fbpx
12.3 C
Ploiești
miercuri, 28 octombrie, 2020
Acasă Tara de dincolo de tara Scrutinul prezidențial de la Chișinău începe cu dreptul sau cu stânga?

Scrutinul prezidențial de la Chișinău începe cu dreptul sau cu stânga?

Din prima zi de august, Republica Moldova, mai degrabă Chișinăul, intră, zi cu zi tot mai avan, în febra scrutinului prezidențial. Așa încât, trecând de jumătatea lui septembrie, situația încă nu a dat în clocot, dar fierbe deja din plin. Primele frisoane le-au dat grupurilor de inițiativă, dar mai ales partidelor din opoziție listele alegătorilor, apoi cele electorale și mai departe tipurile de manipulare până la corupție electorală și fraudarea alegerilor chiar din capo scrutinului. Toate acestea cu mult înainte de a cunoaște, la modul concret și definitiv, cine vor fi candidații la fotoliul de președinte al Republicii Moldova. Ori nu toți pretinșii prezidențiabili cărora li s-au acceptat listele de subscripție vor deveni propriu-zis, după cum deja s-a adeverit, candidați.

Pe an ce trece, mai mulți alegători din tot mai puțini locuitori
Anul acesta, CEC anunța că la 1 august 2020 numărul total al persoanelor înscrise în Registrul de stat al alegătorilor este de 3.286.304 cetățeni, mai precizând că din acest număr 2.807.728 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II. Diferența ar cuprinde persoanele cu cetățenia Republicii Moldova, dar fără înregistrarea domiciliului sau reședinței, inclusiv care au emigrat autorizat peste hotare, adică 229.570 persoane, și 249.006 cetățeni cu drept de vot cu domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale.
O minte mai ageră găsește totuși cam oloagă această statistică. Or, numărul alegătorilor în ajunul scrutinului prezidențial se dovedește a fi cu 700 de mii mai mare decât numărul total al populației Republicii Moldova. Consultând datele Biroului Național de Statistică, vedem că numărul total al populației, inclusiv copii până la 18 ani, este de 2.640.438 locuitori, adică mai puțin decât numărul cetățenilor cu drept de vot exact cu 645.866 de persoane. Trezesc nedumeriri și alte cifre. În scrutinul 30 noiembrie 2014 același Registru de stat al alegătorilor indica 3.226.446 cetățeni cu drept de vot, iar rezultatele scrutinului arăta că numărul de alegători incluși în listele electorale și cele suplimentare se cifra la 2.929.694 de persoane. E greu de cuprins cu mintea această statistică și care este sursa de creștere a numărului de alegători, când se știe că natalitatea în ultimele aproape trei decenii este în continuă descreștere, iar migrația într-o creștere tot mai galopantă. Trezește dubii și faptul că în timp ce numărul alegătorilor din Republica Moldova este, după cum arată și o analiză a organizației neguvernamentale „Promo-LEX”(acreditată în mai multe scrutine electorale ca unul dintre principalii observatori), în descreștere, cel al alegătorilor fără domiciliu și al celor din regiunea transnistreană este în continuă creștere. Același „Promo-LEX” constată deja mai mulți ani la rând că autoritățile de la Chișinău nu gestionează direct și continuu procesul de actualizare a informației privind datele a circa 15% din alegători. Din propria experiență a subsemnatului ca membru al Biroului electoral al câtorva secții de votare, pot spune cu certitudine că tot mai multe date eronate călătoresc din an în an în listele alegătorilor. Am avut în vreo două rânduri tupeul să prezint președintelui secției de vot liste cu zeci și chiar sute de nume ale persoanelor decedate sau plecate de mai mulți ani peste hotare, dar prezente în liste ca alegători reali, pentru a informa CEC și a opera corectările de rigoare. „Știți, celor de la CEC nu le prea convin asemenea informații. Ș-apoi încep după asta probleme suplimentare și bătăi de cap pentru președintele și membrii biroului secției de votare. La ce bun?” a fost replica. Nici azi nu sunt convins că a fost acest răspuns o scuză de a nu pune în circulație asemenea informați sau mai degrabă o directivă de taină a CEC sau autorităților centrale. Ori, de ce să aibă bătăi de cap un președinte al secției de vot? Mai bine să aibă o republică întreagă probleme din scrutin în scrutin și un viitor tot mai incert, nu? Ei bine, personal tot mai mult mă întăresc în convingerea că toate aceste statistici încurcate și nedorința de a opera corectări în listele electorale sunt, de la 1994 încoace, primele probe de fraudare a scrutinelor. Fraudări comise intenționat și premeditat de însăși conducerile CEC.
Turismul electoral al lui Dodon și mișmașurile PSRM
Mișmașurile din listele de la Registrul de stat al alegătorilor sunt secundate discret de o mașinărie nedisimulată de fraudare a votului, pusă la cale de socialiști. Scopul ultimelor vizite ale lui Igor Dodon la Moscova, care au coincis cu perioada procesului înregistrării prealabile a alegătorilor din diasporă, pare să nu fie nici tratamentul sanatorial al familiei și nici negocierile privind creditul sau alte facilități pentru lucrătorii migranți moldoveni. Mai degrabă o verificare anume a acestei mașinării și asigurarea că mecanismul pus la cale va garanta un vot favorabil. Or, se știe că la mișmașuri, încă de când era ministru, dacă nu chiar din studenție, Dodon ți-e omul. Astfel, așa se face că Rusia s-a plasat pe podium conform numărului de solicitări de a vota în această țară. Dacă la alegerile parlamentare din 2019 acest număr nu trecea de 600 de solicitări, acum, în preajma scrutinului prezidențial, el depășește cifra de 5.500. Este bătător la ochi că aceste solicitări au parvenit la CEC din cele două metropole, Moscova și Sankt-Petersburg, precum și localități ca Odințovo, Domodedovo, Cehov, Tula, Kursk, Kostroma, Voronej, Lipețk, cele mai multe dintre acestea figurând și în itinerarul nedeclarat al recentelor vizite ale lui Dodon chipurile la Moscova. Dar și mai bătător la ochi este faptul că în listele buclucașe figurează persoane ce dețin funcții publice în cadrul unor autorități locale conduse de reprezentanți ai PSRM. Mai exact, în satul Grinăuți-Moldova, raionul Ocnița, au semnat să voteze tocmai la Moscova sau la Sankt-Petersburg mai mulți angajați ai Primăriei – secretara, contabila-șefă, perceptorul fiscal și șoferul primăriei – persoane care nu au migrat niciodată în Federația Rusă. Alături de funcționarii primăriei au fost incluse în liste mai multe persoane care locuiesc în această comună, ale căror nume sunt însoțite de IDNP-uri, semnături, dar care, evident, au fost falsificate, pentru că toți susțin că nu au semnat nimic.
