fbpx
13.8 C
Ploiești
marți, 22 septembrie, 2020
Acasă Actualitate Statistic, România stă mai bine, la producția de legume, ca acum 30...

Statistic, România stă mai bine, la producția de legume, ca acum 30 de ani. Pe noi practica ne…omoară!

În 2018, în România s-au produs 3.797.436 tone de legume. La un consum mediu de 160 kg/locuitor, recolta era suficientă pentru a acoperi necesarul pentru întregul an. Și-atunci, de ce se vorbește despre importul masiv de legume? Și zicem așa, una din două: ori statisticile INS, realizate în baza datelor livrate de Ministerul Agriculturii, sunt umflate, ori patronatele exagerează privind fenomenul mărfurilor intrate ilicit în țară. Sau, dacă e să glumim, ceea ce vedem noi în supermarketuri nu este… real. Un lucru este cert: pe hârtie, stăm mult mai bine astăzi, ca suprafață cultivate cu legume, decât în 1990!

În anul 1990, suprafața totală cultivată cu legume, inclusiv în spații protejate, era de 216.009 ha. După 29 de ani, statistica ne spune că aceasta a crescut cu aproape 10.000 ha, până la 226.328 ha. La aceasta se mai adaugă leguminoasele pentru boabe (129.485 ha în 1990 și 133.408 ha în 2018) și, evident, deși cultura este trecută la altă categorie, cartoful (289.616 ha în 1990 și 169.304 ha în 2018). Observăm o diminuare la cultura de cartofi, dar despre acest lucru am scris în alte articole.

 

Statisticile publicate de INS se contrazic însă cu cele vehiculate în „Strategia națională pentru programele operaționale în sectorul de fructe și legume” unde se spune, la un moment dat, că „suprafața cultivată cu legume a scăzut continuu, de la 289,6 mii ha, în 1989, la 228,1 mii ha, la sfârșitul anului, 2016”. Ori, tocmai spuneam, INS vorbește despre 216.009 ha în 1990. Cum între 1989 și 1990 nu a fost nicio diferență, se pare că avem de-a face cu o eroare, pe care însă nu știm cui să o atribuim. Tot în strategie se arată că „suprafața acoperită cu sere în România a scăzut de la 5.000 ha, în anul 1989, la 431 ha, la sfârșitul anului 2016”.

Un comerciant de legume si fructe asteapta clientii, intr-o piata agroalimentara din Bucuresti, miercuri, 1 februarie 2012. Din cauza conditiilor meteo, mai multi comercianti si producatori au intampinat probleme in aprovizionarea cu marfa. ALEXANDRU SOLOMON / MEDIAFAX FOTO

Date încurcate
Statisticile europene (Eurostat) arată că România, Bulgaria, Lituania, Letonia și Ungaria sunt singurele cinci state membre UE în care mai puțin de jumătate din populație consumă zilnic legume. Astfel, la noi, 41,5% dintre români consumă zilnic legume (28,5% o porție pe zi și 13% de minim două ori pe zi). Consumul mediu de legume în România se situează între 148,7 kg/locuitor (anul 2009) și 162,9 kg/louitor (2015). Întrebarea care se pune ar fi: produce România suficiente legume pentru a satisface necesarul de consum? În 1990, statistic, țara livra 2.357.461 tone de legume, iar în 2018, 3.797.436 tone. Teoretic, la un consum anual de 160 kg/locuitor, ne-ar trebui o producție de puțin peste 3 milioane de tone. Undeva lucrurile se scurtcircuitează: deci noi raportăm 3,7 milioane de tone de legume în statistici, suficient pentru consumul intern, dar în același timp ne văităm că piața este invadată de producția venită dinTurcia, Spania, Israel, Olanda, Italia, Polonia, Grecia etc. Sau că ai noștri nu livrează cantități îndestulătoare pe piață. Și știm foarte bine că în hipermaketuri avem legume din UE și țările terțe agreate, ba le și preferăm pe acelea, fiind sortate, ambalate și etichetate după gustul nostru. Despre legumele autohtone știm că 50-60% din producție este comercializată în piețe țărănești organizate în centrele urbane și la poarta fermei. Puțini au acces în marile lanțuri de magazine, iar diferența înseamnă că ar fi utilizată pentru consum propriu, deci nu ajunge niciodată pe tarabe.
Unde o fi varza românească?
Să vedem care este situația pe grupe de legume. Și ne uităm iar pe datele INS, cu privire la suprafețele de legume cultivate și recolta livrată pe piață. Mă rog, care rămâne în gospodărie, pentru uz propriu. Cu excepția tomatelor și a ardeiului (gras, kapia, gogoșar, iute), unde suprafețele cultivate au scăzut, din tabelul de mai jos reiese că la toate celelalte culturi avem creșteri constante. Curios este că chiar la usturoi producem mai mult, deși peste tot observăm marfă adusă din China. Unde-o fi oare usturoiul românesc? Mai observăm, de asemenea, aproape o dublare la varză, atât ca suprafață, cât și ca producție. Și totuși, iarna, nu găsim gram de producție autohtonă! (vezi tabel)
Fasolea de pe malul Nilului, la putere în România
Nu știu dacă ați remarcat, dar în piețele agroalimentare rar se găsește fasole uscată produsă în fermele românești. Marfa din Egipt este la putere la noi. În 1990, România cultiva 71.969 ha fasole pentru boabe, iar în 2018, suprafața a scăzut la 11. 391 ha. Producția, de asemenea, a scăzut de la 57.542 tone, în 1990, la 17.298 tone, în 2018. Dar nici măcar așa recolta nu se prea vede în piețe, dar măcar aici avem justificare de ce românii servesc fasole din aridul Egipt! La măzăre, situația este fix pe dos, cu o creștere de suprafață (51.973 ha în 1990, 120.247 în 2018) și producție (49.390 tone în 1990, 172. 512 ha).


Muntenia, în zona a doua de favorabilitate
50% din suprafața cultivată cu legume (ardei, vinete, tomate, castraveți, fasole) se regăsește în Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor și în Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea, respectiv, în județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. 30% din suprafață, propice pentru legume din grupa verzei, rădăcinoase, bulboase și tomate, se situează după cum urmează: nordul Mehedinților; dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei-județele Gorj și Vâlcea; Muntenia-Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău; Câmpia Moldovei-Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava; lunca Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. În fine, 20% din suprafețe, unde se cultivă rădăcinoase, vărzoase, bulboase, castraveți, fasole de grădină și mazăre de grădină, se regăsește în anumite microzone din județele Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara, Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna.
Statul ne dumirește: mass media este de vină!
Uitați însă ce ne spun nouă specialiștii Ministerului Agriculturii, apropo cu misterul cifrelor de mai sus sau vizavi de bocetul nostru național, cum că suntem invadați de importuri, care îl omoară pe agricultorul român. Cităm din Strategia națională pentru programele operaționale în sectorul de fructe și legume: „România se confruntă cu importuri crescute de legume și fructe, al căror principal efect s-a resimțit la nivelul prețului și implicit la nivelul veniturilor producătorilor. Lipsa concentrării ofertei, în special a organizațiilor de producători, nu a permis practicarea măsurii de retragere a producției și distribuirea gratuită a acesteia. Printre factorii generatori de criză în piața legumelor se pot enunța: producția haotică, neplanificată în funcție de cerințele pieței; fenomenele climatice extreme și diferitele boli și dăunători; importurile din UE și țări terțe; o slabă promovare a legumelor în rândul consumatorilor precum și rolul și importanța consumului de legume pentru sănătatea populației; diversele articole media care transmit informații incomplete și incorecte despre sectorul de legume.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Ma doare-n bascalie! Traian Basescu

Fostul președinte Traian Băsescu i-a cerut europarlamentarului Dacian Cioloș să-și dea demisia din politică pentru că, atunci când a fost premier, în 2016, a...

Mafia italiană îşi extinde activităţile ilicite

Într-o Italie cufundată în criza provocată de coronavirus, poate că un singur sector stă mai bine în ziua de astăzi decât atunci când a...

O căciulă de bani pentru partide

Partidele politice au primit, în prima decadă a lunii septembrie, o subvenție totală de 57.192.424,10 lei, anunță Autoritatea Electorală Permanentă. Banii au fost alocați...

Proiectul de reabilitare a Muzeului „Paul Constantinescu”, admis la finanțare prin granturile SEE și norvegiene

La aproape un an de la depunerea documentației, Consiliul Județean Prahova a anunțat că proiectul privind „Restaurarea, revitalizarea și punerea în valoare a obiectivului...

Liberalii i-au pus gând rău operatorului de salubritate care activează în Ploiești

Senatorul Iulian Dumirescu, președintele PNL Prahova și candidatul dreptei unite PNL-USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Prahova, al cărui slogan de campanie este „Prahova pe...

Primăria Telega vrea parc în loc de gaze la școală

După ce, prin HCJ 110/2020 privind asocierea CJ Prahova cu mai multe localități, au fost stabilite anumite investiții finanțate din bugetul județean, mai multe...