6.2 C
Ploiești
vineri, 9 decembrie, 2022
Acasă Interviu Taușanji: „Găgăuzii sunt pro-ruși din cauza nivelului scăzut de educație”

Taușanji: „Găgăuzii sunt pro-ruși din cauza nivelului scăzut de educație”

Înainte de a începe acest interviu, Constantin Taușanji și-a cerut scuze că nu cunoaște bine limba română, s-a născut și și-a făcut studiile în Ucraina. În același timp, interlocutorul nostru este unul dintre semnatarii Declarației de Independență a Republicii Moldova, dar și unul dintre autorii proiectului de lege privind statutul autonomiei găgăuze, doctor în economie și co-fondator al Universității de Stat din Comrat. A fost de trei ori primar de Comrat, fiind demis ilegal în 2004, printr-o simplă decizie a Adunării Populare a autonomiei. Hărțuit de regimul Voronin, în 2008 Taușanji și-a retras în semn de protest semnătura de pe Declarația de Independență și a renunțat la medalia „Meritul Civic”. În interviul de mai jos face o retrospectivă a situației din raioanele populate de găgăuzi și explică simpatia lor față de Rusia.

Pavel Păduraru: Fiind născut în Ucraina, ce părere aveți despre războiul din această țară?
Constantin Taușanji: O atitudine plină de revoltă. Cred că orice om normal condamnă invazia trupelor ruse în Ucraina, e o încălcare a tuturor normelor elementare ale dreptului internațional. Cei care au pornit acest război sunt bolnavi psihic. Cât e de amoral și criminal un război pe viață și pe moarte între două țări ortodoxe? Dezmățul actual din Ucraina amintește de cel din Afganistan. Acolo au murit 26 de mii de băieți și cine și-a cerut scuze pentru moartea lor? Chipurile, au căzut la datorie, dar cui erau ei datori într-o țară străină?
P.P: Nu vă acuză nimeni în Găgăuzia că gândiți în așa fel?
C.T.: E foarte greu să adopți o poziție corectă și obiectivă, când în jur e atâta isterie. Îmi dau seama ce va urma după acest interviu. Dacă la Moscova oamenii tac de frică, de ce să tăcem noi? Eu am tăcut mult timp și i-am analizat pe găgăuzii noștri ca să rămân stupefiat de psihologia lor. La ultimele mitinguri de la Comrat contra majorării prețurilor așteptam să fie adoptată și o rezoluție prin care să fie condamnat războiul. Plec deseori acasă, în Ucraina, și găgăuzii de acolo gândesc cu totul altfel. Îi întreb ce s-a întâmplat cu orașul pro-rus Odessa. Și ei îmi răspund: „A fost pro-rus, dar după ce am văzut ce se întâmplă la Mariupol, cum ne ucid și bombardează casele, ne-am schimbat părerea”. Chiar trebuie să ne bombardeze cineva de peste drum, ca să înțelegem că războiul este moarte?
P.P.: De ce dar găgăuzii din Moldova susțin în continuare Rusia?
C.T.: Acest fenomen depinde de nivelul de educație. Sunt doctor în științe, am învățat la Odessa și cunosc bine lucrările lui Lenin. Și când îi văd la Comrat monumentul, peste drum de biserică, îmi pun mâinile în cap. Pentru că anume Lenin a spus că religia e opiu pentru popor. E ceva ce ține de mentalitate, de inteligența fiecăruia. Prin aceasta ne și deosebim de țările baltice, unde educația este mai înaltă și unde au fost condamnate atât deportările, cât și foametea organizată, iar acum toți unanim sunt de partea Ucrainei.
P.P.: Și care e cauza că găgăuzii de la noi au puțină carte, după cum spuneți?
C.T.: În calitate de cercetător caut și eu răspuns la această întrebare. Pe vremuri, la Odessa, cei mai mulți orășeni cu studii superioare erau evreii, apoi urmau rușii, bulgarii și ucrainenii, iar noi, găgăuzii, eram pe ultimul loc. La începutul anilor ’90 am făcut o astfel de cercetare și în Moldova și am ajuns aproape la aceeași concluzie: evreii erau primii, moldovenii se aflau pe penultimul loc, cu 14 oameni la mie, iar găgăuzii ultimii, cu numai 7 la mie. Posibil găgăuzii au un nivel mai scăzut de educație din cauza barierei lingvistice. Bulgarilor le este mai ușor, limba lor e mai apropiată de cea slavă, pe când noi, din cauza limbii, suntem admiși mai greu la instituțiile de învățământ. Iată de ce am fondat, împreună cu oameni de bună credință, o universitate la Comrat. Cel puțin tinerii acum gândesc altfel. Îi mulțumesc președintelui Snegur că ne-a susținut. De altfel, Snegur a fost cel mai bun președinte al Republicii Moldova. Aici, la sud, când veneau tot felul de provocatori și era gata să izbucnească un mare război, anume cu Snegur am hotărât toate problemele. O altă problemă este faptul că nu avem știință. Le-am spus de multe ori la ai noștri că trebuie să luăm știința de la turci, altfel nimic nu se va schimba. În atare condiții găgăuzii sunt pro-ruși ca urmare a propagandei, pe care cei neinstruiți o înghit cu nemiluita. La televiziunea prin cablu de la noi, toate canalele sunt rusești, avem numai câteva moldovenești și unul belarus. Dacă în fiecare zi, 24 de ore, ascultăm numai propaganda lui Soloviov și a aliaților Kremlinului, ajungem la ceea ce avem. Să ne imaginăm ce-ar fi dacă autonomia găgăuză s-ar afla în componența Rusiei, alături de Bureatia, Kalmîkia sau Daghestan. Ne-ar trimite și pe noi carne de tun la război. Orice om cu carte înțelege acest pericol.
P.P.: Cum poate fi schimbată această mentalitate a găgăuzilor?
C.T. Ar fi cazul să avem câteva canale TV moldovenești în limba rusă. Deschideți Internetul și uitați-vă ce face astăzi Ucraina. Ei transmit mai mult în rusă, nu în ucraineană, pentru ca și rușii, și toată lumea să știe ce se întâmplă la ei.
P.P.: Cât sunt de adevărate știrile că, la ora actuală, Comratul ar putea propune alipirea autonomiei la Rusia și recunoașterea referendumurilor false din Ucraina?
C.T.: Asta e cea mai adevărată prostie. Dacă există susținători ai acestei idei, ei nu se evidențiază, nici la mitinguri nu apar. Mă bucur că și organizatorii protestelor devin mai mult pro-găgăuzi decât pro-ruși, după ce le-am făcut observație că acțiunile de stradă trebuie să se desfășoare în apărarea Găgăuziei, nu a Rusiei. Eu am altă idee, dacă vreți. Propun să ne unim cu Australia, deoarece acolo există canguri frumoși și e cald afară.
P.P.: Presa de la Chișinău scrie că protestele de la Comrat ar fi organizare de Victor Petrov, un aprig susținător al anexării autonomiei la Rusia.C.T.: Acesta a venit cu bani de la Chișinău și deocamdată nu are nicio susținere. A apărut, a devenit deputat și a vrut să fie și președinte al Adunării Populare. Să vă spun ceva interesant. După ultimele parlamentare i-am întrebat pe mai mulți oameni de ce l-au votat pe Shor, dacă el e un hoț. „Nu-l atingeți, mi s-a reproșat, el ne dă nouă, pensionarilor, sacoșe cu pâine și alte bunuri”. Astfel funcția de bașcan va fi câștigată de cei cu bani – cumperi două kilograme de hrișcă și ai un vot. Azi oamenii nu mai cred în nimeni, ideologie nu mai există și voturile se cumpără în schimbul mâncării. Mi-e rușine și de Adunarea Populară, unde nimeni nu generează idei, toți numai se ceartă. E un mercantilism, când omul vrea să câștige doar pentru el și se face deputat doar pentru a-și întări întreprinderea pe care o deține. Patriotismul anilor ‘90 a dispărut.
P.P.: S-a pus la cale organizarea Congresului extraordinar al deputaților găgăuzi, preconizat pentru 2 octombrie. Cu ce scop?
C.T.: Știți ce e la mijloc? În Adunarea Populară se duce o luptă pentru putere, pentru funcția de bașcan, și fiecare vrea să iasă în evidență. Totuși când ai aproape un război, să faci congrese în rezoluția cărora să nu condamni acest război este de-a dreptul stupid. La o masa rotundă de acum câteva zile, colegul meu Leonid Dobrov s-a expus foarte critic față de mitingurile la care se scandează: „Rossia! Rossia!”, de parcă am fi la un meci de fotbal. În cele din urmă, din câte am înțeles, congresul a fost amânat la recomandarea diplomației turce.
P.P.: Cine anume se pregătea să organizeze congresul?
C.T.: În mare parte de Ivan Burgudji. Avem așa activist cu care nu ne înțelegem de 30 de ani. Am impresia că este un provocator. A avut și dosar penal pentru deținere de armament, a menținut întotdeauna legături strânse cu Tiraspolul. Nu este oponentul, ci neprietenul nostru. Nu este o persoană importantă, căci nu se bucură de susținerea oamenilor. Nici măcar deputat nu a fost ales. La un congres organizat de el, nu se poate întâmpla nimic constructiv.
P.P.: Burgudji se vrea bașcan sau va susține pe cineva dintre candidați?
C.T.: Niciodată nu va fi bașcan. Pentru această funcție vin tot felul de personaje de la Chișinău, cu speranța de a face bani. Bașcanii noștri nu vor să fie alături de popor, nimeni dintre ei nu trăiește în Găgăuzia. Imediat cum li se încheie mandatul, dispar. Formuzal a plecat în Germania cu bani mulți, dar se vede că i s-au terminat și se întoarce. Și Irina Vlah e din Chișinău. Va candida și Vadim Ceban (șeful „Moldovagaz”), și Stoianoglo, care l-a eliberat pe Platon și nu a făcut nimic pentru a găsi miliardul furat. Însă noi avem nevoie de cineva de pe loc, de un om din popor. Nu mă refer la Burgudji, care nu are nici pic de autoritate. Cei mai buni bașcani au fost Stepan Topal și Dmitri Croitor, actualul ambasador la Ankara, un om integru și un bun economist. Astfel de oameni ne lipsesc. Atunci când nu poți lucra, aduni foarte multă lume în jurul tău și faci un fel de colhoz, cum au fost până acum guvernările de la Chișinău. Eu am comparat numărul funcționarilor din Moldova și Letonia, două state cu aproape același număr al populație. La ei, în toată țara, 21 de mii de funcționari, iar la noi – 215 mii, de zece ori mai mult. Numai în Găgăuzia avem 7.200 de funcționari, o armată întreagă. În 2004, la o masă rotundă la Chișinău, în prezența premierului Tarlev și a unor experți internaționali, am prezentat un concept de reducere a aparatului de conducere cu 80 la sută. Toți au votat pro, în afară de viceprim-ministrul Valeriu Lazăr. L-am întrebat atunci pe premier cum e posibil așa ceva, dacă 60% din economia noastră este tenebră, ceea ce este o tragedie. Tarlev nu a știut ce să-mi răspundă.
P.P.: Care e problema economică cea mai stringentă cu care se confruntă azi Găgăuzia?
C.T.: Problema cea mare s-a iscat după ce Dodon a început să ne exporte grâul, prin Giurgiulești, iar apoi în această afacere s-au implicat și unii demnitarii de aici. Lucrând prin intermediari, fostul președinte reușea în același timp să mintă găgăuzii, care îl votau cu ochii închiși. E mare păcat, căci din acest grâu furat am putea produce foarte multă materie primă, dar fără el ne cresc prețurile chiar și la pâine. Unde s-a mai văzut să ai grâul tău și pâine scumpă?
P.P.: Sunt găgăuzii discriminați în comparație cu locuitorii altor raioane?
C.T.: Nici pe aproape. Când s-au adunat aici tot felul de organizații internaționale și au ținut o conferință despre discriminarea găgăuzilor, eu le-am spus că singura problemă pentru toată Moldova este corupția. Fără stârpirea acestui fenomen, nici stat de drept, nici economie nu vom avea. Să nu ne plângem de discriminare, Găgăuzia are un buget de aproape 1 mlrd de lei, dintre care jumătate îl primim de la Chișinău.
P.P.: Dl Taușanji, de ce, în 2008, v-ați retras semnătura de pe Declarația de Independență?
C.T.: În 1991 am procedat corect când l-am crezut pe Snegur și am semnat Declarația. Dar în 2004, după ce a venit la putere Voronin și am fost demis ilegal din funcția de primar de Comrat și m-am trezit cu dosare penale, când am văzut cum Voronin îi ignora pe reprezentanții OSCE, care-i atrăgeau atenția că încalcă legea în raport cu mine, când toate încercările de a mă apăra prin judecată au eșuat, am înțeles că Moldova nu mai are nevoie de mine și este cazul să-mi șterg urmele din istoria ei. Pur și simplu, eu eram anticomunist și, după ce am scos din magazine aparatele de casă și control și am introdus patentele pentru a ușura viața oamenilor, lumea a ieșit în stradă în susținerea mea, iar Voronin i-a spus bașcanului Tabunșcic să convoace Adunarea Populară și să mă demită. Mai târziu am aflat că Voronin le spunea europenilor că aș fi pus la cale o lovitură de stat. Doi ani am umblat prin judecăți, dar și așa nu mi s-a mai făcut dreptate.

Pentru conformitate: Pavel PĂDURARU, jurnalist

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole recente

Centrul de Zi ECHINOX Ploiești pentru persoanele adulte cu dizabilități

Consiliul Județean Prahova și-a dat acordul pentru înființarea Centrului de Zi ECHINOX Ploiești pentru persoanele adulte cu dizabilități și includerea acestuia în organigrama Direcției...

Donează pentru copiii la care Moș Crăciun nu ajunge

PAROHIA SFÂNTUL GHEORGHE NOU PLOIEŞTI, Str. Boldescu Nr. 1 PRAHOVA Cod fiscal 13848321 Cont RO49RNCB0205143001350001 BANCA BCR PLOIEŞTI Pr. Paroh Oprea Gabriel Tel: 0732995501 Mail: goprea70@gmail.com

Fotbal / Petrolul părăsește Cupa României

Petrolul Ploiești părăsește ediția din acest an a Cupei României la fotbal, după ce a pierdut ultimul joc din Grupa A, 0-1 cu FC...

A provocat un accident rutier pe strada Cameliei și s-a ales cu dosar penal

Polițiștii rutieri din cadrul Biroul Rutier Ploiești au fost sesizați despre faptul că pe strada Cameliei din municipiu s-a produs un accident rutier soldat...

Situație oarecum hilară, la Ploiești, privind fosta Casă a Căsătoriilor

În urmă cu o lună, Consiliul Local Ploiești și Consiliul Județean Prahova au prorogat două hotărâri privind exercitarea sau nu a dreptului de preemțiune...

Cel mai valoros diamant vândut vreodată la o licitaţie

Recordul anterior la preţul pe carat pentru un diamant roz, de 2.656.909 de dolari (pentru Winston Pink Legacy, de 18,96 carate, vândut în 2018),...