cum a sunat întrebarea jurnalistului) ca echipa Nataliei Gavriliță să obțină votul de încredere în legislativ. Anume din acest considerent a desemnat la funcția de premier o persoană integră, o profesionistă, ce ar putea, în caz că se votează programul și guvernul ei, să înfrunte criza economică în primul rând, dar și cea politică. Căci candidați la această funcție băteau destui la ușa președinției – începând cu Platforma DA, a cărei lider Andrei Năstase declara că formațiunea sa poate înainta întreaga garnitură de guvern și „livra numele unui premier în condiții de criză”, și continuând cu Vladimir Voronin, Renato Usatîi, care s-au auto-propus ca premieri. Liderul PCRM declara că nu vede altă metodă de a scăpa de „această lepădătură de Parlament și această mafie banditească”, decât să-i pună în „stroi” (încolonare în formație militară – N.M.) ori să umple lumea cu toți „aleșii poporului”. Cel al „Partidului Nostru”, dimpotrivă, se arăta convins că odată apărut la tribuna legislativului cu un discurs în stilul său, nu va avea susținerea „deputaților socialiști, democrați și a lui „ȘOR”. Mă rog, variante posibile doar în cazul când și Maia Sandu ar fi fost… o aventurieră.
Cine-i Gavriliță, viitor premier sau cobai de sacrificiu al PAS?
Absolventă a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova, Natalia Gavriliță a urmat apoi un master în politici publice la „Harvard Kennedy School” din SUA, de unde a fost angajată în calitate de consultant la Banca Mondială, funcție deținută un timp și la Comisia Europeană de la Bruxelles. Ulterior a acumulat câțiva ani experiență de consultanță în dezvoltare la Oxford Policy Management (OPM) din Marea Britanie, la proiecte de guvernare și evaluare în Tadjikistan, Indonezia, Nigeria, Teritoriile Palestiniene Ocupate, după care revine acasă și este angajată la Ministerul Economiei și Comerțului, condus de Igor Dodon într-o perioadă când partidul lui Voronin avea în mâini pâinea și cuțitul. Aici se cunoaște cu Maia Sandu, care o va invita între 2014-2015 ca secretar de stat la Ministerul Educației, iar în 2019 ca ministru al finanțelor în Guvernul Sandu. În paranteze fie spus, atât Gavriliță, cât și Sandu erau două funcționare care se bucurau de mare încredere la ministrul Dodon, ele coordonând politicile și asistența externă a donatorilor, iar Dodon culegând comisioanele, până când Voronin l-a prins în lațul PCRM-ului cu tot cu comisioane, doar că pentru partid deja. Altminteri, peste ani Dodon a avut numai cuvinte de laudă la adresa actualei șefe de stat, când Maia Sandu era propusă de PLDM pentru funcția de prim-ministru. Și pentru Natalia Gavriliță, acum, pe față, Dodon are tot laude. „O felicit, pentru cariera profesională este un succes, un pas important pentru CV. O cunosc pentru că a fost în subordinea mea când eram viceministru al economiei și comerțului și când am lucrat împreună în Guvern în subordinea Zinaidei Greceanîi, la diferite proiecte”. Dar nu s-a grăbit să spună dacă PSRM o va vota sau ba.
Deocamdată mai mulți analiști se pierd cu ghicitul în bobi. Unii încearcă să deschidă parantezele înțelegerii dintre Sandu și Gavriliță – cu ce preț să o fi convins să abandoneze postul de director general la Fondul Global pentru Inovare din Londra versus funcția de premier într-o țară bântuită de corupție și corupți la cele mai înalte niveluri ale puterii? Doar spiritul de echipă – Gavriliță e membră PAS din 2017 și vicepreședinte în prezent. Internauții s-au lansat pe lauda curajului și spiritului de sacrificiu, a responsabilității ce și-a asumat-o pentru a oferi celor care au votat-o pe Maia Sandu un dram de încredere în plus că Moldova poate reveni la normalitate. Că prin această decizie va contribui decisiv la deblocarea situației și depășirea crizei politice, la accelerarea procesului, reanimarea instituțiilor statului, impulsionarea cursului de modernizare a statului. Politicienii, dimpotrivă, că Maia Sandu și PAS „fac circ și își bat joc de colega lor de partid și de oameni”. Și că acest joc „va avea consecințe negative pentru cetățeni și țară” ce se vor resimți în timp foarte scurt. Ați ghicit, sunt opiniile președintelui PSRM. Însăși Natalia Gavriliță se declară onorată că a fost nominalizată pentru funcția de premier. „Cred cu tărie că cetățenii merită dreptate și bunăstare și voi veni cu o echipă și un program care să scoată țara din criză și să apere interesele cetățenilor”, a scris într-un mesaj la scurt timp după nominalizare.
Investirea unui nou Guvern pune pe standby anticipatele?
