6.2 C
Ploiești
vineri, 9 decembrie, 2022
Acasă Tara de dincolo de tara Tentativa loviturii de stat nu s-a încheiat. Răscoala magistraților

Tentativa loviturii de stat nu s-a încheiat. Răscoala magistraților

Aflu dintr-o știre pasageră a unei agenții de presă că noul (și proaspătul) procuror general interimar Ion Munteanu a convocat o ședință la Judecătoria Chișinău, în cadrul căreia s-a discutat problema tergiversării cauzelor penale, numărul mare de cauze în gestiunea judecătorilor și suprasolicitarea lor prin atribuirea cauzelor contravenționale. „S-a făcut referire la cauzele privind învinuirea de infracțiuni ușoare și mai puțin grave și calitatea efectuării urmăririi penale pe aceste cauze în scopul emiterii unei soluții juste, la faza urmăririi penale, pentru a nu adăuga volum inutil de muncă instanțelor. S-a pus accent pe calitatea efectuării acțiunilor de procedură, inclusiv pe cauzele penale de rezonanță”, se arată într-o declarație a Procuraturii. În context, Procuratura Generală promite că va veni cu un set de propuneri către CSM și Ministerul Justiției pentru eficientizarea aspectelor nominalizate.

Rătăcirile unui jurist, fost înalt demnitar de stat
Nici știrea, nici intențiile noului procuror de a da un careva impuls real soluționării dosarelor de corupție mare nu m-au impresionat. Nu că m-aș îndoi de calitatea profesională a lui Ion Munteanu, pur și simplu am pierdut ultima zdreanță de încredere că la Chișinău există o justiție dreaptă. Societatea așteaptă de ani buni careva progrese în dosarele fraudei bancare, Bahamas, Laundromatului, mai nou pe dosarul „kuliok”, intentat în sfârșit ex-președintelui Dodon, dar și pe finanțarea partidelor din opoziție, PSRM și PP„ȘOR” și pedepsirea persoanelor vinovate. Mai ales, segmentul mai conștient al societății așteaptă recuperarea banilor furați, cu care, poate-poate, actuala guvernare ar putea câtuși de puțin asigura o ameliorare a situației pensionarilor și păturilor mai vulnerabile ale populației. Și pentru a nu pierde încrederea și în actuala guvernare, singura care încă nu se vede implicată în scheme de fraude și corupție, deși unii cârcotași deja le atribuie pe nedrept. Dar nu aceștia mă interesează, ci justiția, care în opinia mea, nu ar trebui să acționeze legată la ochi (cum e simbolul Femidei în mai toate manualele și publicațiile profesionale), ci să vegheze ordinea publică, corectitudinea și asigurarea dreptății cu un ochi mult mai pătrunzător decât al politicului, al presei, societății civile, opiniei publice etc.
De ceva timp resimt tot mai acut câțiva ghimpi în conștiință – olecăieli ale tot mai multor jurați, unii chiar cu nume sonore, despre atacuri ale noii guvernări la drepturile și libertățile omului, independența justiției ș.a.m.d. Cele mai proaspete – ale unor ONG-uri vis-a-vis de dreptul la întruniri și libertatea de opinie, iar mai drept la protestele celor plătiți de Partidul „ȘOR” – le trec cu vederea, pentru că, după ce s-au convins de subteranele acestor proteste, se pare că au amuțit. Nu și văicărelile unui jurist cu o oareșicare prestanță. În contextul protestelor șoriștilor, la momentul ridicării corturilor din fața legislativului și a președinției, juristul Nicolae Eșanu critică decizia Comisiei Situații Excepționale prin care au fost interzise întrunirile ce blochează circulația în zilele lucrătoare și limitate în zilele de odihnă. „Fie că persoanele responsabile sunt ignorante și nu au habar ce înseamnă libertatea întrunirilor, fie este vorba despre disponibilitatea acestora de a călca în picioare drepturile și libertățile fundamentale… Atât teoria cât și experiența arată că nu avem nicio șansă să fie respectate drepturile noastre atât timp cât nu vom lupta pentru respectarea drepturilor celor care nu ne plac”, critică juristul Eșanu. Mă întreb dacă juristul Eșanu mai are aceleeși părere despre „drepturile și libertățile fundamentale” ale protestatarilor partidului Shor, după ce „The Washington Post” a dezvăluit că FSB îl susține activ pe controversatul afacerist Ilan Shor pentru a răsturna regimul de la Chișinău și a readuce Chișinăul în sfera de influență a Rusiei. Și după ce Oficiul pentru controlul Activelor Străine a dezavuat că SUA au desemnat 21 de persoane și entități implicate în acte de corupție ce au adus prejudicii grave cetățenilor Republicii Moldova, printre are figurează și Ilan Shor, Vladimir Plahotniuc, Igor Dodon, Ion Ceban și alți politicieni de la Chișinău, dar și oligarhi din Rusia.
Reforma justiției cu politicieni și magistrați corupți?
Fost viceministru al justiției în două rânduri, apoi secretar de stat în același minister, membru al Comisiei de la Veneția, Nicolae Eșanu a fost timp îndelungat unul dintre curatorii reformei în justiție. Nu este pentru prima dată când domnia sa își arată dezacordul față de inițiativele actualei guvernări de reformare a sistemului de drept, cel mai probabil frustrat că nu s-a ales cu vreo funcție importantă în actuala echipă a puterii. Criticile sale ar fi să și le atribuie poate în primul rând sieși. Or, multă cerneală a curs în ultimii 10 ani peste subiectul reformei justiției. Dintre cele 20 de guverne în 30 de ani cel puțin fiecare al doilea avea ca obiectiv reforma justiției, pentru unele ea fiind chiar o prioritate strategică. Și o reforma într-atât, încât ajungea într-un asemenea hal căci era numai bună să o mai reformezi o dată de iznoavă. În plus, nu există un sector în care să se fi investit atâtea milioane, cât în cel juridic, atât de la bugetul de stat, cât și din partea partenerilor occidentali (în special SUA) prin diverse proiecte. Guvernele promiteau să combată corupția și să transforme sistemul judecătoresc, procuratura și poliția în entități profesionale, bazate pe norme ce să funcționeze cu integritate și încredere din partea publicului. În pofida angajamentelor nu s-a realizat niciun impact substanțial. S-ar crede că unul din motivele esențiale pentru care reformele au eșuat este că societatea nu a știut ce să ceară de la reformiști. Ceva-ceva s-a cerut, dar, de obicei, erau lucruri abstracte și greu de cuantificat. Într-un final apărea un plan fantastic de „consolidat profesionalismul și independența procuraturii”. Ulterior se constată că procuratura nu e independentă, iar profesionalismul lasă de dorit și o nouă reformă era necesară pentru a corecta totul.
Până la urmă, de reforma justiției părea a fi interesat politicul, dar de fapt tot el o mima. Rezultatul acestor reforme însă era unul dezastruos, corupția devenind tot mai înfloritoare, societatea conștientizând tot mai clar că politicieni și jurați sunt într-o continuă competiție cine fură mai mult și se îmbogățește mai abitir. Numai investigațiile comisiei parlamentare de anchetă a dosarului „Laundromat”, condusă de deputata PPDA, Inga Grigoriu, dezvăluie că în „spălătoria rusească” au fost implicați 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată. Aceștia aveau rolul de „legalizare” a banilor spălați și au pronunțat peste 50 de ordonanțe privind încasarea unor datorii fictive. Astfel, bugetul de stat a pierdut aproape un miliard de lei numai în urma neachitării taxelor de stat. Toate acestea creau o tensiune tot mai gravă în societate, erodând până la maximum încrederea în justiție. Iar noua guvernare și-a dat seama că o reformă adevărată nu se poate face cu o justiție coruptă până în măduva oaselor și a decis să elaboreze un sistem de triere a juraților. Așa s-a ajuns la procedura de evaluare prin
pre-veting.
Sistemul creat de Plahotniuc în justiție trosnește, dar nu moare
Cât privește basmele despre independența justiției, până și cel mai neinițiat cetățean în probleme de drept își dă seama că realitatea e goală-goluță. Și că justiția nu a fost independentă nici de politic, nici de oligarhi, ci mai degrabă profund dependentă de banii acestora. Cu toată presiunea actualei guvernări, se pare că făptașii fraudei bancare și a marii corupții ar fi în continuare menajați și chiar ocrotiți de întreg sistemul judiciar. Cel mai grăitor în acest context este tabloul lipsei de finalitate a celor mai de rezonanță dosare. Potrivit unui raport al PG, 41 de persoane fizice și 11 persoane juridice au fost trase la răspundere pe cauza furtului miliardului. După nouă ani și mai bine de la descoperirea publică a acestui jaf, doar 28 de cauze penale au fost expediate în judecată, existând numai opt sentințe de condamnare. Societatea cunoaște doar o condamnare cu finalizare – cea a ex-premierului Vlad Filat. Fostul șef al BEM, Grigore Gacichevic, căruia i se incriminează un prejudiciu total de circa 3 miliarde de lei, astăzi este bine mersi în Federația Rusă și …scrie poezii pentru copii, lăudându-se că a editat deja opt volume de versuri.
Dosarul Shor e murat de justiția de la Chișinău mai bine de șapte ani, fără finalizare definitivă. Inițiat pe două cauze penale – abuz de serviciu cu urmări grave în funcția de președinte al Consiliului de administrație a BEM și escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari – instanța le-a recalificat în „cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însușire” și „spălare de bani în proporții deosebit de mari”. Condamnat în 2017 la 7,5 ani privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis, instanța a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. De atunci e tot plimbat între Curtea de Apel de la Chișinău spre cea de la Cahul și înapoi la Chișinău. Deși condamnat pentru cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari, bunurile nu i-au fost sechestrate, Shor reușind să înstrăineze mai multe proprietăți. Cu interdicție de a părăsi țara, acesta fuge chiar cu câteva ore înaintea lui Plahotniuc. După câte dejecții toarnă asupra actualei Președinte a Republicii Moldova, este lipsit de imunitate parlamentară în două rânduri, dar nu și de mandat, odată ce ani la rând nu e prezent la nici o ședință. În prezent e într-o cruntă campanie de uzurpare a puterii de stat, iar cei care trebuie să-l judece definitiv, dau ei înșiși bir cu fugiții – la 27 noiembrie, judecătoarea Nina Valeva, după ce a examinat doi ani și jumătate dosarul Shor, a demisionat. Din vila luxoasă în Israel, e omniprezent în spațiul public de la Chișinău prin noile tehnologii electronice, asmuțând la răsturnarea puterii de stat legale. Straniu, chiar dacă Israelul nu-și extrădează cetățenii (dar Ilan Shor are și cetățenia Moldovei?!), MAIE de la Chișinău până azi nu a prezentat nici o notă diplomatică privind acțiunile lui Shor (cetățean al Israelului, nu?) de denigrare a autorităților moldovenești.
Ce să mai spunem de dosarele Platon, Plahotniuc, mai nou Dodon? Dar despre ale celor două deputate Regina Apostolova și Marina Tauber (tot de la PP „ȘOR”), arestate și eliberate, ultima dublu arestată și dublu eliberată când în arest la domiciliu, când sub control judiciar? Ca și Dodon – arestat, apoi liber în arest la domiciliu să dea interviuri denigratoare presei pro-moscovite și să burdușească spațiul virtual cu fake-news-uri? Despre dosarul celor 14 deputați, transfugi din partide în partide și învinuiți de îmbogățire ilicită nu se mai aude nimic, decât că unuia dintre ei, Vladimir Vitiuc, se pare că i s-a pierdut urma. Nu a fost finalizat nici dosarul lui Stioanogo, nici al fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, traficant de anabolizante, Andrei Neguța.
Teatrul absurdului pe scena justiției
Teatrul absurdului la Chișinău, titrează Deutsche Welle cu referire la protestele PP „ȘOR”. Penalii dansează hora în fața Procuraturii, iar deputații pro-ruși le vorbesc unor moldoveni, aduși la protest contra cost, cât sunt de urâți de conaționalii lor cu pașapoarte românești. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu precizează că ultimele regimuri autoritare – Voronin, Plahotniuc, Dodon – au afectat din temelii justiția republicii. În sistem au rămas, în mare parte, judecători corupți, compromiși și șantajabili. Actuala guvernare a demarat procesul de evaluare extraordinară a întregului corp de jurați, dar procedura va dura până prin 2025, adică până la finele mandatului actualei guvernări. Nu e cam târziu, mă întreb? Și tot mai des încerc să alung un gând ascuns: toată această oaste (ca să nu-i zi hoardă) de magistrați compromiși, corupți și șantajabili, nu cumva așteaptă revenirea oligarhilor fugari, care am impresia, că și acum îi finanțează prin rețele ce și le mai păstrează la Chișinău? Altminteri cum se explică ultimele arestări cu eliberări peste noapte, demisii și plecări din sistem cu remunerații grase la pensii burdușite?
Da, aș vrea să cred că extrădările fostului deputat PD și oligarh Vladimir Andronachi și a fostului șef de la Căile Ferate, Iurie Topală, ar fi primele „rândunici” în readucerea penalilor fugari în fața justiției. Dacă, după plasarea lor în penitenciarul nr. 13 pentru 30 de zile, nu vor fi eliberați în arest la domiciliu, apoi sub control judiciar, apoi… Vor ajunge oare la dreaptă judecată, la închisoare sau, încet-încet, li se va pierde și lor urma, ca și lui Vladimir Vitiuc?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole recente

7 companii sau asocieri de firme se bat pentru SF al noului spital județean

Au și de ce: valoarea proiectului este una uriașă Cumva, în privința noului spital județean, dacă-l vom avea vreodată, lucrurile s-au clarificat în sensul în care...

A început programul Prima Conectare

Programul Prima Conectare la apă și canalizare, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, a început să fie aplicat din această lună, după...

Loc nou de joacă, la Aurora Vest

Primăria Ploiești a început lucrările la un nou loc de joacă, amplasat în Parcul Aurora Vest. Valoarea totală a investiției se ridică la 376.654,00...

2,3 mil. lei de la CJ Prahova pentru Spitalul Județean

Consiliul Județean Prahova a rectificat bugetul propriu, dar și bugetul Spitalului Județean de Urgență Ploiești, moficările fiind efectuate în beneficiul unității sanitare. Prima hotărâre...

Tentativa loviturii de stat nu s-a încheiat. Răscoala magistraților

Aflu dintr-o știre pasageră a unei agenții de presă că noul (și proaspătul) procuror general interimar Ion Munteanu a convocat o ședință la Judecătoria...

Consiliul Județean Prahova a renunțat să finanțeze cu 24.589.693,77 lei un proiect care ține de SACET Ploiești

Pentru cazanul 5 de la CET Brazi, trecut deja la Primăria Ploiești, a tăiat 9,3 milioane de lei La începutul anului trecut, Consiliul Județean Prahova...