Culmea, în listele din Rusia figurează și persoane care locuiesc și muncesc în Uniunea Europeană. Astfel, Victor Cociug, avocat din Olanda, fiind în vacanță în Moldova, a încercat pe 15 septembrie să se înregistreze online pe site-ul CEC pentru a vota la Haga, dar surpriză! – află că de patru zile este înregistrat deja să voteze la Kursk, Federația Rusă. Astfel de cazuri au fost semnalate și de mai mulți cetățeni moldoveni din Belgia. Iată cui au prins bine erorile ce călătoresc, din an în an, în listele electorale și neglijate de președinții secțiilor de votare. Președintele CEC, Dorin Cimil (de altfel înaintat în această funcție de PAS), susține că „a auzit din presă” despre aceste îngrijorări privind tentative de fraudare a procesului de înregistrare prealabilă a alegătorilor în Rusia, dar probe concrete nu i-au fost prezentate. Și că CEC nu ar avea obligația să verifice corectitudinea întocmirii acestor liste. Chiar așa?! Dar cum rămâne cu misiunea CEC ca „un organ de stat independent, înființat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfășurări a alegerilor, …o instituție deschisă, transparentă și profesionistă, în permanență pregătită să-și îndeplinească atribuțiile la cel mai înalt nivel și într-un cadru electoral accesibil, în care cetățenii să aibă încredere”, ale cărei valori de bază sunt „integritate, independență, imparțialitate, transparență, credibilitate, receptivitate” ș.a.
Mulți observatori politici consideră și ei că asemenea „nereguli” trebuie denunțate și demonstrate în instanța de judecată. PAS a și reclamat aceste fraude la CEC și Procuratură. Dar mai cere și demisia lui Dorin Cimil din funcția de președinte și membru al CEC, motivând că unele declarații ale acestuia pun la îndoială independența și obiectivitatea lui și că acțiunile întreprinse de el l-ar favoriza în procesul electoral prezidențial pe șeful statului Igor Dodon.
Aceleași fețe, puțin sub alte măști, cu mici surprize și minciuni
Până pe 11 septembrie, data când s-a încheiat perioada de înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaților la funcția de președinte, CEC înregistrase 13 grupuri de inițiativă pentru toți atâția prezidențiabili. Lista acestora cuprinde în majoritate nume cunoscute, cu doar o singură surpriză: Violeta Ivanov, care s-a perindat prin trei partide, PCRM, apoi PDM, acum este candidatul înaintat de partidul „ȘOR”, după ce, cu doar trei luni în urmă, a migrat spre această formațiune. Vorba ceea, aceleași fețe, dar sub alte măști Cei 13 prezidențiabili reprezintă de fapt 9 formațiuni politice declarate – „Partidul Nostru” cu Renato Usatîi, Platforma DA cu Andrei Năstase, PAS cu Maia Sandu, Pro Moldova cu Andrian Candu, Partidul Unității Naționale cu Octavian Țâcu, Blocul electoral UNIREA cu Dorin Chirtoacă, partidul „ȘOR” cu Violeta Ivanov și PLDM cu Tudor Deliu. Plus o formațiune aproape necunoscută – „Partidul Oamenilor Muncii” cu liderul său Serghei Toma, și un partid nedeclarat oficial, PSRM, principalul actor al actualei guvernări, dar prea evident pentru a-l crede pe Igor Dodon că nu reprezintă de astă dată socialiștii. Ce-i drept, CEC-ul l-a crezut și l-a înregistrat în calitate de candidat independent, înaintat de nu se cunoaște care adunare a alegătorilor.
În listă mai figurează trei candidați independenți – Ion Costaș, calificat de unii experți „generalul care a pierdut războiul de la Nistru”, și Constantin Oboroc, fost deputat în ultimul Parlament al URSS (1989-1991), prim-viceprim-ministru în Guvernele Druc și Muravschi (1990-1992), consilier al primului Președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur (1992-1996). Precum și o figură exotică, care chipurile apără drepturile lucrătorilor migranți moldoveni din Rusia, Alexandr Kalinin. Câți dintre ei vor ajunge să se lupte pentru funcția de șef al statului după 1 octombrie, când se va încheia perioada de colectare a semnăturilor, e greu de spus. Până la data când scriem aceste rânduri, CEC înregistrase în calitate de candidați doar trei pretendenți: Renato Usatîi, Andrei Năstase și Tudor Deliu. Dar alte surprize: PCRM și PDM au declarat că nu vor participa cu un candidat la acest scrutin. Pe cine-i vor favoriza? Și ultima surpriză: Comisia a refuzat înregistrarea lui Andrian Candu, motivând că nu au fost respectate condițiile ce țin de numărul de semnături în favoarea concurentului. În cazul liderului „Pro-Moldova”, CEC și-a asumat „obligația” de a verifica corectitudinea celor peste 25 de mii de semnături, pe când a celor circa 5.500 din Rusia ba? Se cam știe la indicația cui a fost respins Andrian Candu, când întreg „comportamentul” Comisiei este suspect de un control socialist asupra deciziilor acesteia, control care favorizează pe față actualul președinte Igor Dodon.
Moldova încotro? În UE sau în URSS?
„Statele Unite ale Americii și alți parteneri de dezvoltare vor face tot posibilul pentru a susține o competiție onestă și transparentă pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie”, a declarat într-un editorial ambasadorul american Dereck J. Hogan, îndemnând autoritățile de la Chișinău să asigure un proces electoral liber și onest, care să respecte voința poporului. Și OSCE, într-o recentă evaluare prealabilă, a avertizat din nou asupra potențialului de cumpărare a voturilor, de abuzare a resurselor de stat, de pericolul controlului politic al resurselor mass-media, lipsa unei transparențe în finanțarea campaniei și riscul manipulării sau suprimării alegătorilor din regiunea transnistreană și diaspora. Nevoia unui vot curat și a unor alegeri corecte este tot mai iminentă la cele trei decenii de independență a Republicii Moldova. Căci de la 1994 încoace se pare că minciuna și frauda au devenit surori gemene în scrutinele electorale. Dacă nu chiar cele mai „scumpe” podoabe și bijuterii purtate de cei mai mulți dintre politicienii de partid. Alegerile prezidențiale din 1 noiembrie sunt cruciale pentru viitorul Republicii Moldova. Confruntarea se dă între două alegeri civilizaționale fundamentale – mergem în familia țărilor dezvoltate, acolo unde viața are cea mai înaltă cotă de modernitate și ceea ce este mai bun pentru viața omului ori revenim într-un spațiu extrem de problematic și periculos, cu o sumedenie de probleme și unde civilizația nu este dintre cele mai avansate? De astă dată alegătorii vor trebui să decidă prin vot, nu numai prin a se olecăi la posturi TV, încotro ne îndreptăm – spre lumea civilizată din Occident sau spre o nouă gubernie rusească.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Kosovo, o gaură neagră

Kosovo reprezintă în continuare o gaură neagră şi un butoi cu pulbere, a declarat jurnalista şi scriitoarea italiană Maria Lina Veca, într-un interviu acordat...

Guvernul a înființat Poliția Animalelor

Guvernul a aprobat, recent, înființarea Poliției Animalelor, a anunțat ministrul de Interne, Marcel Vela: „Odată cu apariția acestei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial,...

Ploieștiul figurează printre orașele fericite ale României

Banca Mondială a publicat un studiu care cuprinde și 41 de orașe din România privind gradul de mulțumire a locuitorilor sub aspectul stării financiare...

Deși criza bântuie România, Camera Deputaților acordă stimulente Covid (și) în învățământ

Deși cunosc foarte bine că bugetul țării se află în uriașă dificultate, parlamentarii PSD și aliații de la ALDE și Pro România au adoptat,...

Petrolul Ploiești Continuă parteneriatul cu Alexandrion

Parteneriatul dintre FC Petrolul Ploiești și Alexandrion Group va continua și pe parcursul sezonului 2020-2021, intrându-se, astfel, în cel de-al șaptelea an al existenței...

La pomul lăudat să (nu) te duci cu sacul?

Pe hârtie, Prahova se umple de bazine de înot, săli și complexuri sportive Dacă ar fi să ne luăm după niște tabele înșirate de Compania...