fbpx
28.3 C
Ploiești
joi, 9 iulie, 2020
Acasă Actualitate Tradiții populare românești de Crăciun (Nașterea Domnului) și Anul Nou

Tradiții populare românești de Crăciun (Nașterea Domnului) și Anul Nou

Multe dintre datinele strămoșești au rămas în… muzee, ca să zicem așa, nemaifiind practicate aievea.
Din fericire însă, cam tot ceea ce este legat de Moș Crăciun, de Nașterea Măntuitorului, s-a conservat până în zilele noastre. Bine, cu unele sacrificii, în sensul în care Moș Crăciun a traversat perioada comunist-ateistă sub formă de Moș Gerilă! Dar bine că a făcut-o!
Crăciunul: este legat indisolubil de Nașterea Mântuitorului, dar tradiția populară a transmis până astăzi obiceiuri creștine, împletite cu cele păgâne; noi suntem generoși și le numim pe toate populare. De această mare sărbătoare se urnesc colindătorii (Steaua sau Bună-dimineața); e drept, în realitate, ei pornesc din casă-n casă cam de la începutul lunii decembrie. Teoretic, cântecele de stea ar trebui să revină doar primei zile de Crăciun, când colindătorii poartă cu ei o stea (din carton, din lemn sau din alte materiale) pe care sunt desenate scene biblice. De regulă sunt răsplătiți cu mere, nuci, colaci sau covrigi. Singura zonă în care la acest colind merg și adulții este Maramureșul. Un alt obicei care însoțește Crăciunul este împodobirea bradului, o reprezentare a „arborelui lumii” sau a „arborelui Paradisului”. Până în secolul al XV-lea, europenii își împodobeau casele cu crengi de brad și numai în anul 1605  a fost înălțat primul pom de Craciun, într-o piață publică, la Strasbourg. Primul brad împodobit așa cum îl știm în zilele noastre este creația din 1611 a ducesei Dorothea Sybille von Schlesien (Breslau). La noi obiceiul a pătruns în 1866, când primii studenți români proveniți din curțile nobiliare au inceput să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena. Din punct de vedere culinar, tradiția românească păstrează cele trei preparate de bază- perișoarele, sarmalele și cozonacul. Este adevărat, între timp, bucătăria a fost îmbogățită cu alte exporturi „rafinate”. Între Crăciun și Revelion vine sezonul urătorilor și urărilor: plugușorul, sorcova (cele mai răspândite), Ursul, Capra, Bunghierii, Căiuții, Malanca, Jienii și Mascații.

Datini din Prahova
Repertoriul de iarnă din zona Prahovei (colindul religios sau laic, cântecul de stea, plugușorul, brezaia, sorcova, teatrul popular) își are rădăcinile în cultura geto-dacică, peste care s-au suprapus influențe romane și slave. În general, el tratează aspecte de muncă ori viața de familie și este cântat deopotrivă de copii, tineri sau vârstnici. Un colind vechi, «Rătăcit într-o grădină», provine din zona de nord a județului, fiind cântat în preajma marii sărbători a Nașterii Domnului:
Rătăcit într-o grădină,
Florile dalbe,
Mă-ntâlnii cu o albină,
Florile dalbe.
Albina strângea din flori,
Ceară pentru sărbători,
Să facă din ea făclii,
Să le dea Sfintei Mării.
Că a născut Domnu frumosu’,
Cu numele de Hristosu’.
La fereastră cruce-n casă,
Rămâi gazdă sănătoasă!»“
În dimineața de Crăciun, gospodinele dau de pomană bucate specifice, preparate în casă: sarmale cu mămăliguță, cârnați, caltaboși, moș, babă, tobă, lebăr sau ciorbă de perișoare. Cetele de colindători vestesc sărbătoarea printr-un text transmis din bătrâni:
„În vârfu’ la nouă meri,
Dă-i Domnului Doamne,
Ard nouă lumânări,
Pică nouă picături,
Trei de mir și trei de vin,
Trei de apă limpejioară,
Să facă de-o băișoară.
Dar în ea cine se scaldă?
Scaldă Bunul Dumnezeu,
Se scaldă, se primenește,
Cu mirul se miruiește
Și cu vin se-mpărtășește,
Dă-i Domnului Doamne.“
În dimineața de 31 decembrie, băieții de până-n 12 ani merg cu Plugușorul, prilej cu care părinții le pregătesc un suport de lemn sub formă de „V“, îmbrăcat cu un ștergar împodobit cu flori rămase de la nunți. Unul dintre urători rostește textul, iar ceilalți trosnesc din bici și sună clopoțeii. Iată cum sună un plugușor foarte vechi, din vremea în care satul românesc trăia doar din agricultură, iar roadele aveau o simbolistică aparte în viața gospodarilor:
„Aho, aho, dragi gospodari,
La un an am venit iar.
Și la drum colindători,
Batem drumurile-n zori,
Să grăbim cu plugușorul,
Să vestim în casă sporul.
Plugușor cu cinci brăzdare,
Îl pui în zori ca să are,
Să răsară grâul des
Și să fie la cules
Cu spic ’nalt și bobul plin,
S-avem traiul mai senin.
Grâu, secară și bumbac,
Pentru cel ce-a fost sărac.
Orz, porumb și chiar orez
Să culegem la nămiezi.
Să fiți sănătoși cu toții
Și bătrânii și nepoții!
Să aveți o viață plină.
De belșug și de lumină!
Să fiți fericiți sub soare,
De la mic până la mare.
Zurgălăi și clopoței
Ia mai îndemnați, flăcăi
Și sunați din zurgălăi!
Hăăăi!“

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Șantier ANL abandonat, la Boldești-Scăeni

În iunie 2018, reprezentanți ai Agenției Naționale a Locuinței (ANL), ai județului și orașului Boldești Scăeni și-au făcut o fotografie de colecție odată cu...

Un volum juridic ce n-ar trebui să lipsească de la primării

A ieșit de sub tipar, chiar în anul scrutinului electoral, cartea semnată de conf. univ. dr. Mihai Apostolache, „Legea pentru alegerea autorităților administrației publice...

Prahova, trezește-te!

Consecință: numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 614 și cel al deceselor-să le spunem grăbite de coronavirus-la 30! În 60 de zile de stare de...

Prahova în șantier

Spuneam că, poate și pentru faptul că 2020 este an electoral, în Prahova s-au deschis foarte multe investiții finanțate din fonduri europene, guvernamentale, județene...

România a pierdut locul I la credință

În 2019, românii se declarau cei mai religioși europeni. Un studiu din acest an, realizat de Pew Research Centre, arată însă că maltezii sunt pe...

Le-o crăpa primarilor din ultimii 20-25 de ani obrazul de rușine?

Parcul Memorial „Constantin Stere”, de la Bucov, are o suprafață de 135.334 mp care arată ca un hățiș mizerabil. Vorbim de ceea ce era,...