vineri , 6 decembrie 2019
Home / Actualitate / Tatonări şi tăceri pe subiecte sensibile in Europa de EST

Tatonări şi tăceri pe subiecte sensibile in Europa de EST

Varşovia este tot mai decisă, de câţiva ani, să redevină lider regional în nord-estul continentului şi, în orice caz, vârful de lance al NATO în flancul estic al spaţiului euro-atlantic. Unele dintre aceste aspiraţii au antecedente istorice. Polonia este azi stat membru al NATO, al UE, al Grupului de la Vişegrad, iniţiator al constructului „Celor Trei Mari”, după ce, în timpul Războiului Rece, intrase în denumirea oficială a blocului politico-militar sovietic şi aliaţii -Tratatul de la Varşovia, era (formal cel puţin) autoarea planului de denuclearizare a Europei Centrale, numit Planul Rapacki, iar, în interbelic, promotoarea proiectului Intermarium al mareşalului Pilsudski.
Astăzi, însă, cel puţin deocamdată, obiectivul extern nr. 1 al actualului regim polonez condus de liderul partidului conservator Dreptate şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski, pare să fie consacrarea în mod clar, între aliaţi, ca prinum inter pares, a Americii preşedintelui Donald Trump. Cel care, în primul său discurs rostit ca preşedinte pe continentul european, la Varşovia, în iulie 2017, a numit Polonia „inima geografică a Europei”, iar poporul polonez „sufletul” său.
În timp, Polonia a răspuns acestor efuziuni înflăcărate, mai puţin obişnuite pentru un om de stat şi lider mondial, dar structurat temeinic şi ca om de afaceri, venind prompt în întâmpinarea solicitărilor marelui său aliat: cumpără gaz natural lichefiat de la SUA, alocă doi la sută din PIB bugetului de apărare al NATO şi semnează contracte de înzestrare militară cu industria americană (acum, pentru avioane F-35).
În acest prim mandat al său, preşedintele Trump a întărit prezenţa militară americană în Polonia (şi în general în flancul estic al NATO), sporind-o acum la 5.000 de militari şi promiţând încă 3.000 (dar în regim de rotaţie, nu de permanenţă). Este adevărat că actualul preşedinte polonez Andrzey Duda solicită cu insistenţă instalarea unei baze militare americane permanente în Polonia, care să se numească „Fort Trump” şi pentru care ţara sa e dispusă să suporte cheltuielile necesare, dar Washingtonul nu se grăbeşte să dea un răspuns şi chiar temperează, inclusiv public, unele declaraţii mai înflăcărate ale liderului polonez despre politica Moscovei. (De pildă, A.D.: „Rusia arată din nou o faţă rea, neplăcută şi imperială”; D.T.: „Putin avea o relaţie excelentă. Cred că e posibil”.) În acelaşi timp, cu cinci luni înainte de alegerile legislative din Polonia şi în plin proces de culpabilizare şi ameninţări prăvălite de către felurite instanţe europene asupra Varşoviei, preşedintele Statelor Unite şi-a asigurat gazdele că nu e vorba de „nicio nelinişte” în ce priveşte reproşurile sau acuzele de violare a statului de drept de către Varşovia, cum se susţine la Bruxelles.
Mai directă în exprimare, presa poloneză susţine (în Rzeczpopolita, de pildă) că, prin Donald Trump, Polonia a făcut un nou pas înainte pentru a-şi întări securitatea, în timp ce politica europeană de apărare rămâne mereu în stadiu de discuţie. UE nu încearcă nici măcar să fie o putere militară, iar marii jucători europeni nu înţeleg temerile unor ţări din flancul estic faţă de Rusia. Ei arată cu degetul Germania, care consideră că Trump şi SUA, nu Putin şi Rusia sunt cea mai mare ameninţare pentru securitate.
La Washington, unul dintre subiectele cele mai sensibile, ba poate chiar cel mai sensibil, pe care preşedintele Trump l-a discutat cu oaspetele său est-central-european, a fost o bază militară americană permanentă în Polonia, adică în imediata apropiere a frontierelor vestice ale Rusiei. Propunere făcută de Polonia în mod oficial şi public, la precedenta vizită a preşedintelui Duda la Casa Albă. Americanii nici nu acceptă, nici nu resping, încă, solicitarea poloneză. Un accept american ar fi un pas de mare temeritate şi ar fi urmat cu siguranţă, de evoluţii imposibil de prevăzut. Dar oare tăcerea Washingtonului şi prudenţa sa în a da un răspuns nu înseamnă că există, totuşi, înţelegeri secrete post Războiul Rece care – iarăşi, totuşi – continuă să fie respectate?

Check Also

Dezastru total la Clubul Sportiv Petrolul Ploiești

Luni, o echipă a Ministerului Tineretului și Sportului a verificat condițiile în care se antrenează …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *