joi , 12 decembrie 2019
Home / Actualitate / Statuia Libertății din Ploiești

Statuia Libertății din Ploiești

Poate un frumos memento a unei ultime zvâcniri a spiritului revoluției pașoptiste. Protagoniștii de bază ai “Republicii de la Ploești”, Dimitrie Brătianu, C.A. Rosetti (amândoi cu o frumoasă fibră masonică imprimată de revoluția franceză de la 1848) erau cei care au avut un rol dinamic și în mișcarea pașoptistă și mai târziu în conducerea grupării radicale a Partidului Național Liberal. Nu pot să nu -l amintesc și pe liberalul Eugeniu Carada, fondator al Băncii Naționale Române(1880) și primul ei guvernator, care s-a implicat activ în desfășurarea evenimentelor din 1870. Ploieștii deveniseră un adevărat fief al mișcării radicale liberale. După achitările din procesul de la Târgoviște a “republicanilor ploeșteni”, D.Brătianu și C.A.Rosetti au inițiat dezvelirea unei plăci comemorative sau a unei statui in Ploiești. Și nu altfel decât prin subscripție națională!
Astfel, în 1876 se comandă la Paris, în atelierele Loudry & Co o statuie a Libertății.
Trebuie să precizez că, asemenea simboluri nu erau bine văzute la acea vreme de către Istanbul și Viena, fiind considerate gesturi de independență a principatului român. Lascăr Catargiu, premier în acea perioadă, a dat dovadă de multă diplomație pentru a nu irita cele două imperii la ridicarea statuii lui Mihai Viteazu în Piața Universității din București la 1874. La nici doi ani mai apare și inițiativa ploieșteană !
Dezvelirea statuii ploieștene avea să aibă loc, însă, la 11 iunie 1881 (stil vechi), 21 iunie după calendarul gregorian. Și ce paradox politic și istoric! La o lună după instaurarea regalității se dezvelește o statuie cu iz republican ! Regele nu a fost prezent. Nici marii protagoniști: Brătienii, Carada, Rosetti, Candiano Popescu. De altfel Carol I nu are să uite niciodată că din cauza ploieștenilor era să abdice în 1870, dar spiritul prusac a domolit pasiunile politice ale domnitorului, tratându -i pe ploieșteni cu respect mai ales în perioada Războiului de Independență, când capitala Imperiului Țarist se mutase la Ploiești (un alt moment memorabil ce ar trebui povestit și în care ploieștenii s-au purtat remarcabil).
Sincer nu știu daca Ploieștii îi datorează ceva lui Caragiale sau Caragiale Ploieștilor. Ploieștii au darul, se pare, de a atrage mari personalități în vârtejul satirei ( de la bășcălie la comedie).
De cum au văzut statuia, ploieștenii i-au zis M’me Grigorescu, văzând o oarecare asemănare cu soția primarului C.T. Grigorescu(1866 -1883 cu o scurtă pauza în 1877). Nicolae Iorga nu se lasă mai prejos și o persiflează cu “o cucoană mică” și bineânțeles Caragiale ca fiind “statuia cu bronzul ca spanacul”.
Amplasarea ei, așa cum am spus, s-a făcut în Piața Unirii, centrală și cea mai frumoasă din urbe. La 1881 se terminase doar primul tronson al Bulevardului Castanilor și se dorea ca la terminarea acestuia, Statuia Libertății să se vadă de pe peronul Gării de Sud (aprox. 2 Km).
Va avea cateva mutări. O dată în 1903 când a avut loc o primă restaurare, în 1934 a doua oară, în fața Primăriei de atunci. În 1944, în timpul bombardamentelor americane, a fost mutată la Păulești ca să revină după război tot în fața primăriei. In 1980 este mutată în fața “Casei Albe”. În 2010 este supusă unei noi restaurări și apoi mutată in 2012 pe locul actual, in sensul giratoriu din fața Catedralei Sf. Ioan. Dispute asupra amplasării ei sub aspect simbolic au fost și încă mai sunt.
Câteva detalii privind statuia. Este din bronz galvanizat având o inalțime de 3,5 metri. O reprezintă pe zeița Minerva ce poartă o bonetă frigiană. (ce legături interesante se pot face ;frigienii au avut legături cu triburile daco- gete, aceștia împrumutând, se pare, această bonetă pe care aveau dreptul să o poarte doar comati -aristocrații daci).
Sunt însă istorici care cred că statuia ar simboliza Marriane republicaine un simbol al revoluției franceze.
In mâna stângă ține un pergament pe care scrie “ Constituțiunea și legea electorală” iar în dreapta o suliță (libertățile se apară cu arma!).
Statuia este așezată pe un soclu (4,5 m) din marmură de Provița (jud Prahova), proiectat de arhitectul de atunci al orașului, Toma N. Socolescu.
Pe soclu sunt înscrisurile:
-Cetățenilor Ploeșteni, aperătorii libertăților publice. România recunoscătoare.
– Monument ridicat prin subscripțiune națională. Refăcut 1903.
-Anul 1881 iunie 11 (anul dezvelirii).
-Anul 1869 Martie 26 (anul comemorării).
În fundamentul soclului s-a introdus o sticlă în care s-a pus un pergament cu istoricul statuii și cu mai multe semnături precum și mai multe monede românești în circulație la acea vreme.
Inițial, întregul ansamblu avea un grilaj din fier forjat, proiectat de Toma N. Socolescu, având în cele patru colțuri câte un frumos felinar adus de la Paris. Oare unde or fi acum?

Check Also

Comuna Tomșani a inaugurat Centrul Cultural pe ritmuri de folclor

Primăria Tomșani a finalizat lucrările la Centrul Cultural și biblioteca „Alexandru Antemireanu” chiar în ajun de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *