fbpx
vineri , 3 iulie 2020
Home / Actualitate / Trecutul care învrăjbeşte Balcanii
smacap_Bright

Trecutul care învrăjbeşte Balcanii

Dacă toate vor merge bine, Macedonia de Nord ar trebui să deschidă curând negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar s-ar putea ca nu toate să meargă bine, consideră Ovidiu Nahoi, în rubrica sa Eurocronica de la RFI.

Bulgaria vecină ameninţă că va bloca aderarea Macedoniei de Nord. Aşa că, în faţa micii republici ex-iugoslave, cu numai două milioane de locuitori, se ridică o altă provocare, după ce de-abia a închis lunga şi complicata dispută cu Grecia privind denumirea ţării.
Cu Grecia, ne amintim, problema era de natură istorică – Atena a considerat întotdeauna Macedonia ca fiind parte integrantă a Greciei, deci nu putea fi de acord ca un alt stat să poarte acest nume. În plus, grecii au fost mereu deranjaţi de cultul autorităţilor macedonene pentru Alexandru cel Mare, considerat, oficial, la Skopie, drept un fel de fondator al naţiunii. Cine a fost la Skopie n-a putut rata uriaşa statuie ecvestră a marelui cuceritor al antichităţii. Sau la fel de impunătoarea statuie a lui Hercule.
Dar Alexandru cel Mare aparţine moştenirii istorice elene, se spunea la Atena.
Până la urmă, disputa s-a aplanat, odată cu acceptarea – nu fără proteste în cele două ţări – a denumirii de Macedonia de Nord. Şi aşa, spre nemulţumirea Rusiei, care a întreţinut protestele şi de o parte, şi de cealaltă. Macedonia de Nord a putut fi invitată să adere la NATO.
Dar care este problema cu Bulgaria? Disputa este – aţi ghicit! – tot de natură istorică. Bulgarii socotesc limba macedoneană un dialect al limbii bulgare, iar pe etnicii macedoneni ca fiind bulgari. Aceştia constituie cam două treimi din populaţia ţării, un sfert fiind etnici albanezi.
Din punctul de vedere al naţionaliştilor bulgari, macedonenii îşi arogă în mod abuziv istoria bulgară. De exemplu, călugării Kiril şi Metodiu, părinţii alfabetului chirilic, născuţi la Salonic, în secolul al IX-lea, ei au lucrat la Ohrid, pe atunci capitală a primului ţarat bulgar. Dar Ohrid se află în Macedonia de Nord de azi. Aşa că pentru unii sunt bulgari, pentru alţii, macedoneni.
Macedonenii se văd o naţiune distinctă care a trăit propriile experienţe sub Imperiul Otoman şi fosta Iugoslavie, cu multe influenţe greceşti, albaneze sau sârbeşti. În timp ce, la Sofia, se vorbeşte despre un singur popor, două ţări şi o istorie comună.
O întreagă pleiadă de poeţi, scriitori şi eroi revoluţionari din ultimii 150 de ani este revendicată de unii şi ceilalţi. Există şi o comisie istorică comună, menită să armonizeze punctele de vedere diferite, care merg din istoria veche până în cea modernă şi contemporană.
Şi iată cum aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană este pusă în pericol nu de complicate negocieri legate de economie, finanţe sau comerţ. Problemele se află în trecut.
Este, bineînţeles, o poveste tipic balcanică, în care disputele trecutului se transmit din generaţie în generaţie; uneori pot părea uitate, dar ajung să fie scoase din nou la lumină când ne aşteptăm mai puţin, ca într-un roman al lui Ismail Kadare. Un albanez…
Mare dreptate avea sir Winston Churchill când spunea că Balcanii produc mai multă istorie decât pot să consume. Şi este, într-adevăr, o iluzie să crezi că vreuna dintre părţi va reuşi să-şi impună punctul de vedere, ţinând cont de istoria atât de complicată a regiunii, în care imperiile au venit şi au căzut, în care s-au produs migraţii şi înlocuiri de populaţii, în care etniile şi religiile s-au amestecat şi influenţat reciproc.
Nimeni nu va putea fi vreodată câştigător al vreunei dispute istorice în Balcani. Există însă mereu perdanţi. Iar, în această poveste, ei sunt chiar cele două milioane de macedoneni, care au, totuşi, dreptul la un viitor european.

Distribuie:

Check Also

O sută de milioane de locuitori şi multe probleme

Autorităţile egiptene au anunţat că, de curând, populaţia ţării a trecut de cifra de o …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *