1.8 C
Ploiești
joi, 25 februarie, 2021
Acasă Actualitate Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2021-2027(I)

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2021-2027(I)

Cifre eronate și o realitate care ar trebui să nu ne dea pace: deși are un PIB generos, județul se depopulează!

Consiliul Județean a lansat spre consultare publică proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Prahova pentru perioada 2021-2027. Până pe 18 ianuarie au putut fi depuse sugestii din partea prahovenilor interesați de viitorul zonei.
Înțelegem așadar că etapa de dezbatere s-a încheiat, iar strategia ar putea fi aprobată cu proxima ocazie. Începând cu ziarul de astăzi, vom analiza și noi documentul, inclusiv vom face, dacă este cazul, observații pe marginea datelor cuprinse în partea de prezentare a județului.
Strategia conține cifre greșite privind populația
Prima observație este legată de populație. În primele fraze de descriere a județului, se spune că Prahova are 814.689 de locuitori. Câteva pagini mai departe, la rubrica „Evoluție și potențial demografic”, se arată că, în 2019, populația rezidentă era de 717.972 de locuitori. Deci, care din cele două cifre să fie corectă? Vă spunem noi: nici una, nici alta! Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (Tempo online), populația rezidentă din Prahova este de 712.447 de persoane, iar populația după domiciliu- de 787.529 de persoane. La „analiza swot” se afirmă, apoi, că Prahova este județul cu cea mai mare populație din România, la diferență considerabilă de următoarele clasate. Informația este cât se poate de eronată: Prahova se află pe locul al doilea, după Iași! (vezi tabel 1)
Județul nostru a avut cea mai numeroasă populație până în 2002, iar din următorul an, cele două zone au schimbat locul în clasament. În fine, se mai arată că gradul de urbanizare este de 50,3% . În realitate, cifra corectă este 50,78%, procent calculat la populația după domiciliu și 48,73%, dacă ne raportăm la populația rezidentă.(vezi tabel 2 și 3)
Scădere de 11,02% a populației, din 2007 și până în 2020
Referitor la populație și ținând cont de faptul că Prahova figurează totuși pe poziția a 5-a, ca PIB general, cu 40,856 miliarde de lei (după București, Cluj, Timiș și Constanța), este cel puțin surprinzător indicatorul privind depopularea județului. În strategie se spune negru pe alb: „Prahova se confruntă cu o depopulare mai accelerată decât cea înregistrată la nivel național. Tendința de scădere este mai accentuată în mediul urban, care are de asemenea și o rată ușor inferioară a natalității, astfel că, în județ, se înregistrează un proces de ușoară ruralizare, deci de creștere a ponderii mediului rural. ” Întrebarea care s-ar pune ar fi următoarea: la atâta prosperitate economică, excluzând „ieșirile pe cale naturală”, de ce ar pleca locuitorii în alte țări sau în alte localități? Răspunsul ni-l oferă tot strategia: „Cu toate că are numeroase puncte tari care ar putea asigura atractivitatea zonei pentru locuitori și pentru tinerii în căutare de oportunități de educație și de ocupare, în ultima perioadă, județul nu și-a fructificat integral avantajele, ajungând în situația unor solduri negative ale mișcărilor populației.” (vezi tabel 3)

