fbpx
joi , 2 iulie 2020
Home / Tara de dincolo de tara / Președintele Igor Dodon, între ONG-uri, UE și Moscova

Președintele Igor Dodon, între ONG-uri, UE și Moscova

O nouă dispută aprinsă a izbucnit în vârful piramidei puterii de la Chișinău. Și nu numai între opoziție și guvernare, ci și în interiorul celei de-a doua coaliții politice, PSRM+PDM, și această nefericită ca și prima. De astă dată pe un subiect aparent neînsemnat – proiectul „Legii cu privire la organizațiile necomerciale”. Adoptarea acestei legi a fost condiționată din nou de UE în legătură cu preconizata tranșă de 30 milioane euro asistență. PDM a declarat că legea trebuie votată pentru a nu scăpa republica în prăpastia sărăciei. Însă Guvernul Chicu și Partidul Socialiștilor, după ce au adus republica la ananghie financiară, „într-un glas, amândoi”, au declarat că nu vor vota acest proiect de lege. Deasupra lor, a tunat și șeful lor (pretins și al statului) Igor Dodon – chiar dacă deputații îl vor vota, „nu voi semna decretul de intrare în vigoare!”.

Coaliția PDM + PSRM pe muchie de lance
Controversata, la acest moment, Lege cu privire la organizațiile necomerciale a fost votată în prima lectură încă la 3 mai 2018. Cele mai importante ONG-uri au sprijinit atunci public adoptarea ei, considerând că îmbunătățește substanțial mediul de activitate al sectorului necomercial. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) chiar recomanda legislativului de la Chișinău să urgenteze adoptarea finală a noii legi, ea fiind în deplină conformitate cu recomandările și standardele europene. Elementul cheie al acestei legi rezidă în eliminarea măsurilor descurajante privind activitatea societății civile, și anume limitarea posibilităților de ingerințe arbitrare din partea autorităților în activitatea organizațiilor neguvernamentale, clarificarea termenilor și a condițiilor de înregistrare a ONG-urilor, eliminarea restricțiilor arbitrare de finanțare externă și reglementarea echilibrată a activităților politice ale acestora. Imperativul adoptării ei a revenit pe agenda politică a guvernării reprezentând una din cele opt condiționalități înaintate de UE pentru acordarea a 30 de milioane de euro. Condiționalități, de altfel nu impuse, cum afirmă unii „fruntași” ai RSRM, apropiați ai președintelui Dodon, ci asumate de Chișinău față de Uniunea Europeană prin Acordul de Asociere și alte angajamente convenite.
Divergențele pe marginea acestei legi dintre cele două componente ale actualei coaliții de guvernământ s-au iscat odată cu criticile oficialilor europeni, responsabili pentru monitorizarea implementării Acordului de Asociere, la adresa Guvernului Chicu și avertizările privind ne-debursarea celei de-a doua transe din asistența macro-financiară. Democrații s-au arătat nedumeriți de ce președintele Dodon a declarat că deputații socialiști nu vor susține această lege și au anunțat public, la rândul lor, că sunt gata să ia decizii în consecință. În urma acestor declarații contradictorii, mai multă lume se aștepta la o ruptură dintre democrați și socialiști și la începutul unui eventual proces de demitere a Guvernului Chicu. Sau a noi „dezertări” din PDM și, implicit, o nouă configurație a majorității parlamentare, ceea ce s-ar fi soldat cu același efect – demisia actualului guvern.
Până la urmă, cele două componente par să fi ajuns la un compromis. Deputații democrați și cei socialiști au dat public, în cel de-al doisprezecelea ceas, asigurări că sunt gata să voteze în lectură finală disputata lege, însă „cu modificările de rigoare, astfel încât orice riscuri de corupție sau finanțare netransparentă să fie excluse”. Cel puțin așa „glăsuiește” un comunicat al democraților la capătul unei ședințe a coaliției de guvernare, la care a participat și întreg cabinetul de miniștri, dar și președintele Igor Dodon. PDM a mai reafirmat că majoritatea parlamentară va acorda în continuare suport Guvernului pentru aprobarea, în termenele stabilite, a tuturor proiectelor necesare, subliniind importanța resurselor financiare din partea UE, în special în contextul crizei provocate de coronavirus. Singurul care mai stă la îndoială privind acceptarea acestui suport este totuși președintele Dodon.

