1.2 C
Ploiești
vineri, 7 februarie, 2025
spot_img
AcasăOcolul PamantuluiUE acuzată că finanţează ţările nord-africane să abandoneze migranţii în Sahara

UE acuzată că finanţează ţările nord-africane să abandoneze migranţii în Sahara

Uniunea Europeană a recunoscut că se află într-o „situaţie dificilă” după ce un consorţiu de presă a relatat că Tunisia, Maroc şi Mauritania au abandonat migranţii în deşert cu ajutorul direct al fondurilor europene, informează AFP, ştire comentată de Andrei Stan pentru Hotnews.ro.

„Aceasta este situaţia dificilă. Este o situaţie care evoluează rapid şi vom continua să lucrăm la ea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer. Răspunsul acestuia a venit după investigaţia publicată de Lighthouse Reports în colaborare cu importante instituţii de presă precum Le Monde şi The Washington Post.
„Europa susţine, finanţează şi este direct implicată în operaţiuni clandestine în ţările din Africa de Nord, pentru a abandona anual zeci de mii de persoane de culoare în deşert sau în zone îndepărtate, pentru a le împiedica să vină în UE”, scriu jurnaliştii care au realizat investigaţia.
Ancheta de presă descrie un „sistem de strămutare în masă”, care a fost „gestionat datorită banilor, vehiculelor, echipamentelor, serviciilor de informaţii şi forţelor de securitate furnizate de UE şi de ţările europene”.
Conform investigaţiei, refugiaţii şi migranţii din Maroc, Mauritania şi Tunisia sunt „arestaţi pe baza culorii pielii, urcaţi în autobuze şi duşi în mijlocul pustietăţii, adesea în zone deşertice aride”, fără apă sau hrană’. Alţi migranţi ar fi fost duşi în zonele de frontieră unde ar fi fost „vânduţi de autorităţi traficanţilor de persoane şi bandelor care îi formează pentru răscumpărare”,
Blocul celor 27 de state a încheiat acorduri de cooperare cu cele trei ţări menţionate, înţelegerea incluzând finanţare explicită, pentru a le spori capacitatea de a reduce migraţia ilegală către Europa. În cadrul acestor acorduri de cooperare, Bruxelles-ul a alocat 150 de milioane de euro (aproximativ 160 de milioane de dolari) Tunisiei, 210 milioane de euro Mauritaniei şi 624 de milioane de euro Marocului.
Eforturile UE de a ajuta ţările africane să oprească fluxurile de migraţiune peste Marea Mediterană merg mână în mână cu o revizuire recent convenită a normelor de azil ale blocului comunitar.
Acestea vor înăspri securitatea la frontierele UE şi vor accelera expulzarea solicitanţilor de azil care nu au reuşit să obţină acordul de a rămâne.
Lighthouse Reports a precizat că a intervievat peste 50 de migranţi de culoare – toţi din Africa Subsahariană şi din Africa de Vest – care au fost expulzaţi din cele trei ţări nord-africane.
Mărturiile lor, inclusiv înregistrări video şi fotografii „ne-au ajutat să recunoaştem natura sistematică şi rasială a practicilor”, precum şi strângerea de dovezi, au mai scris jurnaliştii care au realizat investigaţia.
Publicaţiile citează oficiali europeni a căror identitate nu a fost dezvăluită, care au negat faptul că fondurile UE au fost folosite pentru a încălca drepturile migranţilor. Dar consorţiul de presă a precizat că două surse din UE au recunoscut că este „imposibil” să se explice pe deplin modul în care a fost utilizată finanţarea oferită de Bruxelles.

C.E. nu a răspuns explicit acuzaţiilor din investigaţie
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Ana Pisonero, a declarat: „Uneori, situaţia este dificilă în ţările noastre partenere…(dar acestea) rămân state suverane şi continuă să deţină controlul asupra forţelor lor naţionale”.
Pisonero a precizat că UE a monitorizat programele pentru care a oferit finanţare şi a luat act de angajamentele ţărilor partenere, de a respecta dreptul internaţional şi drepturile omului.

15 ţări UE, inclusiv România, vor „noi soluţii” pentru transferul migranţilor către ţări terţe
Cincisprezece ţări ale Uniunii Europene, în frunte cu Danemarca şi Cehia şi cărora li s-a alăturat şi România, au cerut recent „noi soluţii”, pentru a-i transfera mai uşor pe migranţi în ţări din afara UE, inclusiv în timpul operaţiunilor de salvare pe mare.
Cele 15 ţări, între care Italia şi Grecia, însă nu şi Ungaria, vor să meargă mai departe decât pactul privind migraţia adoptat recent de UE, notează Agerpres. Ele cer Comisiei Europene „să identifice, să dezvolte şi să propună noi mijloace şi noi situaţii pentru prevenirea imigraţiei ilegale în Europa”, potrivit acestei scrisori consultate de AFP.
Prin urmare, ele cer mecanisme care să permită „detectarea, interceptarea şi, în caz de primejdie, salvarea migranţilor pe mare şi aducerea acestora
într-un loc sigur dintr-o ţară parteneră din afara UE, unde se pot găsi soluţii de durată pentru aceşti migranţi”. Cele 15 ţări semnatare sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia şi România.
Ele fac referire de asemenea, la acordul pe care Italia l-a încheiat recent cu Albania, pentru a trimite migranţii salvaţi în apele italiene în această ţară candidată la aderarea la UE, astfel încât cererile lor de azil să poată fi procesate acolo.
Cele 15 ţări sugerează, totodată, posibilitatea de a transfera mai uşor solicitanţii de azil în ţări terţe, astfel încât cererile lor să poată fi analizate acolo. Legea europeană prevede că un imigrant care soseşte în UE poate fi trimis într-o ţară din afara blocului comunitar unde ar putea solicita azil, cu condiţia să aibă legătură suficientă cu această ţară terţă, ceea ce exclude în acest stadiu un model de tip Marea Britanie/Rwanda.
„Aplicarea conceptului de „ţară terţă sigură” în dreptul european privind „azilul trebuie reevaluată”, au scris ţările semnatare.
Într-o manieră mai generală, aceste ţări doresc creşterea numărului acordurilor cu ţări terţe situate de-a lungul rutelor migratorii, dând ca exemplu parteneriate deja încheiate, precum cel cu Turcia, în cazul refugiaţilor sirieni în 2016. „Încurajăm stabilirea de parteneriate cuprinzătoare, reciproc avantajoase şi durabile cu ţările partenere-cheie de-a lungul rutelor migratorii”, au mai scris cele 15 ţări semnatare.

Statele UE, acord final pentru ampla reformă a politicii privind migraţia
Pe 14 mai a.c., ţările UE au dat undă verde pentru ampla reformă a politicii europene privind migraţia, care înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar şi stabileşte un sistem de solidaritate între statele membre.
În cadrul unei reuniuni care a avut loc la Bruxelles, miniştrii europeni au adoptat un mod oficial cele zece acte legislative care alcătuiesc Pactul privind migraţia şi azilul, acesta urmând să se aplice în esenţă, în 2026. Totuşi, Ungaria şi Polonia au votat împotriva întregului pachet, iar ţări precum Austria şi Slovenia s-au opus anumitor părţi.
Noul pachet de legi este produsul mai multor ani de dezbateri aprinse şi a fost criticat atât de cei care doresc să reducă imigraţia, cât şi de activiştii care vor să faciliteze intrarea persoanelor în UE.
Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani, pentru a stabili proceduri la frontieră, pentru a reţine anumite tipuri de solicitanţi de azil în timp ce aceştia sunt verificaţi şi pentru a-i trimite înapoi pe cei care nu îndeplinesc condiţiile necesare. Ţările care sunt copleşite de cereri vor putea cere trimiterea solicitanţilor în alte ţări ale UE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente