9 C
Ploiești
luni, 19 aprilie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Un dezgheț al democrației la Chișinău sau noi conspirații ale politicului?

Un dezgheț al democrației la Chișinău sau noi conspirații ale politicului?

Impasul politic de la Chișinău între a fi anticipate sau un guvern de tranziție scurtă pare să se fi consumat după o lovitură de teatru la care nimeni nu s-a așteptat. Prim-actorul acestui, poate ultimul „act politic”, a fost nimeni altul decât „favorita” socialiștilor la funcția de premier Mariana Durleșteanu, care și-a anunțat retragerea candidaturii sale pe pagina de Facebook chiar pe 16 martie, în jumătatea de oră în care reprezentanții fracțiunii PSRM și liderul lor, Igor Dodon, se aflau la consultări cu șefa statului și o prezentau repetat ca șef de executiv. Ceea ce i-a dat mână liberă Maiei Sandu să-l desemneze pe Igor Grosu, președinte interimar PAS, candidat la funcția de prim-ministru. A profitat de retragerea-surpriză sau a fost chiar al doilea actor în același act politic, rămâne de aflat. Ceea ce a urmat e în stilul „junglei politice” de la Chișinău, cum va numi mai târziu clasa politică Durleșteanu însăși

O acțiune morală sau un cuțit în spatele lui Dodon?
„Am decis să-mi retrag candidatura de la funcția de Prim-Ministru al Republicii Moldova. Nu îmi pot permite ca numele și reputația mea să fie folosite pentru reglări de conturi între clanurile politice, nu sunt păpușa nimănui”, afirma Mariana Durleșteanu în mesajul său de retragere. Dânsa mai preciza că acceptase invitația PSRM pentru ca aveau 37 de mandate și nu miza pe cele „15 versus pokemonii” (de la „Pentru Moldova” – N.M.), dorind să creeze un executiv tehnocrat din profesioniști corecți, similar Guvernului Cioloş, care să recâștige încrederea cetățenilor în democrație „prin actul guvernamental în spirit european”.
Propusă la funcția de premier pe 11 februarie de o majoritate „tehnică” din 54 de deputați PSRM, de la partidul „ȘOR” și transfugi ai lui Plahotniuc, anunțul din 16 martie al candidatei Durleșteanu a venit aparent ca o oală cu uncrop peste tabăra PSRM & company, dar mai ales ca un cuțit în spatele lui Dodon. Aceștia sperau să-și valorifice în continuare schemele coruptibile si influența din Parlament pentru ca, prin alianțe și conspirații conjuncturale să voteze un executiv cu care ar preveni anticipatele ce nicidecum nu le convin în momentul de față. Retragerea candidatei PSRM poate fi calificată și ca o consecință a incapacității lui Dodon de a se înțelege până la capăt cu Shor, care urma să-i asigure voturile necesare instalării executivului jinduit. Senzația generală însă este că episodul Durleșteanu a fost ultima zvâcnire de mare partid a formațiunii conduse de Dodon, fiind o chestiune de timp până ce PSRM va luneca, pe același tobogan ca și PCRM, la subsolul pragului electoral. Din spate vin, flămânzi de putere și bani, alți aventurieri dornici să muște hălci zdravene din acelaşi electorat.
Mișcarea președintei Maia Sandu i-a prins ca din oală pe absolut toți liderii formațiunilor parlamentare. „Maia Sandu a jucat abil și a mai câștigat o partidă în fața lui Dodon. Șah (încă nu mat) la rege. Regina și-a făcut mutarea îndrăzneață”, declarase Pavel Filip. Dar cea mai grea lovitură pare să fi fost pentru Andrei Năstase și „genialul” său locotenent Alexandr Slusari. „Avusesem dreptul și eu, ca oricare/La o nebunie, la un ultim glonţ”, a postat Năstase aproape de miezul nopții, după ce și-a revenit din șoc, poezia lui Păunescu „Orație de nuntă”. După care a șters postarea în dimineața celei de-a doua zi, lăsând de înțeles o trimitere la alt vers din clasica „Baladă a chiriașului grăbit”, deja din Germania: „Rămâi sănătoasă, cucoană,/Că-mi iau geamantanul și plec”. Și doar Adrian Candu, liderul „Pro Moldova”, calificase ca o „surpriză plăcută” numirea lui Grosu ca premier, deși sugera că refuzul Marianei Durleșteanu ar fi acțiune
