12.1 C
Ploiești
luni, 19 aprilie, 2021
Acasă Actualitate Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2021-2027(II)

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2021-2027(II)

Continuăm, astăzi, să prezentăm detalii din Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova pentru perioada 2021-2027, cu date despre infrastructura de sănătate. Din păcate, aici vorbim despre un domeniu în care statul și autoritățile publice n-au construit nimic în 30 de ani, cu excepția unor dispensare umane sau centre de ambulanță în mediul rural. Spre comparație, în acest interval, dacă statul a rămas cu 16 spitale, mediul privat a construit 10 unități spitalicești. Este ceea ce recunosc și autorii documentului: „lipsa unor investiții majore în spitale pentru creșterea numărului de paturi și a accesului la proceduri medicale poate duce în continuare la pierderea de vieți. De asemenea, insuficiența dotărilor spitalicești care ar permite proceduri medicale de specialitate face neatractiv județul pentru medicii specialiști, numărul acestora fiind insuficient.”

Autorii strategiei fac o prezentare generală a modului cum funcționează sistemul sanitar românesc. Și era să zicem: cu multă șpagă în majoritatea covârșitoare a cazurilor. Glumeam, evident! Mecanismul este cam așa: Ministerul Sănătății este responsabil pentru guvernanța generală, în timp ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) administrează și reglementează sistemul. Ambele sunt reprezentate la nivel local prin autoritățile județene din domeniul sănătății publice și prin casele județene de asigurări de sănătate. Casele județene de asigurări de sănătate cumpără servicii de la furnizorii de servicii medicale la nivel local; în plus, furnizorii de servicii medicale sunt plătiți de Ministerul Sănătății în cadrul programelor naționale de sănătate. În 2010 s-a realizat o așa-zisă descentralizare, prin trecerea spitalelor de la Ministerul Sănătății în administrarea consiliilor județene și locale.
Primul loc în România după numărul de ani de viață pierduti prin decese premature, cauzate de boli ale aparatului circulator
Înainte de a vorbi despre infrastructura de sănătate și gradul de acoperire cu medici și personal medical, în strategie sunt prezentate câteva cifre din Prahova valabile, atenție, pentru 2018:
-6,2 ‰ rata mortalității infantile, ușor sub media României, dar mai ridicată decât în unele județe vecine (ex. Dâmbovița-2,8 ‰ născuți vii);
-13 ‰ rata mortalității, mai mare decât rata la nivel național (11,9 ‰);
-8,1 ‰ rată brută de mortalitate, egală cu media națională, dar peste cea a unor județe vecine (ex. Brașov- 7,3 ‰);
-1.360 la 100.000 de locuitori rata de incidență a bolilor ischemice, cu mult peste media națională, de 806,5 la 100.000 de locuitori;
-primul loc în România după numărul de ani de viață pierduti prin decese premature cauzate de boli ale aparatului circulator (32.035 ani de viață pierduți);
-locul 3 la nivel național ca număr de ani pierduți prin decese premature cauzate de tumori maligne;
-patru localități erau fără medic de familie la sfârșitul anului 2018: Cărbunești, Gura Vadului, Păcureți și Vadu Săpat;
-5,3 de paturi de spital la 1.000 de locuitori, cifră sub media națională;
-0,8 de proceduri medicale (CT, RMN, angioplastii) pentru un locuitor, sub media națională, de 0,9 proceduri/locuitor.
Surprinzătoare cifre pentru al cincilea cel mai bogat județ al țării! Asta ar însemna că în Prahova nu prea funcționează prevenția, de vreme ce avem rate mari de mortalitate prematură cauzate de afecțiuni cum ar fi boli cardiovasculare, ischemice și respiratorii. Pe urmă, accesul populației la paturi de spital și proceduri de specialitate, mai redus decât cel înregistrat la nivel național, este de asemenea inexplicabil din aceleași considerente.
Numărul de spitale cu paturi de la stat, același ca în 1990
Pentru că tot a venit vorba despre spitale, haideți să vedem și infrastructura de sănătate de care dispunea Prahova în 2019. Înainte de toate însă avem un comentariu: într-un sondaj de opinie, 70,2% dintre cetățeni și 49,2% părți interesate sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți în ceea ce privește infrastructura de sănătate din județ (medic de familie, rețeaua de policlinici, spitale etc.). În 1990, Prahova avea o infrastructură sumară de sănătate: 16 spitale, 243 de dispensare medicale, 2 sanatorii TBC, 2 preventorii și 30 de creșe. Din datele INS, observăm că, după 30 de ani, am rămas tot la 16 spitale la stat, în vreme ce mediul privat a construit 10 unități sanitare cu paturi. Și în general mediul privat s-a mișcat mult mai bine, deținând oarecum controlul, în raport cu sistemul public de sănătate. Evident, oamenii de afaceri au „vânat” domeniile avantajoase (bănoase) și nu s-au dus în zone complicate ori sensibile, cum ar fi centrele de sănătate mintală, sanatorii TBC etc. La nivel național, cu 125.029 de paturi în spitale, indicele de asigurare a populației era de 6,4 paturi la mia de locuitori. Cu 5,3 paturi la mia de locuitori, Prahova se situează sub media națională și sub indicele unor județe limitrofe. Cu 684 de paturi la 100.000 de locuitori, România se situează mult sub țări precum Germania, Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria.
16,5 numărul de medici/10.000 locuitori, cifră mult sub media pe țară-31,1!
În ceea ce privește asistența medicală, în 1990, în Prahova își exercitau profesia 1.269 de medici (fără stomatologi). Cifra nu a mai fost egalată în perioada analizată, 2015-2019. De altfel, în strategie se arată că, între anii 2012-2016, s-a înregistrat o scădere a numărului de medici, dar din 2016, se observă un ușor reviriment și în sistemul public, și în cel privat. La aceștia se adaugă medicii stomatologi, cifrele arătând o creștere de la 249, în 1990, la 537 ( 22 la stat și 515 în mediul privat), în 2019. Asistența medicală primară este insuficient folosită, în timp ce serviciile spitalicești sunt utilizate excesiv, astfel cum o demonstrează ratele foarte mari de externări. De exemplu, în 2016, cetățeanul obișnuit din România a consultat un medic în cadrul asistenței medicale primare sau un medic specialist (în regim ambulatoriu) doar de cinci ori, față de media UE, de 7,5 consultații. Pacienții se bazează adesea pe serviciile de urgență din spitale dacă au nevoie de asistență medicală, inclusiv de îngrijiri fără caracter urgent. De altfel, numărul medicilor de familie a scăzut ușor, de la 393, în 2012, la 386, în 2018. Numărul de medici ce revin la 10.000 locuitori indică 16,5, cifră mult sub media pe țară, de 31,1 medici la 10.000 locuitori și sub media din unele județe vecine, cum ar fi Brașov-31,2. (vezi tabel 2)
În ceea ce privește asistenții medicali, în sistemul de stat lucrau, în 1990, 4.234 de persoane, iar în 2019, numărul a scăzut la 3.162 de angajați. În schimb, în sistemul privat lucrează alți 2.363 de asistenți, astfel că numărul total ajunge la 5.525. Chiar și așa, autorii strategiei arată că numărul este încă insuficient: „în anul 2018, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali, de 71,4 la 10.000 de locuitori, era sub valoarea medie pe țară, de 74,9 asistenți medicali la 10.000 de locuitori. (vezi tabel 3)


Soluții viitoare
Deocamdată, în prima parte a strategiei, se vorbește la modul general de câteva soluții care să remedieze problemele constatate: atragerea unor investiții private în servicii medicale de specialitate mai ales în zona de cardiologie-boli respiratorii, investiții din fonduri europene, finanțări europene post-pandemie. Despre aceste soluții însă, să ne scuzați, auzim de 30 de ani. Bineînțeles că vom aștepta cu interes viziunea autorităților județene și locale în legătură cu reforma din sistemul sanitar. Ceea ce știm la această oră este că se află în contrucție un singur spital de stat, la Sinaia, dar și la acela se lucrează de vreo două decenii, iar acum a rămas în grija autorităților locale, iar un al doilea, la Ploiești, e în fază de… intenție.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Încep lucrările la stația meteo de la Vârful Omu

Societatea de construcții Viosil Instalconstruct SRL a câștigat licitația organizată de Administrația Națională de Meteorologie pentru lucrările de reparații capitale, consolidare și modernizare a...

De la religia lipsei, la lipsa religiei

Un grup de atei din Sacramento, California, a pregătit pentru perioada Crăciunului un număr de 55 panouri publicitare care afişează imagini cu localnici şi...

PAPA FRANCISC, UN MARXIST ARGENTINIAN

Economistul Antonio Martino contestă teoria Papei Francisc, conform căreia proprietatea privată nu este un bun primar inviolabil. „Dreptul la proprietate este un drept natural...

Concurs pentru postul de președinte al CAS Prahova

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că, în această lună, vor avea loc concursurile pentru ocuparea postului de director general al caselor...

Se repară podul de la Azuga. Calvar așadar pe Valea Prahovei!

De luna viitoare, începând cu 5 mai, se vor institui restricții de tonaj din cauza lucrărilor de reabilitare a podului peste pârâul Azuga, situat pe DN1,...

Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (III)

Cercetarea nu primeștE bani suficienți, dar autoritățile privesc mai atent către mediul de afaceri Prezentăm, astăzi, ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare...