fbpx
-2.5 C
Ploiești
marți, 1 decembrie, 2020
Acasă Ocolul Pamantului Să ştim ce vrem de la Europa

Să ştim ce vrem de la Europa

Oricare ar fi aspectul final al planului de redresare economică a Uniunii Europene, pe care liderii europeni îl vor conveni în cele din urmă, există câteva lucruri pe care le ştim deja. Vor fi mai mulţi bani şi mai multe reguli pentru a accelera ceea ce fusese definit ca prioritate: să se facă din economia europeană prima care să fie ecologică şi astfel, să se afle în fruntea a ceea ce se crede că va fi economia viitorului; accelerarea tranziţiei digitale, pentru a evita să rămânem în urmă şi, ca în aproape toate competițiile, companiile europene să apară în coada listei , pierzând în faţa pieţei americane sau chineze; în sfârşit, încercarea de a redobândi o anumită autonomie industrială şi, prin urmare, locuri de muncă, chiar şi cu costuri de producţie mai mari.
Toate aceste procese erau gândite şi se aflau în curs de desfăşurare în momentul apariţiei pandemiei. Ceea ce se schimbă acum este răspunsul la criza economică şi, prin urmare, planul de recuperare este un accelerator. Ceea ce înseamnă – şi acest fapt este important pentru noi – că procesul va avea mai mulţi bani, va fi mai rapid şi mai nemilos cu cei care nu sunt pregătiţi. Dar este încă negociat. Şi european.
Toate acestea au o logică doar în condiţiile în care se realizează la scară europeană. Nici măcar cea mai mare economie din Europa nu are dimensiunea de a concura singură în campionatul global. De aceea, cu o convingere mai mare sau mai mică, calea va fi europeană. Pentru că aceasta este singura scară care poate conta. Ceea ce înseamnă că deciziile trebuie luate la Bruxelles. Acolo se schiţează acordul dintre diferite state membre şi partide politice. Dar asta nu înseamnă că deciziile sunt ale Bruxelles-ului, ca şi cum ar fi vorba despre o entitate externă. Europa este un proces de negociere, iar Bruxelles este locul în care se încheie acordurile. Dar interesele şi divergenţele aflate în discuţie sunt majoritar naţionale. Mai mult decât ideologic, aşa cum divergenţa nord/sud dovedeşte că este mai relevantă decât cea între socialişti şi conservatori.
În ultimele săptămâni, Portugalia s-a plâns la alţii. De olandezi, de britanici. În general, am susţinut că şi unii, şi alţii
ne-au afectat interesele din motive egoiste sau obscure. Chiar dacă am fi avut dreptate – şi nu este evident că acesta este întotdeauna cazul -, aceasta este departe de a fi cea mai bună strategie.
Nu trebuie să fii un cinic pentru a înţelege că ţările au interese şi că Europa este mai mult un compromis decât o uniune. De aceea, cel mai important este să ştii ce vrei şi unde eşti dispus să cedezi. Şi apoi să pierzi şi să câştigi.
Dacă planul de redresare a economiei europene va fi factorul decisiv al economiei naţionale, este mai bine să începem repede să discutăm ce este fundamental pentru interesele noastre. Cum facem ca tranziţia verde să fie o oportunitate industrială, ce vrem să facem pentru a oferi mai multă putere companiilor noastre din economia digitală, de ce reguli avem nevoie pentru o concurenţă corectă. Avem nevoie de o dezbatere internă în vederea unei negocieri externe. Fie facem asta, fie ne plângem de ceilalţi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Parlamentarii USR și-au depus demisia din Parlament, garanție că nu vor încasa pensii speciale

Toți parlamentarii USR -25 de deputați și 13 senatori- și-au prezentat, ieri, demisia pentru a nu beneficia de pensii speciale. Președintele Dan Barna a...

Stofa sfâşiată cu urme de sânge

Uneori, dorinţa arzătoare de a avea un suvenir nazist a făcut ca anumite obiecte să fie mărunţite pentru ca toţi „colecţionarii” să aibă ce...

Prahova: trei incompatibilități minore constatate de ANI

În luna noiembrie 2020, Agenția Națională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate, așa cum o definește Legea nr. 176/2010, în cazul a 3...

Voluntariat pentru un aer mai bun, la Ploiești

Săptămâna trecută, mai mulți voluntari au participat la plantarea a 2.000 de salcâmi în perimetrul din proximitatea fostei rampe de gunoi a orașului, situată...

Peste 20.000 de ploieșteni, datornici la fiscul local

Gradul de încasare a impozitelor datorate de ploieșteni către fiscul local depășise, la sfârșitul lunii septembrie, 80%. Procentul diferă de la o taxă la...

Primăria Ploiești, pregătită pentru prima zăpadă

Ca să nu mai fie prinși pe picior greșit la prima zăpadă, așa cum se întâmplă de vreo 30 de ierni încoace, oficialii Primăriei...