O artă foarte subtilă și rafinată, cultivată de milenii în Orient, este aceea de a influenţa mintea și psihicul cu ajutorul condimentelor. Banala nucșoară, de exemplu, în anumite doze, devine un euforizant extraordinar de puternic, iar în doze foarte mari este un… drog halucinogen cu acțiune mai intensa decât a morfinei. Condimentele pot induce o putere de concentrare mai bună, un dinamism și o voință mai puternice, pot fi afrodisiace sau somnifere. Fiecare dintre ele determină reacții psihologice nebănuit de intense. Iată, așadar, că avem suficiente motive să descoperim lumea fermecată ce se ascunde în borcănașele și cutiile cu miros ademenitor din bucătăriile noastre.
Cuișoarele (Eugenia caryophillata)
Au fost aduse din India în urmă cu multe milenii, iar apogeul carierei lor medicale l-au atins în Egiptul Antic. Cuișoarele sunt una din plantele dezinfectante cele mai puternice de pe pământ. O singură cuişoară pusă, de exemplu, într-o fiertură de carne îi va prelungi termenul de valabilitate cu 24 de ore. De aceea, sunt necesare la conservarea aproape oricărui aliment, dar și pentru combaterea unei multitudini de boli infecțioase. Iată un mic ghid terapeutic al cuișoarelor.
– Colita de putrefacție, disfuncții biliare – Se pun în salatele de fructe (de mere, grapefruit, lămâie) 1-2 vârfuri de cuțit de cuișoare pisate. Se fac cure cu astfel de salate, mâncate înainte de fiecare masă, vreme de o săptămână.
– Balonare – Înainte și după masă se ia un vârf de cuțit de pulbere de cuișoare. Gustul vom vedea că este destul de greu de suportat, dar efectul este mai puternic decât al oricărui medicament.
– Prevenirea răcelilor – Se mestecă 1-2 cuișoare pe zi, mai ales atunci când intrăm în contact cu mari aglomerații umane.
– Durerea de măsea – Se pisează o cuişoară și se pune la măsea. Efectul anesteziant este aproape instantaneu.
– Mâncărimi ale pielii și pișcăturile de insecte – Se amestecă praf de cuișoare cu apă până se face o pastă, care se aplică pe piele. Vă va surprinde puterea efectului lor.
Cardamonul (Elettaria cardamonum)
Este un condiment tradițional arab, care relativ curând a ajuns și la noi. Îl veți găsi în magazinele naturiste sub denumirea de cardamon și în magazinele arăbești sub denumirea de hell. Este folosit mai ales în condimentarea cafelei și a dulciurilor cu cacao, deoarece neutralizează toxicitatea anumitor alcaloizi. Cea mai mare faimă și-a câştigat-o cardamonul ca reîntineritor, fiind pe drept cuvânt numit în franceză sămânța dragostei. Să cunoaștem împreună câteva taine ale folosirii acestei plante aromatizante:
– Intoxicații diverse – Se consumă zilnic 10 semințe de cardamon, mestecate pe stomacul gol. Se adaugă 4-5 boabe de cardamon în cafea pentru a-i neutraliza acesteia toxicitatea.
– Impotenţa și frigiditate – Se pun peste două gălbenușuri de ou 2 vârfuri de cuțit de cardamon și 2 lingurițe de miere lichidă. Se amestecă foarte bine totul, după care se consumă cu înghițituri mici acest elixir. Efectele sunt cu atât mai puternice, cu cât tratamentul cu sămânța dragostei este făcut mai des.
– Eructații – După fiecare masa se mesteca câteva semințe de cardamon.
– Digestie leneșă – Înainte de masă cu 10 minute, se iau cu puţină apă câteva semințe de cardamon pisate în piuă. Nu doar digestia, ci întreg organismul se vor înviora imediat.
Nucșoara (Myristica fragans)
Este o soră a scorțișoarei, aceste două condimente fiind adesea folosite împreună. În cantități mici, nucșoara stimulează digestia și este un excitant ușor; în doze mai mari, nucșoara este calmantă și somniferă. Iată câteva rețete cu nucșoară.
– Insomnie – Se pun la macerat de dimineață până seara 1-2 lingurițe de nucșoară cu o cană de apă. Beți atât cât puteți din acest macerat (cu sau fără miere) înainte de culcare.
– Nevralgii – Se bea un ceai fierbinte în care s-au pus 2-3 vârfuri de cuțit de nucșoară. Durerea vă fi alinată considerabil și veți simți o stare agreabilă de confort.
– Halena (miros urât al gurii) – Înainte și după masă se ia un vârf de cuțit de nucșoară, împreună cu un vârf de cuțit de cuișoare.
– Ejaculare precoce – Se ia zilnic jumătate de linguriță de nucșoară pisată, cu apă, în doză unică.
Dafinul (Laurus nobilis)
Era una din plantele cele mai iubite în Grecia Antică pentru mireasma intensă și delicată a frunzelor sale. A fost introdus în alimentație, mai întâi ca un fel de medicament adăugat la hrana zilnică, pentru a creşte puterea de digestie și a evita intoxicațiile. Și-a intrat în drepturi o data cu apariția zacuştilor și a celorlalte conserve de toamnă, în a căror păstrare și aromatizare este neînlocuit. Ca leac este foarte puternic (putând fi folosit și ca plantă de prim-ajutor) în următoarele afecțiuni:
– Beție, intoxicații, otrăvire – 20-30 de frunze de dafin opărite cu o cană de apă și lăsate la infuzat 20 de minute sunt un vomitiv și antitoxic redutabil. Se bea dintr-o dată întreaga cantitate preparată, efectul de eliminare fiind foarte prompt.
– Digestie grea (atonie digestivă) – Se pune în mâncare 1-2 frunze de dafin. Se face tratament vreme de o lună cu câte trei frunze de dafin pe zi, mestecate pe stomacul gol, câte una dimineața, la prânz și seara. Efectul de întărire a digestiei este remarcabil.
– Răgușeală, pierderea vocii, infecții ale gingiei – Se pun 10 frunze de dafin într-o cană de apă clocotită. Se lasă la răcit, după care se face gargară și clătirea gurii cu acest preparat. Tratamentul este mai eficient dacă este repetat de trei ori pe zi.
– Gripa, bronșită – Se pune coaja de la o portocală și 4 frunze de dafin într-un litru de apă. Se lasă la macerat 4 ore, după care se filtrează totul și se bea pe stomacul gol în mai multe reprize (în loc de apă). Acest preparat scade febra, elimină durerile de cap și ne ajuta să ne refacem rapid.
Precauții: Deoarece în doze mari este vomitiv, dafinul trebuie pus în cantități mici în mâncare, fiindcă s-ar putea să consumați hrana cu plăcere, dar să o dați afară imediat. Există persoane care nu suportă (tot din cauza efectului său vomitiv) nici cantități mici de dafin; în cazul lor, mâncarea vă fi pregătită fără dafin.
www.terapii-naturiste.com