Formă de cancer a sângelui, limfomul este o proliferare necontrolată a limfocitelor, celulele albe din sânge, cu rol în apărarea antiinfecţioasă. Mărirea ganglionilor limfatici şi oboseala accentuată sunt câteva dintre manifestările bolii.
Boala este de multe tipuri, dar în mare se clasifică în: limfom non-Hodgkin şi Hodgkin. În limfoame, limfocitele suferă diverse mutaţii care le fac rezistente la moartea celulară programată, ceea ce duce la multiplicarea lor necontrolată, în diverse locuri din organism, cum ar fi: în ganglioni, splină sau diverse alte organe.
De ce apare boala
Se înregistrează tot mai des cazuri de limfoame, iar în ultimul timp cazurile au debut, determinări şi evoluţiei atipice. În apariţia bolii sunt incriminaţi mulţi factori, printre cei mai cunoscuţi fiind agenţii infecţioşi virali, cum ar fi virusul Epstein Barr, virusurile hepatice B şi C, HTLV-ul, un virus pentru care ţara noastră este endemică, HIV-ul, apoi bacteriile precum Helicobacter pylori, Chlamydia psittacii.
Scăderea imunităţii organismului poate şi ea fi un factor cauzator al limfoproliferărilor maligne, precum şi bolile autoimune sau diabetul zaharat de tip 2, stresul, fumatul. Unele studii au indicat şi o asociere între diferite tipuri de reacţii alergice şi o incidenţă crescută a limfomului non-Hodgkin.
Un risc crescut a fost raportat la pacienţii cu alte tumori, care au efectuat chimio şi radioterapie, cum sunt pacienţii cu tumori mamare sau cancere de piele, cei cu istoric de limfom Hodgkin sau pacienţii care prezintă limfoame post transplant de celule stem.
Cum se manifestă
Cele mai frecvente simptome ale limfomului Hodgkin, care însoţesc în majoritatea cazurilor şi limfomul non-Hodgkin, sunt: creşterea în volum a ganglionilor limfatici de la nivelul diferitelor arii ganglionare, precum cea a gâtului, a axilei sau a celei din zona inghinală (deşi boala poate debuta mai rar şi cu afectarea organelor extralimfatice), oboseala persistentă, pierderea în greutate semnificativă, febră sau subfebrilitate, însoţită sau nu de frisoane, transpiraţie abundentă (poate avea caractere particulare, de exemplu, transpiraţie doar la nivelul extremităţii cefalice sau în special nocturnă), tuse uscată iritativă, dureri în piept sau alte simptome la nivelul aparatului respirator, lipsa poftei de mâncare, pruritul (mâncărime persistentă), caracteristica limfomului Hodgkin, apariţia sau accentuarea durerii la nivelul ganglionilor limfatici după consumul de alcool.
Sfaturi utile pentru pacienţi
Hematologul recomandă bolnavilor diagnosticaţi cu limfom să încerce să ducă o viaţă cât se poate de normală, să se ferească de persoanele cu afecţiuni infecto-contagioase, de mediile suprapopulate. De asemenea, este bine să aibă un regim alimentar şi de viaţă echilibrat, fără consum de alcool şi fără exces.