12.1 C
Ploiești
luni, 19 aprilie, 2021
Acasă Actualitate Stadiul alimentării cu apă în localitățile din România

Stadiul alimentării cu apă în localitățile din România

În statistica de la sfârșitul anului 2019, Prahova figura cu 94 de localități (14 orașe și 80 de comune) care dispun de sistem public de alimentare cu apă, rezultând un procent de 90,38%. Referindu-ne însă la gradul de conectare în mediul rural (80 din 90 de comune), procentul scade la 88,88%. Bine, în anul 2000 s-au mai recepționat lucrări la Posești, apă s-a introdus și la Mănești, însă astăzi vom face analiza doar în baza datelor statistice. Acestea spun că numărul de prahoveni deserviți cu apă se ridică la 600.234 de persoane, ceea ce reprezintă un procent de 84,24% dacă ne raportăm la populația rezidentă (712.447 de persoane) și de 76,21% dacă ne referim la populația după domiciliu (787.529 de persoane). În mediul rural, Prahova, considerată a fi a cincea forță economică din România, are o situație mai slabă decât județe situate în subsolul clasamentului privind dezvoltarea, cum ar fi Călărași, Ialomița, Tulcea, Brăila, Maramureș ori Satu Mare.

În Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă -orizont 2030, document adoptat în 2018, ca urmare a semnării de către România și Uniunea Europeană a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (2015, Adunarea Generală a ONU, New York), Guvernul și-a asumat câteva angajamente privind alimentarea cu apă și canalizarea. Cel mai important sună așa: „conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%”. În articolul de față vom prezenta care era situația la sfârșitul anului 2019, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică dispune de cifre, în ceea ce privește alimentarea cu apă.
Patru orașe din România nu au încă apă în casă!
În 2019, din totalul de 3.181 de localități din România, dispuneau de rețea publică de alimentare cu apă 2.586 de unități administrativ-teritoriale, ceea ce corespunde unui procent de 81, 295%. În mediul urban, gradul de acoperire este 98,75% (316 municipii și orașe, din 320), iar în mediul rural, procentul este de 79,34% (2.270 de comune, din totalul de 2.861). (vezi tabel 1)
Cifrele prezentate sunt oarecum înșelătoare. Institutul Național de Statistică arată că, în decembrie 2019, populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă se ridica la 13.728.144 de persoane. Dacă raportăm cifra la populația rezidentă din iulie același an (19.375.835 de persoane), rezultă un procent de 70,85 %, ceea ce înseamnă că nu toată populația din localitățile care dispun de rețea de apă este și conectată la sistem. În cazul populației după domiciliu (22.193.286 de locuitori), procentul e și mai mic, scade la 61,85%. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (87,7%), urmată de regiunea Sud-Est (82,3%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (50,1%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (59,3%).
Rețeaua de alimentare cu apă în mediul rural
Mediul rural este clar dezavantajat din punctul de vedere al asigurării acestei minime utilități. Din păcate, în baza de date a INS nu găsim date privind populația din mediul rural deservită de rețeaua centralizată de apă, ci numai total locuitori (urban+rural) conectați la acest sistem. În schimb, avem numărul de comune care au înființat sistemul de alimentare cu apă, însă nu vom ști în ce măsură toate satele dispun de această facilitate. Din experiența de teren știm că, de regulă, comunele compacte sunt branșate în totalitate la apă. Nu la fel se întâmplă în localitățile cu satele dispersate, situate la 4-10 km de satul de reședință sau cele din zona de deal și de munte, unde cătune întregi sau grupuri de case nu au acces la rețea. Pe regiuni de dezvoltare, vedem că situația cea mai bună se întâlnește în Sud-Est (91,54% grad de acoperire) și Nord-Vest (90,81 %), iar cele mai puține comune cu rețea găsim în regiunile Nord-Est (66,79%) și Sud-Vest Oltenia (69,11%). (vezi tabel 2)
