„Visul meu a devenit parțial realitate. Desigur, orice sportiv visează la titlul suprem de campion olimpic. Eu am ajuns aici și am văzut că e posibil. Sper ca mai multă lume, copiii, să practice sportul pentru că sportul nu e doar performanța, dar e și un mod sănătos de viață”. Anastasia Nichita, prima femeie olimpică din Moldova.
„În aceste zile am avut lacrimi de bucurie, emoții. Felicitări pentru Anastasia. Mulțumim din suflet pentru ceea ce face pentru țara noastră și pentru satul nostru. Tot Tătărăștii a avut emoții. După ultima luptă în finală sunau telefoanele, sunau copiii de peste hotare, rudele și ne felicitam, ieșeam pe la porți mândri! Mândri!”. Maria Pranițchi, consăteana Anastasiei Nichita.
Unde joacă moldovenii… se adună multe premii
Franța pare să fi devenit în ultimii ani un tărâm de vise realizabile. Parisul e una dintre capitalele ce susține cu tărie Republica Moldova pe calea sa de integrare europeană. Și Președintele Franței, Emanuel Macron, a devenit unul dintre cei mai fideli și sinceri prieteni nu numai al Maiei Sandu în demersul său proeuropean, dar și al republicii noastre pe mai multe direcții. Altminteri, anume el a fost inițiatorul Comunității Politice Europene, platformă ce întrunește lideri din 27 țări UE și 20 non-UE, dar și susținătorul desfășurării celui de-al doilea Summit al CPE în Republica Moldova, primul organizat într-o țară non-UE. Ei bine, iată că și anul acesta Parisul s-a arătat a fi cu mare baftă pentru lotul olimpic al Republicii Moldova – sportivii moldoveni au scris o pagină istorică în cronica participării lor la Jocurile Olimpice. Pentru prima dată, la a opta lor participare de la Independență încoace, ei s-au întors acasă cu un număr record de medalii – patru, trei de bronz și una de argint. La ediția curentă lotul național a înregistrat cea mai bună evoluție de când Moldova participă la acest eveniment mondial în calitate de stat independent, clasându-se pe locul 72 din 206 state participante. Până în prezent, la 7 ediții ale JO, sportivii noștri au mai câștigat 6 medalii (două de argint și patru de bronz), câte 2 la JO de la Atlanta (1996) și Sydney (2000) și câte 1 la Beijing (2008) și Tokio (2020), la altele trei (Atena, 2004, Londra, 2018 și Rio de Janeiro, 2016) fiind pe sec. E drept că de fapt primul sportiv moldovean care și-a revendicat titlul de campion olimpic a fost halterofilul Tudor Casapu, medaliat cu aur la JO din 1992, Barcelona. Doar că pe atunci Moldova nu a avut propriul lot olimpic, Casapu participând în echipa unificată a CSI.
După momentele memorabile din ultima zi – la ceremonia de închidere sportivii noștri au încins o horă pe Stade de France și au impresionat delegațiile din jur cu tradiționalele chiote și strigături „Unde joacă moldovenii!” – a doua zi deja lotul olimpic a rămas impresionat de primirea de care a avut parte pe Aeroportul Internațional Chișinău. Acasă, potopiți de aplauze și o mare de flori, în sunete de fanfară și, pe întrecute, aclamații „Sunteți eroii noștri!”, sportivii au fost întâmpinați de președinta Maia Sandu și ministrul educației Dan Perciun, alți oficiali. Dar dincolo de laudele oficialilor și recunoștințele simplilor cetățeni, veniți să-i răsplătească cu ovații și aplauze, cei mai emoționaţi au fost rudele și prietenii apropiați, cu greu
dându-și rând la îmbrățișări.
Anastasia Nichita, „fata de aur” a Moldovei
La a opta participare la Jocurilor Olimpice Moldova a fost reprezentată de 26 sportivi, mai mulți decât la ultimele trei ediții, dar mai puțini decât la primele trei, când participa cu atleți din ultima generație sovietică. Protagoniștii actualei ediții sunt judocanii Denis Vieru și Adil Osmanov, care au cucerit medalii de bronz chiar în primele zile de competiții la categoriile de greutate de 66 kg și respectiv 73 kg. Vieru devine primul judocan moldovean care cucerește o medalie la Olimpiadă. Și Osmanov e la prima participare la acest for sportiv. Antrenorul său remarca într-un interviu pentru comitetul olimpic al Moldovei că sportivul a luptat cu febră și având umărul fracturat, dar chiar și așa a reușit să urce pe podium. Canoistul Serghei Tarnovschi este la a treia participare la JO, reușind să aducă a treia medalie de bronz pentru Moldova la distanța de 1000 m canoe și să urce din nou pe podium. La un pas de medalia de bronz a fost și halterofilul Marin Robu, care a ocupat locul patru. El a înregistrat rezultatul de 383 kg la total, fiind întrecut de bulgarul Nasar (404 kg), columbianul Lopez (390 kg) și italianul Pizzolato (384 kg). Federația de Haltere din Moldova a contestat decizia arbitrilor privind evoluția lui Pizzolato, susținând că ultima încercare a acestuia nu a fost valabilă, ceea ce ar fi făcut ca Robu să urce pe locul trei.
Însă principala eroină, cu cea mai bună evoluție a fost vicecampioana la lupte libere Anastasia Nichita. Multiplă campioană la nivel european și mondial, ea a devenit prima femeie olimpică din istoria participării lotului național în aceste competiții. „Am simțit susținerea oamenilor de acasă, a celor din sală. Am primit mesaj chiar și de la președintele țării, este o mare onoare. Indiferent că e argint, pentru mine e cel mai scump metal din lume, pentru că sunt numită „fata de aur a Moldovei” și sunt iubită de cetățeni. Asta este cea mai mare realizare”, remarca vicecampioana olimpică în primul său interviu pentru Europa Liberă. „Medaliile și victoriile din sport nu sunt doar premii sportive. Ele sunt dovada că putem fi o societate de învingători. Avem cu ce ne mândri, avem cu ce ne lăuda și o vom face mai des, ca să încurajăm munca și succesul”, a fost aprecierea și oarecum replica șefei statului, Maia Sandu, în alocuțiunea de felicitare a sportivilor care au „reprezentat țara și au scris istorie”. „Fata de aur a Moldovei” a mai declarat jurnaliștilor că după reușita sa istorică de la Paris și-a îndeplinit doar „parțial” un vis și a promis că va încerca să „spargă gheața” din nou, la Los Angeles, în 2028, și să aducă acasă aurul. Dar până atunci o mai așteaptă un eveniment important în viață – în zile apropiate Anastasia și Valeriu Mircea, antrenorul și deja soțul ei, își vor juca nunta.
Olimpiada s-a încheiat. Revine mahmureala politică
În Orașul Lumină spectacolul s-a terminat, politicienii francezi trebuie să formeze un nou guvern. Cum s-ar zice, „Au revoir artificii, bine ați venit în rutină”. Mahmureala cea mai urmărită e chiar în capitala franceză, unde președintele Emmanuel Macron trebuie să-și suflece mânecile ca să rezolve o situație politică deloc ușoară, pe care și-a creat-o singur – formarea unui guvern după alegeri anticipate fără un câștigător clar.
Și la Chișinău e mahmureală, una mai cruntă, ca după căldări de zaibăr. Durerile de cap le resimt mai mulți lideri după ce se îmbătaseră de succesul primelor medalii, întrecându-se în laude pe rețele sociale și la televizor, nu atât celebrând succesul sportivilor, cât descântând mai degrabă propriul nume și al partidului. Mă rog, prezență publică de doi bani. Dar de cum au amuțit alămurile la aeroport, s-au pornit vomele pe rețelele de socializare. „După ce le-au ciordit Universitatea, acum le fură și Slava. Atunci când nu ai rezultate le furi de la alții. Acum parazitează pe succesul și sacrificiul sportivilor. Găinari ordinari”, scrie Ion Chicu, premierul lui Dodon, criticând pe social media, într-o rutină zilnică guvernarea, după ce șefa statului a întâmpinat cu elogii pe campionii olimpici. Nu rămâne în urmă nici alt ex-premier, Vlad Filat, și el critic de serviciu în același registru de rutină, stropind șefa statului cu aceeași acuză – cererea de redare sportivilor a Universității de Educație Fizică și Sport, chipurile lichidată. Ce să-i spui, lui Chicu, adevăratul găinar, care se pare că mai suferă pe de-asupra și de orbul găinilor?, și altora când se vor trezi din mahmureală? Că Universitatea, acum Institutul Național de Educație Fizică și Sport sub egida Universității de Stat din Moldova, se bucură în ultima perioadă de mai multe investiții, inclusiv 10 milioane lei alocate pentru renovarea bazinului? Că actuala guvernare a dublat sumele alocate din bugetul de stat pentru domeniul sportiv – de la 381 milioane lei în 2021, la 686 milioane alocați în 2024 și a dublat bursele pentru sportivii de performanță? Că statul le va plăti sportivilor care au obținut medalii la JO de la Paris 8,6 milioane lei – Anastasia Nichita va ridica 2,6 milioane pentru medalia de argint, judocanii Denis Vieru și Adil Osmanov vor primi câte 2 milioane, canoistul Serghei Tarnovschi o sumă similară, iar halterofilul Marin Robu (locul 4) va fi premiat cu 600 de mii lei, canoistele Daniela Cociu și Maria Olărașu (locul 7 la dublu), vor primi 300 de mii lei? Premii bănești vor ridica și antrenorii, personalul asistent, medicii și maseurii sportivilor medaliați. Dar merită să strici grâul cu niște gâște ofticoase? Decât să le acoperi vomele cu două afirmații. „Mă bucur că am reușit să scriu istorie și această medalie frumoasă este la mine în mână”, Anastasia Nichita. Și: „Campionii Moldovei, vă mulțumim! Fie că ați adus acasă medalii, fie că ați luptat până la ultima secundă, sunteți mândria noastră! Azi se încheie Jocurile Olimpice și Moldova a trăit la unison emoții frumoase, alături de cei 26 de sportivi ce ne-au reprezentat țara la Paris. În acest an sportivii noștri au scris istorie – este pentru prima dată când Moldova câștigă atâtea medalii! Putem fi o societate de învingători”, Maia Sandu, 11 august, Facebook.
Subsemnez acestor afirmații, convins că nu sunt singurul.
Articol de Nicolae Misail