dintr-un scenariu premeditat, cunoscut doar lui Dodon și Sandu.
Dodon în zodia conspirației: retragerea candidatei PSRM operație specială
După întâlnirea socialiștilor cu șefa statului, Igor Dodon a lăsat impresia că nu știa de retragerea Marianei Durleșteanu. Fericit că în sfârșit a fost acceptat la o întâlnire cu Maia Sandu și că „pentru câteva minute am discutat unu la unu” (două minute, din mers, de la birou până la lift, va preciza ulterior Sandu) și s-ar fi înțeles cu anticipatele pentru august-septembrie, a intrat într-o profundă confuzie când a fost lovit de jurnaliști direct în numele tatălui cu întrebarea despre refuzul candidatei majorității tehnice. Trebuia să-i vezi mina celui care cu câteva secunde până la întrebare se mai credea buricul politicului de la Chișinău, ca să-ți dai seama ce lovitură a primit. După un șir de bâlbâieli a comentat că decizia ar fi fost luată sub presiune din afară, altfel nu se putea să-și fi „luat păpușa și să fi plecat, exact ca la grădiniță, total neserios”. Abia a doua zi dimineață liderul PSRM „preciza” că mesajul de retragere plasat la ora 15:33, cu câteva minute înainte de a se încheia discuția cu Maia Sandu, îl face să creadă că totul ar fi fost organizat din timp. După care socialiștii s-au avântat într-o cursă debusolată în urma trenului. Liderul fracțiunii Corneliu Furculiță a citit o declarație de constituire a unei noi majorități parlamentare din 53 de deputați de la PSRM, „Pentru Moldova” și 3 „neafiliați” (aceleași semnături, cu doar una lipsă, a lui Sergiu Sîrbu, internat în stare gravă la spital cu coronavirus) și l-au propus candidat la premier pe proaspătul lor ambasador la Moscova …Vladimir Golovatiuc. După pierderea prezidențialelor, planul socialiștilor era limpede ca apa lacului Baikal: evadarea lui Chicu, debandadă totală, pandemie dezlănțuită, posibil intenționat, pentru a o învinui pe Maia Sandu de proastă administrare și a o impune să desemneze un premier „nou”, dar tot al socialiștilor. Votat de penali, dar cu posibilitatea de a lua bani din fonduri europene. Contabilizând apoi eventualele succese ca fiind socialiste și plasând vina eșecurilor în curtea președinției.
Dar n-a fost să fie. Chiar dacă au contestat la CC candidatura lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru în două versiuni, ambele n-au avut sorți de izbândă – Înalta Curte a declarat decretul președintei Maia Sandu perfect constituțional.
„Guvernul Grosu nu va trece! Noi ne vrem parlamentari”!
Guvernul Grosu urma să fie votat pe 25 martie. Cu două zile înainte, candidatul prezentase legislativului programul de guvernare și garnitura executivului. Mai mulți experți îi dădeau șanse – este în interesul tuturor să-l voteze. Deputații, deși nu și-l doresc ca premier, multora le e greu să se despartă de fotolii pe încă doi ani. Dacă nu-l votează, se deschide calea anticipatelor, iar dacă îl votează, nu e exclus că acest guvern să-și ducă mandatul până în 2023, când vor avea loc alegeri la termen, calificau ghicitorii în bobii politici. Chiar și șefa statului, deși susținea că 70% dintre cetățeni susțin anticipatele, preciza în ajun că „alegerile pot avea loc doar atunci când pandemia va fi controlată, când situația se va îmbunătăți considerabil”. Și Igor Grosu venea cu un mesaj care nu sugera versiunea Natalia Gavriliță. Programul său de guvernare era bazat pe trei priorități: 1) lupta eficientă cu criza pandemică și economică, campania de vaccinare, revenirea la viață normală pentru toți cetățenii; 2) curățarea rapidă de scheme și corupți a instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat, și abia 3) declanșarea alegerilor anticipate.
Fracțiunile parlamentare însă nu au fost determinate cum votează până în ziua votului. Singurii care s-au declarat clar disponibil să voteze Guvernul PAS au fost democrații lui Filip. De cealaltă parte, PSRM & company au anunțat categoric că nu-l vor susține, ei având propria candidatură nouă. Platforma DA încerca să ghicească ce va face PAS, iar cei de la „Pro-Moldova” se aliaseră tacit din ajun la „majoritatea tehnică”. Majoritate care până la urmă a recurs la o acțiune disperată – PSRM și „Pentru Moldova”, după votarea agendei, au părăsit ședința, iar spicherul Zinaida Greceanîi a declarat eșuată investirea Guvernului Grosu. Și o întrerupere, menită să separe investirea guvernului Grosu de celelalte chestiuni de pe agendă. Foarte importante pentru nevoile cetățenilor în aceste vremuri grele! O declarație cu privire la dezacordul dizolvării parlamentului, votată de astă dată și de cei de la „Pro-Moldova”, botezată ulterior de comentatori Declarația „Noi vrem parlamentari!” Și un proiect de lege pentru obligativitatea de a traduce în limba rusă actele Biroului Permanent! Asta pe motiv că la peste trei decenii de la instituirea limbii române ca limbă oficială a statului și de la Independența Republicii Moldova, unii parlamentarii nu ar cunoaște limba română! Ambele decizii într-un gest de sinucidere, probabil.
Ceea ce a urmat se înscrie între obligativitatea unor formalități necesare și a unor gesturi de frondă sau bravadă deșartă. La consultările formale și constituționale convocate a doua zi de Maia Sandu s-au prezentat „Pro Moldova”, Platforma DA, PDM și PAS. PSRM și „Pentru Moldova” au motivat că sunt prinși într-o agendă suprasolicitată și nu reușesc să se prezinte la ora fixată. Maia Sandu a transferat consultările cu aceste fracțiuni pentru luni, 29 martie. Cum acestea și-au reiterat aceeași poziție ca și anterior, șefa statului s-a adresat în după amiaza aceleași zile cu o declarație prin care a anunțat cetățenii că a sesizat CC pentru constatarea circumstanțelor constituționale de dizolvare a Parlamentului. Să chemi în situația actuală oamenii la alegeri anticipate este grav, dar nu și inadmisibil.
Iarmarocul de premieri și guverne a luat sfârșit?
În așteptarea deciziei Înaltei Curți un lucru se anunță a fi cert: iarmarocul de premieri-guverne pare să fi luat sfârșit. În pofida unui cor gălăgios de politicieni care s-au năpustit asupra Maiei Sandu cu declarații abundente, dar cu conținut fariseic. Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, pune pe același cântar coruptibilitatea lui Dodon cu „cinismul” Maiei Sandu, făcând abstracție de cinismul propriu și al liderului Năstase. Altminteri Andrei Năstase nu era cel mai indicat premier pe care insistau acești doi fruntași – mult superior ambilor este Igor Munteanu, fost ambasador în SUA. Ca gândire economică și politică în aceeași măsură. De Adrian Candu ce poți spune decât că, în tandem cu Sergiu Sîrbu, au reușit să rupă de la PDM o întreagă echipă de transfugi, până la urmă aliindu-se și dânsul, cu resturile rămase, la declarația „Noi ne vrem parlamentari!” Poate într-o oarecare măsură ar fi să-l consolăm pe Pavel Filip, dacă nu chiar el ar fi anunțat retragerea miniștrilor PDM de la guvernare înainte de rezultatele prezidențialilor, dându-i astfel mână liberă lui Dodon să „completeze” actualul executiv cu lingăi din garnitura propriilor consilieri pe care nici astăzi nu-i lasă liberi în acțiuni chiar din postura sa de un „nimeni” ca fariseic „înalt dregător de stat”. Corupt și total eșuat.
Enigma dezlegării crizei politice de la Chișinău ar putea fi descifrată mai târziu sau să rămână pentru istorici ipoteză de elucidat peste ani. Contextul însă în care președintele Maia Sandu s-a dezis să nu desemneze un candidat până la 23 martie, când expiră trei luni de la demisia guvernului Chicu, poate fi și altul decât o conspirație cu Durleșteanu și partenerii occidentali. Nu se știe ce va decide CC, dar pare să înceapă dezghețul democrației și furtului bancar, al corupției din rândul marilor demnitari. Or, Procurorul General Alexandr Stoianoglo, la numai o zi după acest început de deznodământ, a solicitat legislativului ridicarea imunității a doi deputați de la Partidul „ȘOR”, Denis Ulanov, implicat în furtul miliardului, care, „acționând în interesele unei organizații criminale, a fraudat 12,5 milioane de dolari și peste 20 de milioane de euro, prejudiciind statul în proporții deosebit de mari”, și Pentru Jardan, bănuit că ar fi comis „abuz de serviciu” în proporții deosebit de mari în interesul unui grup criminal organizat în detrimentul „Aeroportului Internațional Chișinău” în perioada concesionării, prejudiciind aeroportul cu 4,9 milioane lei. Ambii au rămas fără imunitate parlamentară în ședința din 15 martie a legislativului, cu 70 și respectiv 68 de voturi, ambii reținuţi pentru 72 de ore și conduși la Procuratura Anticorupție și CNA urmând a fi cercetați penal. Ridicarea imunității a doi deputați din grupul Șor mai este interpretată ca o trădare a lui Dodon față de afaceristul fugar, Stoianoglo fiind considerat un apropiat al liderului PSRM. Dar cum poate fi interpretată și una din replicile Marianei Durleșteanu la cotcodăceala liderilor de partide pe la canale TV: „Ca să liniștesc haiducii Candu și Filip, voi reveni cu mesaje ce țin de decizia luată. Domnii Șor, Candu și Filip să mai citească o dată raportul Kroll, căci pușcăria oricum este destinația finală”?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Încep lucrările la stația meteo de la Vârful Omu

Societatea de construcții Viosil Instalconstruct SRL a câștigat licitația organizată de Administrația Națională de Meteorologie pentru lucrările de reparații capitale, consolidare și modernizare a...

De la religia lipsei, la lipsa religiei

Un grup de atei din Sacramento, California, a pregătit pentru perioada Crăciunului un număr de 55 panouri publicitare care afişează imagini cu localnici şi...

PAPA FRANCISC, UN MARXIST ARGENTINIAN

Economistul Antonio Martino contestă teoria Papei Francisc, conform căreia proprietatea privată nu este un bun primar inviolabil. „Dreptul la proprietate este un drept natural...

Concurs pentru postul de președinte al CAS Prahova

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că, în această lună, vor avea loc concursurile pentru ocuparea postului de director general al caselor...

Se repară podul de la Azuga. Calvar așadar pe Valea Prahovei!

De luna viitoare, începând cu 5 mai, se vor institui restricții de tonaj din cauza lucrărilor de reabilitare a podului peste pârâul Azuga, situat pe DN1,...

Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (III)

Cercetarea nu primeștE bani suficienți, dar autoritățile privesc mai atent către mediul de afaceri Prezentăm, astăzi, ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare...