13.8 C
Ploiești
duminică, 19 mai, 2024
spot_img
AcasăTara de dincolo de taraSaga procurorilor de la Chișinău

Saga procurorilor de la Chișinău

Sfârșitul lui februarie pare să fi aruncat în aer o promițătoare pace și resemnare în breasla procurorilor de la Chișinău. Căci în ultimele zile două bombe – una cu efect întârziat și alta cu fitil proaspăt – au explodat concomitent, practic în aceeași zi, zdruncinând din nou mai toate înjghebările îndelungatei reforme din justiție. Prima ține de achitarea ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo în unul din dosarele intentate, cel de depășirea atribuțiilor de serviciu, celelalte rămânând pe rol. Cea de-a doua, pe cât de ridicolă, pe atât de gravă – proaspătul concurs pentru funcția de procuror general a fost anulat la nici o săptămână după ce candidatul la această funcție fusese declarat învingător. Există cumva vreo legătură, directă sau indirectă, între cele două, aparent imprevizibile, „explozii”?

Funcția de procuror general, între amânări și anulări
Pe 9 februarie, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană, anunța că justiția e primul capitol cu care începe evaluarea legislației naționale cu cea a UE și tot cu el se vor încheia negocierile de aderare. „De curățarea justiției, de existența unui stat de drept depinde cât de repede ne vom apropia de UE”, concluziona Gherasimov. În această ordine de idei lucrurile păreau să ia un curs bun – în decembrie 2023 a fost reluată Adunarea Generală a Procurorilor, care, după trei ani (!) de la ultima ședință și amânarea din august același an, a ales în sfârșit o nouă componență a Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). La prima ședință din 3 ianuarie curent dintre membrii noului CSP a fost ales președinte Dumitru Obadă, fost agent guvernamental al Republicii Moldova în fața CEDO, iar la cea din 5 februarie au fost anunțați candidații la concursul pentru funcția de procuror general: Ion Munteanu, procuror-șef interimar, Igor Demciucin, adjunctul său, Octavian Iachimovschi, șef-adjunct, Procuratura Anticorupție (PA), și Andrei Coca, jurist. Concurs anunțat în octombrie trecut, dar prelungit cu peste o lună din cauză că la termenul stabilit inițial se înregistraseră doar doi candidați. Până la urmă concursul propriu-zis a avut loc pe 22 februarie, probele de interviu l-au scos învingător pe Octavian Iachimovschi cu cel mai mare punctaj. Dar investirea urma să aibă loc după ce va trece proba Comisiei pentru evaluarea integrității etice și financiare.
Ecce homo! era să exclame atât guvernarea, cât și activiștii din sistem montați pe reforma justiției. Dar nici de astă dată n-a fost să fie din prima. Pe 28 februarie, CSP decide anularea concursului și inițierea altuia nou. „CSP a hotărât: A revocat hotărârea privind rezultatele probei de interviu în cadrul concursului, în legătură cu faptele survenite ulterior și pentru a nu periclita interesul public”, a anunțat șeful CSP, Dumitru Obadă. Ce s-a întâmplat, totuși?
Justiția de la Chișinău: ce realizare fără contestare?
Până la ședința din 28 februarie la care membrii noului CSP s-au întrunit să aprobe rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, au intervenit contestări din partea lui Igor Demciucin și Ion Munteanu. Primul a cerut excluderea fișelor de evaluare completate de ministra Justiției și de președintele CSP, dar și transmiterea către Comisia Vetting a informațiilor despre el, în vederea evaluării externe, de rând cu Iachimovschi. Ion Munteanu solicita publicarea punctajului dat candidaților de fiecare membru al Comisiei de concurs. În ziua concursului, CSP făcuse publice doar punctajul total: Iachimovschi – 8,59, Demciucin – 8,19, Munteanu – 8,16, Coca – 4,72. Membrii CSP au respins contestările lui Demciucin, dar au acceptat să facă public punctajul. Și aici a ieșit la iveală o „discrepanță majoră” de punctaj, comisă de membrul CSP Olesea Vîrlan, ce „nu a avut acoperire din perspectiva argumentării de ce a fost depunctat unul dintre candidați”. Aceasta l-a cotat pe Ion Munteanu cu cel mai mic punctaj – 3,5 puncte, pe când ceilalți membri l-au apreciat cu peste 7 puncte, iar lui Demciucin i-a oferit cea mai mare apreciere – 9,3 puncte. „Această circumstanță e extrem de importantă în virtutea priorităților mandatului ce ni l-am asumat fiecare – desfășurarea unui concurs public transparent, bazat pe principiile meritocrației, legalității, transparentei și tratamentului egal a fiecăruia dintre candidați”, a calificat președintele CSP.
La o zi după scandal Vîrlan a venit cu o reacție, afirmând că „s-au strecurat anumite greșeli” în evaluarea sa și că trebuia să-i ofere lui Munteanu 8,5 puncte. „Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de mine – itemii evaluării au arătat un conținut confuz”, motiva dânsa. Confuz și argumentul. Or, un calcul simplu arată că Munteanu ar fi acumulat cele mai multe puncte, și nicidecum Iachimovschi. Ceea ce a condus la decizia dramatică de anulare a concursului.
Colac peste pupăză: Stoianoglo achitat!
Și cum în justiția de la Chișinău sunt mai mulți colaci și pupeze decât în „Amintirile…” lui Ion Creangă, peste scandalul CSP-ului a mai picat un colac peste pupăză: în aceeași zi ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo este achitat în dosarul depășirii atribuțiilor de serviciu. Inițiată în octombrie 2021, cauza penală îi acuza pe Stoianoglo și subalterna sa că au acționat intenționat contrar prevederilor legale și au dispus achitarea unei îndemnizații de concediere de 163.990,13 lei procurorului Nicolae Chitoroagă, pe care tocmai îl eliberase din funcție, prejudiciind cu această sumă bugetul Procuraturii. Acesta avea statut de învinuit și conform prevederilor legale în asemenea cazuri se suspendă achitarea acestei îndemnizații. E drept, că unul din cei trei judecători a formulat o opinie separată, iar PA a anunțat că va contesta decizia la Curtea de Apel Chișinău. Până atunci însă unii experți, dar mai ales opoziția politică și cea din sistem au aruncat în spațiul public ipoteza că ex-procurorul Stoianoglo ar putea reveni la șefia PG. Nu va putea, a exclus Adrian Băluțel, șef de cabinet al președintei Maia Sandu. Potrivit lui decretul prezidențial de eliberare din funcție are la bază decizia din mai 2022 a membrilor fostului CSP de evaluare nesatisfăcătoare a activității procurorului general. Dosarul penal n-are nicio legătură cu evaluarea activității, deci și cu demiterea din funcție. „CSP este instituția care evaluează performanțele procurorilor”, a mai punctat Băluțel.
Tergiversarea alegerii procurorului general, piedică integrării europene?
Saga procurorilor s-a încheiat totuși cu un capitol cât de cât onorabil. Președintele CSP, Dumitru Obadă, în ziua descoperirii scandalului cu depunctarea lui Ion Munteanu i-a sugerat Olesei Vîrlan să demisioneze, în caz contrar va demisiona dânsul. Procuratura Anticorupție s-a declarat indignată de decizia CSP și a cerut ad-hoc Adunarea Generală a Procurorilor cu prezență fizică. În opinia PA, tot corpul de procurori trebuie să dezbată, să se expună și să decidă asupra modului în care s-a desfășurat acest concurs și măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru a evita pe viitor astfel de situații. Mai ales că tot scandalul s-a produs în preajma consemnării a doi ani de la depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE (4 martie 2022), iar întârzierea numirii unui nou procuror general e o bilă neagră în efortul de integrare europeană. Scenariul e unul sumbru acum. Va trebui reorganizat concursul, iar Comisia Europeană așteaptă ca acest concurs să se întâmple până în martie și sunt slabe șanse că se va întâmpla la termen. La doi ani după depunerea cererii de aderare justiția încă dă dintr-un hop în altul. Pare că în sistem sunt mai multe hopuri decât gropi în asfaltul așternut de Ion Ceban în preajma alegerilor locale.
O fărâmă de speranță s-a arătat totuși îndărătul ușilor justiției de la Chișinău. În debutul săptămânii curente CSP a aprobat într-o ședință ad-hoc demisia Olesei Vîrlan și a satisfăcut demersul lui Ion Munteanu de a-l demite pe Igor Demciucin din funcția de adjunct al său. Munteanu a precizat că demersul se întemeiază pe „pierderea încrederii în cumul cu acțiuni ce pun la îndoială respectarea principiilor de etică”. La concret, Munteanu a declarat că de la anunțarea concursului Demciucin a fost preocupat de supravegherea activității sale și acumularea de informații compromițătoare. Lucru pe care l-a descoperit la ședința CSP din 22 februarie, în procesul desfășurării probei de interviu a candidaților la funcția de procuror general.
Afirmație care ne face și pe noi să suspectăm mai mult – o acțiune concertată între Olesea Vîrlan și Igor Demciucin în favoarea ultimului. Dar eșuată, până la urmă. Aceeași afirmație pare să fi spulberat orice legătură între anularea concursului și achitarea lui Stoianoglo. Deocamdată pe un singur capăt de acuzare din cele cinci. Întrebarea este dacă noul concurs se va încadra în termenul așteptat de Comisia Europeană. Și dacă nu va fi din nou viciat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente