fbpx
20.7 C
Ploiești
marți, 11 august, 2020
Acasă Ocolul Pamantului Şah prudent al Washingtonului în „vecinătatea imediată” a Rusiei

Şah prudent al Washingtonului în „vecinătatea imediată” a Rusiei

Prin turneul său politico-diplomatic expeditiv – în patru zile, patru state din Europa şi Asia Centrală care au frontieră cu Rusia -, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, s-a lansat într-un demers ambiţios şi delicat. Iniţiativa de politică externă a SUA readuce în actualitate conceptul de vecinătate/străinătate imediată, care include fostele republici unionale sovietice devenite independente prin dezmembrarea URSS. Restructurarea şi consolidarea statalităţii Rusiei este una dintre priorităţile existenţiale ale preşedinţiei lui Vladimir Putin, pentru care vecinătatea imediată reprezintă zona de interese vitale prin excelenţă a Rusiei actuale, o zonă a cărei coeziune se materializează prin multiple interdependenţe şi legături. Dispariţia URSS nu a anihilat – şi nu putea să anihileze – coerenţa acestui spaţiu integrat, care se înrădăcinează în geografie şi istorie, în statutul de lingua franca al limbii ruse, în integrare economică şi în prezenţa minorităţii ruse în toate aceste state. Reformatarea pe baze noi a relaţiilor bi-şi multilaterale dintre Federaţia Rusă şi statele recent independente din acest areal este un proces în plină desfăşurare, iar în faţa sa se ridică sfidări inerente sau explicabile, de natură internă şi externă.
În partea europeană, exemplele cele mai evidente sunt criza ucraineană şi proiectul de creare a unei Uniuni Ruse-Belarus, pe care vizitele lui Mike Pompeo la Kiev şi Minsk le readuce în strictă actualitate. Tendinţele şi acţiunile de distanţare a Ucrainei de Rusia au avut ca efect compensator realipirea Crimeii la teritoriul rus şi secesiunea din Donbas. Prefaţând turneul cu o declaraţie în care a accentuat că Ucraina şi Belarus „vor să fie independente şi suverane” şi că Washingtonul le va acorda ajutor în acest sens, şeful diplomaţiei americane şi-a anunţat explicit scopul vizitelor sale. Dar politologul rus Feodor Lukianov a replicat prompt: „Ne îndreptăm spre un stat unional cu drepturi depline; chestiunea este practic tranşată”.
Bilanţul escalei la Kiev nu a fost însă prea încurajator pentru actuala echipă aflată la putere la Kiev. Senatorul rus Aleksei Puskov a ţinut să remarce cât de repede sunt gata SUA să se dispenseze de un aliat. Pompeo a reiterat că SUA „vor continua să susţină poporul ucrainean”, dar cu puţin înainte de vizită ar fi spus: „Credeţi că americanii poartă de grijă Ucrainei?”.Şi, potrivit surselor Novoie Vremia: „Crimeea este pierdută. (…) Ucraina a cedat Crimeea, iar Rusia nu este dintre aceia de la care se poate lua ceva”. Nici disputa impeachement, nici scandalul Biden (tatăl şi fiul) nu permit un sprijin masiv al Washingtonului pentru Kiev. Oricum, numirea unui nou ambasador american în Ucraina întârzie, ca şi proiectata, dar mereu amânata vizită la Washington a preşedintelui Zelenski.
În Belarus, dialogul bilateral s-a axat în principal pe eforturi de normalizare a relaţiilor dintre cele două ţări, după întreruperea relaţiilor lor diplomatice, ca urmare a sancţiunilor aplicate de Washington. Pompeo a anunţat că SUA vor trimite în curând un nou ambasador la Minsk şi că sunt gata să livreze Belarusului petrolul şi gazele naturale necesare, după ce Rusia a sistat exporturile de produse energetice la expirarea contractelor existente, dar nu a promis că va suprima vizele de călătorie în SUA pentru cetăţenii belaruşi.
„Este o eră a competiţiei între marile puteri şi o oportunitate pentru competiţia de influenţă”, observă un înalt funcţionar al administraţiei americane, iar comentatorul Aliaksandr Kudrytski, de la agenţia Bloomberg, susţine că preşedintele Lukaşenko „ameninţă să devină prieten cu Donald Trump”, căci a întrebat pe site-ul prezidenţial „Dacă Trump vine mâine aici, (ruşii – n.n.) ce vor face?”.
Într-o notă maliţioasă, senatorul rus Aleksei Puskov a amintit că, în Ucraina, după venirea unui nou ambasador american, preşedintele de atunci, Ianukovici, a părăsit la scurt timp Kievul, iar criza internă s-a dezlănţuit devastator. De altfel, şi agenţia Reuters a comentat că „Pompeo s-a dus la Minsk pentru a abuza de recentul dezacord apărut între Rusia şi Belarus pe teme energetice” şi a conchis: „Politica actuală a liderilor belaruşi arată că preşedintele Lukaşenko n-a tras concluziile după lecţiile altor regimuri autoritare care au flirtat cu Statele Unite”. Oricum, preşedintele Belarus a precizat că Rusia va rămâne „principalul furnizor” de petrol şi gaze al Belarusului, care însă îşi va diversifica furnizorii.
Pe ansamblu, vizitele secretarului de stat american în Ucraina şi Belarus nu s-au soldat cu rezultate concrete semnificative, urmând ca viitorul să arate dacă intenţiile şi proiectele anunţate de părţile implicate se vor finaliza.
Turneul oficial al secretarului de stat american, Mike Pompeo, în ţări din „vecinătatea imediată” a Federaţiei Ruse, început în Ucraina şi Belarus, s-a încheiat după Kazahstan şi Uzbekistan, cu participarea sa la summitul ministerial 5 + 1 de la Taşkent, care reuneşte cele cinci state foste republici unionale sovietice din Asia Centrală (Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan) şi Statele Unite, unde şeful diplomaţiei de la Washington a avut convorbiri bilaterale cu miniştrii de externe ai fiecăreia dintre aceste republici.
În cele două state central-asiatice vizitate Pompeo a tratat probleme ale cooperării bilaterale care au, în contextul regional, nuanţe specifice. Kazahstanul, ţara cea mai dezvoltată economic din regiune, este apreciată drept „cel mai apropiat aliat al Rusiei”, dar şi principalul partener economic şi beneficiar al investiţiilor americane din zonă, iar Uzbekistanul ţara cea mai populată din regiune, are statut de observator în Uniunea Economică Euroasiatică şi se pronunţă pentru reînnoirea cadrului de cooperare în interiorul acestei organizaţii. În ambele ţări s-au încheiat un număr de acorduri de cooperare economică semnificative. Statele Unite şi-au reafirmat intenţia de a dezvolta relaţiile şi pe alte planuri, Ţinând seama că „această regiune se află la încrucişarea strategică a Afganistanului, Chinei, Iranului şi Rusiei”, cum remarca ziarista uzbekă Navbahor Imamova. „Washingtonul a declarat în trecut că nu doreşte să fie un competitor cu Rusia şi China în regiune”, amintea ea, dar ministrul de externe uzbek, Abdulaziz Kamilov, a ţinut să sublinieze, în timpul vizitei, că ţara sa doreşte să evite „consecinţele politice” pe care le poate avea „o competiţie în regiunea noastră între mari puteri”. Declaraţii similare au făcut şi liderii Kazahstanului. De fapt, toate statele din zonă evită să adopte atitudini critice la adresa Moscovei şi Beijingului.
În ce-l priveşte, înaltul demnitar american s-a abţinut să formuleze critici la adresa Rusiei, dar s-a pronunţat în termeni energici împotriva liniei politice a Beijingului în problema minorităţilor naţionale şi a avertizat statele din zonă asuprea independenţei pe care ar reprezenta-o pentru ele strângerea relaţiilor economice cu China. „Statele Unite – scrie cotidianul rus Kommersant – caută să detaşeze ţările din Asia Centrală de axa ruso-chineză şi să le implice în proiecte securitare şi energetice gestionate de Washington, mai ales în ce priveşte Afganistanul”. Statele Unite negociază cu Kazahstanul şi Uzbekistanul posibilitatea lansării de proiecte comune în domeniul tranzitului, dar mai ales în plan militar, solicitând acestor ţări să-şi deschidă cerul pentru operaţiuni de recunoaştere ale Pentagonului, adaugă ziarul citat. Kommersant mai face cunoscut că Rusia va participa în acest an, la o a treia rundă de negocieri cu statele central-asiatice şi doreşte să extindă colaborarea sa în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă. Pe ansamblu, vizitele şefului diplomaţiei americane în statele ex-sovietice din Asia Centrală s-au soldat cu o serie de acorduri de cooperare economică, dar, în plan politico-diplomatic şi militar, intenţiile Washingtonului nu s-au finalizat în decizii concrete. „Negocierile lui Pompeo cu liderii din aceste ţări au arătat că SUA caută să distrugă relaţiile îndelungate ale acestor ţări cu Rusia”, deşi înaltul oaspete american a dat asigurări că „nu doreşte să plaseze fostele republici sovietice în faţa unei decizii dificile de a alege între Moscova şi Washington” – încheie Kommersant.
În trecut, rememorează într-un comentariu agenţia France Presse, SUA şi NATO au avut în zonă o importantă prezenţă logistică în anii războiului din Afganistan, prezenţă astăzi inexistentă. În schimb, Rusia şi-a menţinut bazele militare şi se află în fruntea unei alianţe militare şi a unei uniuni economice şi vamale care cuprinde mai multe ţări din regiune şi îi asigură o influenţă constantă, dincolo de legăturile istorice şi culturale. Asia Centrală este, de asemenea, puternic legată economic de China, care a inclus regiunea în ambiţiosul său proiect al Noului Drum al Mătăsii. Demersurile actuale ale Washingtonului în raporturile sale cu statele din „vecinătatea imediată” a Federaţiei Ruse, fie ele din Europa Răsăriteană sau Asia Centrală, par de aceea mai degrabă o replică întârziată a doctrinelor sterile ale administraţiilor americane din trecut, de „îngrădire” (containment) sau izolare a Rusiei. Nu întâmplător, editorul publicaţiei occidentale The Diplomat, Caterine Putz, amintea că Statele Unite intenţionează să formuleze o nouă strategie a SUA pentru regiunea Asiei Centrale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Românii au acces la cartea electronică de identitate

Cetățenii pot opta însă și pentru CI simple, fără cip Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor...

România, pe locul al treilea pe continent, ca pierderi în industria turistică

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în prima lună a verii, România a avut o scădere a numărului de turiști români de 68%...

Avertisment ONU despre închiderea școlilor

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că lumea se confruntă cu o „catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor în timpul pandemiei și...

Contracte europene de peste 140 mil. lei, la Sinaia

Primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea, a anunțat că a semnat, la ADR Sud-Muntenia, contractul pentru Proiectul „Sinaia 3.0 Educație. Social. Mobilitate”, finanțat din fonduri...

Bărbat din Giurgiu, depistat cu Covid, la picnic pe Valea Prahovei

Un bărbat, în vârstă de 41 de ani, din Giurgiu, diagnosticat cu Covid – 19, a fost depistat în timp ce se afla, la...

PSD va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban în august

Marcel Ciolacu, președintele interimar al social-democraților, a anunțat că PSD va depune moţiune de cenzură în luna august. Acesta a declarat, după ședința Comitetului...