Candidatul desemnat la funcția de premier va veni la începutul săptămânii viitoare (15-16 februarie) în fața deputaților pentru a obține votul de încredere. Cel puțin așa a anunțat în sațiul public Igor Grosu, liderul fracțiunii PAS cu ocazia deschiderii sesiunii de primăvară-vară a legislativului de la Chișinău. Anterior, un alt coleg de-al său, Sergiu Litvinenco, a declarat imediat după anunțarea candidaturii de premier că PAS nu va vota guvernul. Chiar dacă aceasta este și opțiunea Președintei Maia Sandu (de a obține astfel dizolvarea parlamentului și declanșarea anticipatelor cel târziu în primăvară), anunțul fruntașilor PAS a stârnit mai multe confuzii. Asta l-a făcut pe Dodon să califice „jocul” celor de la PAS și al Maiei Sandu drept circ. Dar după ce și-a mai temperat emoțiile, a convocat Consiliul Republican al PSRM, la care s-a decis că fracțiunea parlamentară a socialiștilor va participa la ședința Parlamentului în care va fi dezbătută componența și programul de guvernare a candidatului desemnat. Decizia de votare sau nevotare va fi luată însă de Executivul Politic al PSRM după dezbaterile din plen. Mai degrabă de Dodon, și nu de deputații socialiști. S-ar putea însă tocmai atunci să iasă la suprafață anumite divergențe din interiorul formațiunii. Or, liderul fracțiunii, Corneliu Furculiță, a declarata la „Europa Liberă” că socialiștii consideră un termen optim pentru anticipate după sărbătorile de Paști (pentru a nu „întuneca” Paștele și Paștele Blajinilor cu discursurile din campania electorală). Dodon e mai categoric: anticipate în iunie-iulie, sau alegeri parlamentare peste doi ani. Vlad Bătrîncea, secretar executiv PCRM și vicepreședinte al legislativului, crede că scenariul cel mai probabil sunt anticipatele, și nu investirea Guvernului Gavriliță. „Dacă noi, socialiștii, ne-am fi dorit să menținem un Guvern, atunci de ce a trebuit să plece, pe 23 decembrie, domnul Chicu?”, este argumentul acestuia. Indiferent ce variante vor decide în ultimă instanță, investirea sau neinvestirea executivului Gavriliță depinde de PSRM. Deocamdată doar PAS și Platforma DA au declarat deschis că nu vor vota Guvernul Gavriliță, fiindcă numai așa se vor declanșa alegerile anticipate pe care le așteaptă oamenii. Ori problema acestei țări nu este un guvern, oricât de profesionist ar fi – problema ei este cel mai corupt Parlament din istoria republicii, care nu va lăsa ca acest guvern să funcționeze.
Un duel între un fost șef și două subalterne
Celelalte fracțiuni, în ciuda declarațiilor anterioare, pare că nu-și doresc totuși anticipate, fiind conștienți că nu se vor mai regăsi în fotoliile de deputat. PDM și „Pro-Moldova” și-ar fi dorit o discuție în prealabil cu Maia Sandu, dar șefa statului le-a refuzat orice întâlnire. ,,Acum discuțiile trebuie să se întâmple la Parlament cu candidatul și cu echipa pe care o va prezenta candidatul. Consultările la Președinție au avut loc înainte de această desemnare”, le-a retezat clar șefa statului. Dacă Gavrilița nu va fi votată, președinta va trebui să mai facă o desemnare, abia după nevotarea căreia are dreptul să dizolve legislativul.
Din toată ciorovăiala cu votul executivului analiștii politicii trag acum o concluzie pe cât de confuză, pe atât de evidentă: liderii partidelor care au concurat cu Maia Sandu la prezidențiale sunt în același timp locomotive ale propriilor vehicule politice, dar și frâne ale ascensiunii lor electorale. Primul sondaj de opinie din acest an arată că pe stângă eșichierului PSRM conduce detașat cu puțin peste 30%, pe dreapta PAS cu circa 34% domină întreaga scenă politică. Pe locul trei apare, oarecum surprinzător, Partidul „ȘOR”, urmat de „Partidul Nostru”. Distanța dintre PSRM-ul lui Dodon și Partidul „ȘOR” este, totuși, mai mică decât distanța dintre PAS și „Partidul Nostru”, ceea ce proiectează pentru stânga politică o pondere totală de circa 46%, comparativ cu 41-42% pe dreapta convențională. Acest tablou îi face pe mulți analiști politici să vadă și partea bună a unui Guvern de tranziție pentru 3 sau chiar 6 luni. Lucru ce și-l doresc socialiștii. Aflându-se pe o traiectorie descendentă în intențiile de vot, ei nu prea vor anticipate la moment și trag de timp. Învestirea unui guvern PAS le-ar permite să pună parte din răspunderea ce le revine pentru dezastrul în care se află Moldova pe umerii Maiei Sandu și PAS.
În această situație, analistul politic Anatol Țăranu, crede că un nou ministru de interne, în Guvernul Gavriliță ar limita spațiul pentru fraude electorale. O altă manevră ar fi ca Guvernul Gavriliță, odată votat, să vină cu un proiect de lege prin acre să instituie Tribunalul Național Anticorupție, ca măsură extraordinară în lupta cu mafia. Tribunal compus dint-un număr anume de procurori și judecători cu reputație de magistrați integri, cu împuterniciri extraordinare stipulate în legea specială, funcționând în afara cadrului sistemelor de procuratură și judecătoresc. Membrii lui vor beneficia de remunerare materială deosebită, pază de stat și de alte măsuri de securitate personală și a familiilor lor. În caz că nu e votat, Președintele și deputații blocului anticorupție inițiază în regim de urgență un referendum legislativ pe marginea acestei legi. Rezultatul previzibil al referendumului va fi și un vot de blam categoric actualului parlament și va declanșa în mod firesc mecanismul anticipatelor, asigurând cu mare probabilitate victoria forțelor anti-oligarhice. Vor accepta cele două colege această manevră sau nu e prematur de spus. Un lucru e clar: întreaga societatea e în așteptarea unui duel la sânge. Cine va ieși învingător – fostul șef sau cele două foste subalterne ale sale?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

SIGUR CĂ ȘTIȚI!

Știți ce este mai găunoasă în țara asta, decât subvenția pentru cărbune? Știți ce este mai greu de suportat în țara asta, decât mizeria de...

Stadiul alimentării cu apă în localitățile din România

În statistica de la sfârșitul anului 2019, Prahova figura cu 94 de localități (14 orașe și 80 de comune) care dispun de sistem public...

Centre speciale de vaccinare pentru profesori

De ieri, în Prahova funcționează două centre de vaccinare destinate exclusiv personalului din unitățile de învățământ și creșe. Acestea sunt amenajate în cabinetul medical...

Ioana Ghizilă a cucerit Cupa României cu Sepsi Sf. Gheorghe

Ploieșteanca Ioana Ghizilă, care a fost legitimată la echipa fanion de baschet feminin a municipiului Ploiești, a reușit o nouă performanță cu actuala sa...

FILARMONICA PLOIEȘTI, www.filarmonicaploiesti.ro

Concert Folcloric de Dragobete – 24 februarie 2021 Orchestra Populară “Flacăra Prahovei” a Filarmonicii “Paul Contantinescu” vă așteaptă miercuri, 24 februarie 2021, de la ora...

TEATRUL „TOMA CARAGIU”, www.teatruploiesti.ro

SecȚia DRAMĂ Vineri, 26 Februarie, ora 19:00; Sambata, 27 Februarie, ora 19:00 - PREMIERA - Sala Teatrului Toma Caragiu Ti amo, Maria!, de Giuseppe Manfridi, regia:...