Tabel 1

Tabel 2 si 3

Tabel 4
Scăderi semnificative au înregistrat orașele Slănic- minus 14,07%, Sinaia-minus 10,16%, Plopeni-minus-8,69%, Azuga-minus 8,09%, Comarnic-7,17%, Bușteni- minus 7,07%, Câmpina-minus 6,86% și Breaza-minus 6,17%. Observând care sunt localitățile urbane cu sold negativ, acestea sunt aceleași care și-au distrus în totalitate sau în mare parte economia comunistă, fără a pune ceva în loc. În ce privește comunele, șapte localități-toate riverane Ploieștiului- au avut o creștere a populației, iar dintre acestea amintim Păulesti-19,50 %, Târgșoru Vechi-14, 08%, Blejoi -5,35 %, Bucov-4,38%. Plusul se datorează în exclusivitate dezvoltării rezidențiale. Comunele cu cel mai dramatic declin demografic, cuprins între 13 si 20,8%, sunt Boldești-Grădistea, Fulga, Tătaru, Cosminele, Salcia și Jugureni, cele mai multe fiind situate în zona de est a județului, care are un grad de dezvoltare mai redus.
Rata de ocupare, sub media națională
Ca o consecință a evoluțiilor demografice negative și resursele de muncă ale județului s-au redus constant. Acestea au scăzut cu 15%, peste media națională de 12,8% și peste cea a tuturor județelor limitrofe, cu excepția județului Buzău, singurul care înregistrează o scădere mai mare. Dintre tendințele zonale, resursele de muncă au crescut semnificativ doar în Ilfov, cu 35,5%. Așadar, în 2012, Prahova avea o resursă de muncă de 527,3 mii persoane, iar în 2018, aceasta a scăzut la 448 mii persoane. Dintre aceștia, efectiv ocupați erau 285.300 de lucrători, din care 178.221 erau salariați, restul având alt statut profesional, cum ar fi patron, lucrător pe cont propriu, lucrător familial neremunerat sau membru al unei societăți agricole sau al unei cooperații. Rata de ocupare a resurselor de muncă a fost de 63,7%, în 2018, față de o medie națională de 68,7% . Principalele sectoare generatoare de locuri de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultura, silvicultura, comerțul, construcțiile, transport și depozitare, sănătate și asistență socială, servicii administrative și învățământul.
Prahova, mai mulți șomeri decât în Giurgiu!
În octombrie 2019, rata șomajului în Prahova s-a situat la 2,37%, față de o medie naționlă de 3%. Această cifră a situat județul pe locul 11 la nivel național, după Ilfov, Timiș, București, Cluj, Bihor, Arad, Sibiu, Constanța, Giurgiu și Brașov (n.n. -poziția a fost calculată de la cea mai mică valoare spre cea mai mare). În 2020, tot în octombrie, rata șomajului a crescut la 3,12 %, comparativ cu o medie națională de 3,26%. Prahova ocupă locul 15 la nivel național, după Ilfov, Timiș, București, Cluj, Bihor, Arad, Constanța, Maramureș, Mureș, Brașov, Giurgiu, Sibiu, Botoșani și Teleorman. La aceștia se adaugă șomerii neindemnizați, numărul acestora fiind mai mare de 4.440 persoane, al patrulea cel mai mare număr din regiune, după județele Teleorman, Argeș și Dâmbovița. Cel mai mare număr de șomeri se înregistrează în rândul celor cu studii primare sau fără studii. Și aici este oarecum curios că Prahova numără mai multe persoane trimise în șomaj decât județe mult mai slab situate economic, cum ar fi Giurgiu, Bihor, Arad, Sibiu, Mureș sau Teleorman!
Ariceștii Rahtivani, performeră absolută în materie de locuri de muncă nou create
84 dintre cele 104 de localități din județ au înregistrat creșteri ale numărului de locuri de muncă în perioada 2012-2018 (analizată în strategie). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Ariceștii Rahtivani, gație West Park, unde numărul de salariați aproape că s-a triplat (1.155 de salariați în 2012 și 4.571, în 2018, procentul de creștere fiind de 295%!). Alte localități au avut creșteri de peste 100%: Brebu (253%), Tinosu (194%), Plopu (146%), Cocorăștii Colț (123%), Starchiojd (120%) și Cocorăștii Mislii (112%). În Vâlcănești, Bătrâni, Provița De Jos și Lapoș a fost vorba despre o stagnare a locurilor de muncă, de sub 100 de salariați/localitate. În schimb, Ceptura, Brazi, Șoimari, Gura Vitioarei, Teișani, Podenii Noi, Drajna, Gornet, Măneciu, Municipiul Câmpina, Bertea, Tătaru, Surani, Gherghița, Cărbunești, Gornet-Cricov, Poiana Câmpina, Ariceștii Zeletin, Baba Ana, Dumbrăvești au înregistrat scăderi ale numărului de salariați în perioada 2012-2018, cuprinse între 0,5% și până la 52%.
Zone marginalizate
În perioada 2015-2018, în România, unul din patru locuitori a trăit într-o gospodărie ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Totuși, în acest interval, rata sărăciei a scăzut de la 25,4%, în 2016, la 23,5%, în 2018. Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor și tinerilor în vârstă de până la 18 ani. În Prahova, din păcate, în anii 2015-2016, unul din 10 copii a trăit în familii sărace, cu un venit sub cel minim necesar. În mediul rural, peste 16% dintre copii se confruntă cu sărăcia, în timp ce, în mediul urban, incidența sărăciei în rândul copiilor e mai redusă, de 4,8%. Așa se face că, anual, aproape 5.000 de persoane au avut nevoie de sprijin financiar din partea statului. În perioada de referință, 2012-2018, numărul acestora a crescut ușor în perioada 2012-2015, după care a început să scadă, fiind însă peste nivelul din anul 2012. Autorii strategiei trag o concluzie care nu este încurajatoare pentru Prahova: „sărăcia nu a scăzut semnificativ la nivelul județului, spre deosebire de unele dintre județele limitrofe, cum ar fi Brașov, Dâmbovița, Ilfov, unde numărul celor care au avut nevoie de sprijinul statului s-a redus cu 10,7% (Brașov), respectiv 4,3% (Dâmbovița) și 14,1% (Ilfov)”. În plus, Prahova, despre care ne place să spunem că este o zonă bogată, există 13 zone marginalizate social, totalul populației afectate fiind de aproximativ 3.500 de locuitori. Dintre acestea, 11 localități au o rată a populației marginalizate de peste 20%: Bucov, Cerașu (satul Slon), Chiojdeanca (sat Trenu), Colceag (satul Vâlcelele), Filipeștii de Pădure (sat Dițești), Gherghița, Gornet (sat Nucet), Provița de Jos (sat Drăgăneasa), Provița de Sus (sat Valea Bradului), Sângeru și Șotrile (sat Plaiu Câmpinei).
Ca o concluzie: exceptând depopularea de peste 11%, indicator căruia este greu să îi găsim o explicație, în raport cu râvna economică din județ, celelalte cifre sunt oarecum justificate: Prahova are o populație mare și este normal să avem și cei mai mulți șomeri, și cei mai mulți săraci. Procentele însă ( calculate la numărul total al locuitorilor) nu sunt unele bune pentru noi.
(Va urma)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

