Economia Prahovei este solidă, însă e loc și de mai bine
Până acum, am publicat în ziarul nostru starea la zi a județului Prahova, așa cum este descrisă în Strategia de dezvoltare durabilă a județului în perioada 2021-2027 (VI), document eleborat de Consiliul Județean, care va servi drept cadru de dezvoltare a comunităților urbane și rurale pentru următorii 7 ani. În precedentele articole ne-am referit la indicatori precum populația, forța de muncă, șomaj, infrastructura sanitară și de educație, de transport și utilități publice. Astăzi, vom vorbi despre mediul de afaceri din județ. Ne permitem o observație: Prahova este pe locul cinci, la nivel național, ca valoare a produsului intern brut. Este bună această poziție, în ecuația celor 30 de ani de capitalism românesc? Noi nu vă spunem decât un lucru: în 1989, Prahova era a doua economie a țării, după București. Concluziile le trageți de unii singuri…
Înainte de a trece la prezentarea propriu-zisă, să vedem care este percepția autorităților publice și a cetățenilor despre acest subiect, așa cum rezultă din chestionarul pus la dispoziție înainte de elaborarea strategiei. Întrebările au vizat problematica tratată în obiectivele 3 și 7, asumate prin Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014-2020, respectiv:
-M3.1. Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM;
-M3.2. Sprijinirea cercetării-dezvoltării-inovării în economie;
-M3.3. Promovarea cooperării în plan intern și extern;
-M7.1. Revitalizarea comunităților rurale;
-M7.3. Diversificarea economiei rurale, creșterea competitivității sale;
-M7.4. Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de sprijin a agriculturii și silviculturii
-M7.5. Diversificarea și dezvoltarea sectorului agricol și agro-alimentar.
Autoritățile au răspuns în felul următor: 50% dintre primari cred că sunt realizate în mare și foarte mare măsură obiectivele de la M3.1, 30% de la M3.2 și 58% de la M3.3. În legătură cu obiectivul 7, avem părerea autorităților că măsurile sunt realizate în mare și foarte mare măsură în următoarele procente: M7.1- 54,35%, M 7.2- 50,00%; M7.3- 54,35%; M7.4- 45,65%; M7.5- 52,17%.
Din perspectiva cetățenilor, 64,5% sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți în legătură cu măsura M3.1, 40,3% au aceeași opinie despre M3.2 și 66% dintre ei sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de sprijinirea cercetării-dezvoltării în economie. Pentru măsurile din obiectivul 7, avem următorul grad de nemulțumire: 45,6% pentru revitalizarea comunităților locale; 40,3% pentru revitalizarea economiei rurale; 42,1% pentru diversificarea economiei rurale; 40,3% pentru reabilitarea infrastructurii de sprijin a agriculturii; 40,30% pentru diversificarea și dezvoltarea sectorului agricol și agro-alimentar.
ECONOMIA JUDEȚULUI PRAHOVA
În anul 2018, Prahova se plasa în primele 9 județe ale României, după valoarea produsului intern brut, cu aproximativ 8 mld. de lei (sau 3,9% din PIB național). În anul 2019, PIB a crescut cu aprox. 600 mil. de euro, ceea ce a făcut ca județul să urce pe locul cinci, după București, Constanța, Timiș și Cluj. Numărul societăților comerciale active, la nivelul lunii iulie 2019, a fost de 24.211 de firme (5,15% din total național), din care 1.908 (7,88%) aveau capital străin, provenit din 82 de țări. Potrivit Camerei de Comerț și Industrie (CCI PH), cifra de afaceri cumulată a urcat, în 2019, până la 11,77 mld. euro, cu o rată medie a profitului de 5,9%. Structura economică, după ponderea cifrei de afaceri, indică următoarea ordine: industrie -41%, comerț-35%, servicii-15%, construcții-5%, agricultură-2%, turism-1%, cercetare-dezvoltare Hi Tech. 99,7% dintre firme se încadrează în categoria IMM; acestea angajau 63 % dintre salariați, iar cifra de afaceri reprezenta 43,9% din totalul economiei județului.
INDUSTRIA
Prahova a fost și rămâne un județ industrial. Principalele ponderi le dețin industria extractivă, de prelucrare a țițeiului şi cocsificare a cărbunelui, industria alimentară, a băuturilor și a tutunului și industria de mașini și echipamente. O mulțime de companii au ales județul pentru a-și derula activitățile economice: OMV Petrom, Lukoil, Yazaki, Calsonic Kansei, Timken, Cameron, Johnson Controls, Lufkin Industries, Weatherford, Toro, Federal Mogul, Michelin, Dalkia, Apa Nova- Veolia, Linde Gaz, Schlumberger, Halliburton, Pas Technologies, Roquet Eastern Europe, Fastenal, Global Enterprise, JCR Christiph Consulting, Ducati Energia, Mayr Melnhof, Plastipack, Holcim Group, Swisspor, Coilprofil, Viking Profil, Final Distribution, Procter & Gamble, Unilever, Alinso Group, Dibo , Alexandrion Group, Tymbark Maspex România, Coca-Cola, Bergenbier Molson-Coors.
COMERȚ
În rețeaua de magazine en-detail activează cea mai însemnată parte a firmelor, iar pe lângă acestea, în Prahova și-au consolidat poziția și marile lanțuri de magazine comerciale de tip hypermarket, supermarket sau mall: Metro Cash&Carry, Praktiker, Carrefour, Bricostore, Selgros, Cora, Kaufland, Auchan, Artsani, Dedeman, Profi, Penny, Mega Image, Lidl, Ploiești City Mall, Afi, Winmarkt, Mercur Mall.
SERVICII
Activitățile de transport, depozitare și activitățile conexe transporturilor dețin ponderea cea mai însemnată în totalul cifrei de afaceri realizate în acest domeniu. Urmează afacerile în domeniul serviciilor profesionale, administrative și de suport. Sistemul bancar este reprezentat prin 32 instituții, care au peste 200 de subunități.
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Suprafața agricolă a județului este de 270 mii de hectare (2% din teritoriul agrar național și 57% din suprafața județului), fiind distribuită astfel: 53,2% suprafață arabilă, 25,9% pășuni, 14,3% fânețe, 3,6% livezi și 3,1% podgorii de viță de vie. Culturile preponderente sunt cerealele păioase și pentru boabe, plantele uleioase, floarea soarelui, cartofii, legumele, fructele, strugurii. În economia județului, ponderea agriculturii a scăzut de la 2, 26% (1,45 mld. lei) în anul 2012, la 1,94% (1.68 mld. lei) în anul 2018, ilustrând o creștere mai lentă față de ritmul înregistrat la nivel național. Cele mai numeroase terenuri arabile sunt amplasate în localitățile de câmpie, existând câteva așezări al căror fond funciar arabil depășește 95% din suprafața agricolă: Baba Ana, Bărcănești, Brazi, Șirna, Târgșoru Vechi etc. În sectorul zootehnic, în perioada analizată, s-a înregistrat o creștere a numărului de bovine, ovine și caprine, păsări și albine, dar și o diminuare de 17,3% a porcinelor, probabil pe fondul maladiilor care afectează această specie. Industria alimentară și de băuturi este bine reprezentată în județ prin prezența intreprinderilor de panificație, preparate din carne, produse lactate, conserve din legume și fructe, băuturi spirtoase, sucuri naturale și băuturi carbogazoase, vinuri.
SILVICULTURĂ
Prahova are un fond forestier de 145.000 ha, 63% din suprafață aflându-se în proprietatea statului și 37% în proprietate privată. Direcția de Statistică Prahova constată o menținere constantă a suprafeței fondului forestier și o creștere cu 100 ha a suprafețelor împădurite. Fondul de vânătoare include ursul brun (poate fi vânat numai cu aprobarea autorităților), cerbul comun, capra neagră, mistrețul, căpriorul, iepurele, fazanul, potârnichea, vulpea. Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova are 852 de membri vânători și 654 de pescari.
TURISM
În perioada 2012-2019, creșterea numărului de turiști a fost de 57% (de la 0,37 la 0,58 mil. de turiști). Între 4,4 și 4, 8% dintre turiștii cazați la nivel național au fost cazați în unități de pe teritoriul județului Prahova. Concomitent, în intervalul analizat, a crescut cu 26% și numărul unităților de cazare, cel mai bun an din acest punct de vedere fiind 2017. Ca forme de turism practicat în Prahova avem: turismul montan- în Sinaia, Bușteni și Azuga; turismul balnear- Slănic, Telega, Băicoi-Țintea, Cheia; turismul cultural, istoric și religios-Sinaia, Ploiești, Câmpina, Bușteni, Slănic, Vălenii de Munte, Comarnic la care se adaugă localitățile care dețin mănăstiri-Măneciu (Cheia), Lipănești, Sinaia, Bușteni, Brebu, Urlați, Izvoarele, Bărcănești etc.; turismul de afaceri- Ploiești, Câmpina și Valea Prahovei; turismul tematic, cu drumurile Vinului, Fructelor, Sării și al Voievozilor, trasee cu mai puțin succes decât se anticipa la vremea constituirii loc, prin unele proiecte europene
CERCETARE
Cât despre activitatea de cercetare, putem afirma că Prahova a fost cândva o putere din această perspectivă. Astăzi, oficial, județul mai are doar două astfel de unități: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier-Ipcup și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație.
CONCLUZII
Toate cele prezentate mai sus pot constitui puncte forte pentru politica viitoare de dezvoltare a județului. Autorii strategiei au identificat însă și mai multe vulnerabilități, iar acestea ar fi: inexistența unui sistem de colectare/valorificare a produselor agricole realizate în gospodăriile mici; slaba colaborare între mediul urban și mediul rural; reticența la asociere, în sectorul agricol, în special în cazul micilor producători; deversarea (uneori) a apelor menajere în ape curgătoare de munte; tăierea pădurilor pentru a se construi facilități turistice, construcții neadaptate specificului local, neglijența turiștilor pentru natură. Ca amenințări sunt citate traficul sufocant mai cu seamă pe Valea Prahovei, diminuarea activității economice active în sectoare puțin compatibile cu obiectivele europene de decarbonizare a economiei și transformarea turismului în fenomen de masă, crescând presiunea asupra mediului înconjurător și conducând la degradarea resurselor naturale.