SituAția conectării la apă a comunelor, pe județe
Mergem însă mai în profunzime cu analiza noastră și vedem care este situația pe județe. Și vom observa că în clasamentul județelor cu cele mai multe comune cu rețea de apă se regăsesc trei din cele mai bogate comunități din țară- Constanța-98,30%, Timiș-97,75%, Cluj-94,66%, dar și trei care, economic, sunt în subsolul unei ierarhii naționale- Tulcea-97,82%, Brăila-95,00% și Satu Mare-94,91%. Județele din sudul țării și din nordul Moldovei dau cele mai slabe performanțe: Giurgiu-37,25%, Suceava-46,93%, Teleorman-48,91% și Botoșani-56,33%.
Județe cu peste 90% din comune care dispun de sistem de alimentare cu apă:
-Constanța: 58 de comune cu rețea, din 59 total, 98,30%;
-Tulcea: 45 de comune cu rețea, din 46 total, 97,82%;
-Timiș: 87 de comune cu rețea, din 89 total, 97,75%.
-Brăila: 38 de comune cu rețea, din 40 total, 95,00%;
-Satu Mare: 56 de comune cu rețea, din 59 total, 94,91%;
-Cluj: 71 de comune cu rețea, din 75 total, 94,66%;
-Maramureș: 59 de comune cu rețea, din 63 total, 93,65%;
-Argeș: 88 de comune cu rețea, din 95 total, 92,63%;
-Alba: 62 de comune cu rețea, din 67 total, 92,53%;
-Călărași: 46 de comune cu rețea, din 50 total, 92,00%;
-Galați: 56 de comune cu rețea, din 61 total,91,80%;
-Buzău: 74 de comune cu rețea, din 82 total, 90,24%.
În această grupă se regăsesc 3 județe din regiunea Sud-Est (Constanța, Tulcea și Brăila), 3 din Nord-Vest (Satu Mare, Cluj și Maramureș), 2 din Sud-Muntenia (Călărași și Argeș), 1 din Vest (Timiș) și 1 din Centru (Alba). Interesant este că Sud-Est, care se situează ca PIB general pe locul 5 între regiunile țării, are cele mai multe județe și comune conectate la rețeaua de apă. Cum a făcut, asta ar trebui să fie scris într-un manual de bune practici, ca expemplu inclusiv pentru Prahova, depășită chiar de Călărași, județ care are al șaselea cel mai mic PIB din țară, după Covasna, Sălaj, Mehedinți, Ialomița și Tulcea. Ei bine, vorbind despre Tulcea, cel mai sărac județ din țară a ajuns să fie pe locul secund în România, ca alimentare cu apă în mediul rural!
Județe cu 80- 90% din comune care dispun de sistem de alimentare cu apă:
-Ialomița: 53 de comune cu rețea, din din totalul de 59 de UAT din mediul rural, 89,83%;
-Brașov: 43 de comune cu rețea, din 48 total, 89,58%;
-Prahova: 80 de comune cu rețea, din 90 total, 88,88%;
-Arad: 60 de comune cu rețea, din 68 total, 88,23%;
-Bistrița-Năsăud: 51 de comune cu rețea, din 58 total, 87,93%;
-Harghita: 51 de comune cu rețea, din 58 total, 87,93%;
-Sălaj: 50 de comune cu rețea, din 57 total, 87,71%;
-Bihor: 79 de comune cu rețea, din 91 total, 86,81%;
-Vâlcea: 66 de comune cu rețea, din 78 total, 84,61%;
-Bacău: 71 de comune cu rețea, din 85 total, 83,52%;
-Dâmbovița: 68 de comune cu rețea, din 82 total, 82,92%;
-Caraș-Severin: 57 de comune cu rețea, din 69 total, 82,60%;
-Ilfov: 26 de comune cu rețea, din 32 total, 81,25%.
Aici regăsim 3 județe din regiunea Sud-Muntenia (Ialomița, Prahova și Dâmbovița), 3 din Nord-Vest (Bistrița-Năsăud, Sălaj și Bihor), 2 din Centru (Brașov, Harghita), 2 din Vest (Arad și Caraș-Severin), 1 din Nord-Est, 1 din Sud-Vest Oltenia, la care se adaugă Ilfov. În ceea ce privește Prahova, nu putem decât să trăim dezamăgirea că și Ialomița ne-a luat-o înainte, deși are un PIB de patru ori mai mic decât al nostru! Mai remarcăm, de asemenea, situarea foarte jos a județului vecin Ilfov, despre care știm că are cele mai bogate comune din România: în 2019, șapte centre rurale au avut bugete de peste 30 mil. lei, opt de 20-30 mil. lei, iar 18 au dispus între 10 și 20 mil. lei. Cu o asemenea bogăție, să mai ai încă șase localități fără apă în sistem centralizat e aproape de neînțeles.