SIGUR CĂ ȘTIȚI!

Știți ce este mai găunoasă în țara asta, decât subvenția pentru cărbune? Știți ce este mai greu de suportat în țara asta, decât mizeria de...

Stadiul alimentării cu apă în localitățile din România

În statistica de la sfârșitul anului 2019, Prahova figura cu 94 de localități (14 orașe și 80 de comune) care dispun de sistem public...

Centre speciale de vaccinare pentru profesori

De ieri, în Prahova funcționează două centre de vaccinare destinate exclusiv personalului din unitățile de învățământ și creșe. Acestea sunt amenajate în cabinetul medical...

Ioana Ghizilă a cucerit Cupa României cu Sepsi Sf. Gheorghe

Ploieșteanca Ioana Ghizilă, care a fost legitimată la echipa fanion de baschet feminin a municipiului Ploiești, a reușit o nouă performanță cu actuala sa...

FILARMONICA PLOIEȘTI, www.filarmonicaploiesti.ro

Concert Folcloric de Dragobete – 24 februarie 2021 Orchestra Populară “Flacăra Prahovei” a Filarmonicii “Paul Contantinescu” vă așteaptă miercuri, 24 februarie 2021, de la ora...

TEATRUL „TOMA CARAGIU”, www.teatruploiesti.ro

SecȚia DRAMĂ Vineri, 26 Februarie, ora 19:00; Sambata, 27 Februarie, ora 19:00 - PREMIERA - Sala Teatrului Toma Caragiu Ti amo, Maria!, de Giuseppe Manfridi, regia:...