Ăsta e statul.
Mai exact, ăsta este statul condus de ei.
Nu! Nu noi suntem statul. Chit că în cârca noastră e pusă toată povara lui. Noi nu avem niciun cuvânt de spus, niciun beneficiu și nici nu ne aude nimeni.
Singurii care au un câștig adevărat de pe urma statului sunt ei. Politicienii și clienții lor.
Și tot ei sunt cei care inventează rezolvări la problemele provocate tot de ei, ori oferă soluții aberante, la situații inexistente.
Un astfel de exemplu este și treaba cu modificarea recentă a codului rutier.
O scorneală fără cap, fără coadă, fără sens, generatoare de abuzuri și incapabilă să rezolve cu adevărat ceva.
Din capul locului, noile reglementări care suspendă dreptul de a conduce al unui șofer, doar pentru că statul nu este în stare să ofere răspuns rapid și corect la o suspiciune, nici măcar rezonabilă, încalcă dintr-un foc cel mai important principiu de drept – prezumția de nevinovăție.
În al doilea rând, spun că problema este inexistentă, pentru că, în fapt, exista deja reglementare pentru situația în care un conducător auto refuza sau nu putea să fie testat pentru alcool și droguri.
Astfel, articolul 22 indice 1 și 2 din OUG 195/02 spune clar că, în cazul menționat mai sus, cu ocazia procedurii de recoltare a mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de substanțe psihoactive, se eliberează o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere, fără drept de circulație. Iar retragerea permisului de conducere se dispune până la ora 8 a zilei următoare, dar nu mai puțin de 12 ore.
Clar ca bună-ziua!
În timpul ăsta, statul trebuie să dea rezultatele probelor recoltate și să elibereze sau să rețină permisul.
Nimic mai simplu.
Dar, nu… Acum, s-a găsit un reprezentant al statului, împins de propria incompetență și obediență, dar mai ales presat de politicieni, care cred că pot stoarce voturi din orice speculare a emoțiilor, să “repare” o lege, prin acoperirea ticăloasă a unui handicap al statului.
Anume, acela de a face teste și analize cu rezultate corecte și rapide, în care marja de eroare să fie una de bun simț, de 1-3, hai, 5%. Nu de peste 30 la sută, ca acum.
Mai există o suspiciune, deocamdată nedovedită, că actuala modificare a legii ar avea în spate niscaiva interese de ascundere sub preș a achizițiilor făcute cu bună-știință a actualelor aparate de testare neperformante.
De ce batjocoresc însă creierele încinse ideea de lege? Pentru că pot și au văzut că le merge. Vorba aia, românul înghite și duce.
Nu mai contează drepturile cetățenilor corecți. Ceea ce primează este faptul că oamenii puși să te apere prezumă că ești vinovat.
Adică, legea e așezată din start cu fundul în sus, gata s-o violeze oricine vrea, fie și o caschetă transpirată de 8 ore de stat în soare.
Și, ca să fim corecți până la capăt, toată drama asta a zilelor noastre cu copii morți din cauza substanțelor interzise își are cauza tocmai în impotența statului de a opri flagelul.
Așa că nu avem de ce să plătim noi nota de plată pentru incompetența lui.
O facem oricum, zilnic, prin taxe și impozite din care se hrănesc tot ei și lingăii lor.
Editorial de Marius Marinescu