Județe cu 70- 80% din comune care dispun de sistem de alimentare cu apă:
-Vrancea: 54 de comune cu rețea, din 68 total,79,41%.
-Vaslui: 63 de comune cu rețea, din 81 total,77,77%;
-Mureș: 70 de comune cu rețea, din 91 total, 76,92%;
-Gorj: 46 de comune cu rețea, din 61 total, 75,40%;
-Hunedoara: 41 de comune cu rețea, din 55 total, 74,54%;
-Iași: 68 de comune cu rețea, din 93 total, 73,11%;
În această grupă se află 2 județe din regiunea Nord-Est (Vaslui și Iași), 1 din Sud-Est (Vrancea), 1 din Vest (Hunedoara), 1 din Centru (Mureș) și 1 din Sud-Vest Oltenia (Gorj). Remarcăm o curiozitate: Vaslui se află cu mult înaintea Iașului, deși primul are un buget de patru ori mai mic decât al celui mai bogat județ din regiunea Nord-Est, am numit Iași.
Județe cu 60- 70% din comune care dispun de sistem de alimentare cu apă:
-Sibiu: 36 de comune cu rețea, din 53 total, 67,92%;
-Covasna: 27 de comune cu rețea, din 40 total, 67,50%;
-Dolj: 67 de comune cu rețea, din 104 total, 67,30%;
-Mehedinți: 40 de comune cu rețea, din 61 total, 65,57%;
-Neamț: 50 de comune cu rețea, din 78 total, 64,10%;
-Olt: 63 de comune cu rețea, din 104 total, 60,57%.
În sumar, grupa cuprinde 3 județe din regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Mehedinți și Olt), 2 din Centru (Sibiu și Covasna), 1 din Nord-Est (Neamț). Surprinzătoare este plasarea în această categorie a județului Sibiu, despre care românilor le-a plăcut întotdeauna să spună că ar fi model de dezvoltare pentru țară. Iată că nu este chiar așa!
Județe cu sub 60 % dintre comune care dispun de sistem de alimentare cu apă:
-Botoșani: 40 de comune cu rețea, din 71 total, 56,33%;
-Teleorman: 45 de comune cu rețea, din 92 total, 48,91%;
-Suceava: 46 de comune cu rețea, din 98 total, 46,93%;
-Giurgiu: 19 de comune cu rețea, din 51 total, 37,25%.
Polul sărăciei rurale este împărțit între nordul Moldovei (regiunea Nord-Est, Botoșani și Suceava) și Sud-Muntenia (Teleorman și Giugiu). Aici ne vom rezuma la un singur comentariu: Teleorman a dat un premier (Viorica Dăncilă) și doi ministri (Liviu Dragnea-lider al PSD și Carmen Dan), iar Giurgiu ni l-a livrat în guvern pe Niculae Bădălău…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Încep lucrările la stația meteo de la Vârful Omu

Societatea de construcții Viosil Instalconstruct SRL a câștigat licitația organizată de Administrația Națională de Meteorologie pentru lucrările de reparații capitale, consolidare și modernizare a...

De la religia lipsei, la lipsa religiei

Un grup de atei din Sacramento, California, a pregătit pentru perioada Crăciunului un număr de 55 panouri publicitare care afişează imagini cu localnici şi...

PAPA FRANCISC, UN MARXIST ARGENTINIAN

Economistul Antonio Martino contestă teoria Papei Francisc, conform căreia proprietatea privată nu este un bun primar inviolabil. „Dreptul la proprietate este un drept natural...

Concurs pentru postul de președinte al CAS Prahova

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că, în această lună, vor avea loc concursurile pentru ocuparea postului de director general al caselor...

Se repară podul de la Azuga. Calvar așadar pe Valea Prahovei!

De luna viitoare, începând cu 5 mai, se vor institui restricții de tonaj din cauza lucrărilor de reabilitare a podului peste pârâul Azuga, situat pe DN1,...

Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (III)

Cercetarea nu primeștE bani suficienți, dar autoritățile privesc mai atent către mediul de afaceri Prezentăm, astăzi, ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare...