11.3 C
Ploiești
joi, 23 septembrie, 2021
Acasă Editorial Que bella cosa

Que bella cosa

Editorial de Mariana PODEANU

     Nu știu alții cum sunt, dar mie îmi vor lipsi aceste seri târzii de la Euro. Noroc că vine repede olimpiada, că altfel, probabil, ar fi urmat o perioadă goală. Un fel de post-partum, ca să zic așa, pentru cunoscători.

     Poate vă așteptați că acest que bella cosa să îi fie dedicat Italiei. Eu l-am dedicat însă întregii competiții. Că e sau nu e România pe acolo, întotdeauna am adorat turneele finale. Este spectacol, e magie, sunt lacrimi și frustrări, e bucurie, un concert al emoțiilor pe care-l savurez de când eram de-o șchioapă. Astăzi, ca și adult, trăirile sunt parcă mult mai faine…

     Cât despre Italia, mărturisesc că mi-a devenit dragă pe parcurs, nu a fost deloc prima mea favorită, dar am băgat-o de la început în careul meu de ași: Franța, Belgia, Italia și Anglia.

     La ora la care veți lectura aceste rânduri, se va ști deja dacă din patru, am ales două. Zic că e un procentaj decent. Mai mult, vom ști și dacă mi-a ieșit pronosticul de dinaintea celor două semifinale. Concret, scurt și la obiect, Italia – așa cum spuneam și înaintea meciului cu Spania – e de departe cea mai ”echipă” la acest turneu final.

     Și când zic echipă, mă refer la tot ceea ce înseamnă asta. De la valoare, știință, tactică și mai presus de orice inimă. Pentru că Italia de astăzi, să fim cinstiți, nu mai are un Baggio, un Del Piero, un Inzaghi sau un Totti, nu știu dacă chiar are în componență un superstar din ăla care să tragă toate blitzurile după el. Dar are ceva ce parcă n-a avut niciodată, un spirit pe care nu știu să-l mai fi văzut până acum. Dacă n-ați remarcat, vă zic eu. M-a impresionant felul în care după orice respingere din fața porții lui Gigio Donnarumma, după ce au rezolvat o fază grea, acești ragazzi se îmbrățișează. Un grup fantastic, asta e, dacă vreți, definiția echipei.

     Cât despre Donnarumma, acest urmaș al mult mai celebrului Gianluigi, Buffon adică, pare făcut pentru acest post. E mare, la propriu, și cred că va fi mare, în general. Păcat – și aici simpatizanții lui Tătărușanu au liber la măscări – păcat că Donnarumma nu rămâne la Milan.

     În fine, Italia e prima finalistă. Iar totul curge așa cum au vrut cei care au aranjat tabloul. O parte aglomerată, ticsită de țări care ar fi putut juca lejer finala, și partea șchioapă, acolo unde s-a putut petrece doar un șoc, Anglia-Germania. Dacă nu e nimic putred în Danemarca englezilor în semifinală, finala va fi până la urmă block-buster-ul etern al bătrânului continent. Bonus, ”tânărul” Wembley plin, cu echipa gazdă în prim-plan. Și mie mi se pare că asta a fost și pohta ce-a pohtit-o Uefa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

CUPA BĂNEASA EDIȚIA I-A

    Minifotbalul, ca şi alte sporturi de la nivel de amator, a avut de suferit din cauza pandemiei, competiţiile fiind suspendate, dar minifotbalul...

CE AU/ N-AU ÎN COMUN DRAGNEA ȘI NĂSTASE!?

Editorial de Marius Marinescu Amândoi au fost președinți ai PSD. Unul știe introducerile de la cărți, celălalt cuprinsul. Amândoi au făcut pușcărie pentru fapte presupuse a...

Se distribuie pachetele alimentare la Ploiești

    Până pe data de 1 noiembrie 2021, la Ploiești, se distribuie pachetele alimentare, program finanțat din Fondul de ajutor European destinat celor...

Fotbal / Petrolul este lider în Liga 2

    Petrolul 52 Ploiești este noul lider în Liga 2 la fotbal, după ce a învins vineri, pe teren propriu, pe Ripensia Timișoara,...

Săptămână cu accidente rutiere

A intrat cu mașina în semafor, la Câmpina     Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Câmpina au fost sesizați despre faptul că pe Bulevardul Carol...