De ce refuză președintele Dodon să accepte legea ONG-urilor?
Ce motive l-au făcut pe Dodon să declare subit război legii ONG-urilor? Se teme că nu-și va putea folosi propriile fundații în campania prezidențială din toamnă sau nici el nu știe de ce se teme acum, când e încolțit tot mai dur de opoziție cu noi filmări compromițătoare, inclusiv ce aduc probe despre finanțarea netransparentă a partidului său și a campaniilor sale electorale din surse din afara țării?
Adevăratul motiv este perspectiva interesului electoral, și anume dorința de a avea în continuare susținerea Federației Ruse. O simplă analiză cum și cine au pornit cronologic atacurile la legea ONG-urilor în spațiul public denotă că aceștia au fost tocmai consilieri prezidențiali sau surse media filoruse, apropiate PSRM ori personal lui Igor Dodon: deputatul socialist Bogdan Țîrdea și consilierul președintelui Ernest Vardanean, precum și Elena Pahomova, jurnalistă prezentă la mai multe canale TV rusești și scenarista serialelor „Ștefan cel Mare. Istoria Moldovei”, mult criticatul documentar realizat sub patronatul președintelui Dodon. Toți aceștia promovează, zi de zi, articol cu articol, emisiune cu emisiune, agenda Federației Ruse în Republica Moldova. Anume ei au început să pregătească atitudinea negativă față de această lege și acest suport al UE, după care s-au făcut vocali mai mulți „fruntași” socialiști și însuși Dodon. Dar atât socialiștii, cât și Igor Dodon nu au fost capabili să formuleze nici un fel de obiecții pertinente. Decât: „Adică niște pățani (băiețași – jargon din rusă, N.M.) de la Harvard își fac un ONG, transferă câteva milioane, după care acest ONG împreună cu partidul Maiei Sandu sau a lui Năstase, sau oricare alt partid își începe activitatea politică. Asta înseamnă imixtiune din exterior în politica din Republica Moldova”, se olecăiește Dodon în cadrul emisiunii sale „Președintele răspunde”. Alte voci invocă pericolul lichidării Republicii Moldova ca stat, fără să aducă măcar un argument rațional în susținerea acestei aberații.
Toate acestea Dodon nu le face cu mare plăcere, ci mai degrabă de ochii lumii. Mai mult ca atât, nici vocile de la Partidul Socialiștilor nu sunt sincere în acest efort. Pur și simplu sunt nevoiți să execute o comandă de la cei de care depind, inclusiv electoral și financiar. Altminteri, de ce tace ministrul justiției, care în mod normal ar trebui să fie primul avizat, nu numai ca exponent al PSRM, dar și pentru că autorul oficial al legii este Ministerul Justiției?

Sabotarea asistenței UE – element al războiului hibrid al Moscovei
Pentru că respectiva campanie este una a Federației Ruse, dusă în interior, dar și la nivel internațional. Atât pentru a stârni un val de atitudine negativă în societate față de sectorul asociativ, cât și de a discredita susținerea pe care Uniunea Europeană o acordă Chișinăului. Având punctul de coordonare în Ambasada Federației Ruse la Chișinău, campania este parte din războiul nedeclarat al Kremlinului împotriva valorilor democratice și a Uniunii Europene. Cu priorități mult mai mari – legea este prioritară pentru cineva din Ambasada Rusiei, pentru cineva acolo, la Moscova, dar nicidecum pentru PSRM și pentru Igor Dodon.
În același timp, Dodon nu poate merge împotriva stăpânilor săi – dacă se ceartă cu Moscova, pierde ultima sursă de legitimitate. Și cum o duce electoral din prost în și mai prost, recurge la argumente aberante că ONG-urile ar fi instrumente pentru finanțarea ilegală de peste hotare a partidelor de opoziție. Și asta spune tocmai omul, „politicianul” care a primit nestingherit finanțare ilegală prin filiera Bahamas, din Federația Rusă prin fundațiile sale! Or, nu se pot pune pe același cântar activitatea ONG-urilor din Republica Moldova, inclusiv cele preocupate de monitorizarea și analiza fenomenului politic, cum ar fi actele electorale, calitatea guvernării („Promo-LEX”, comunitatea societății civile WatshDog.md ș.a.), și activitatea unor fundații ce se ocupă de coruperea alegătorilor, așa ca fundația lui Dodon „Soluția”, a primei doamne „Din suflet”, fundația lui Vladimir Plahotniuc „Edelweiss” sau cele ale lui Ilan Șhor și Renato Usatîi ș.a. Anume aceste fundații sunt finanțate netransparent, prezumtiv din surse criminale, din bani obținuți ilegal, ele nu oferă nici un fel de rapoarte, nu prezintă cine și din ce surse le susține. Sunt de fapt instrumente de corupere a alegătorilor, și nu de prestare a serviciilor pentru partide, cum ar fi instruiri, consultanță, analiză etc. Lucruri absolut diferite. Acum legea nouă vine să completeze cadrul legal și să complice activitatea acestor fundații. Cu toate că, în opinia noastră, Republica Moldova nu are imperios nevoie de o lege anume în sensul competiției electorale dintre partide, cât mai ales de o procuratură independentă, care să aplice legea indiferent de funcția celui care o încalcă, de o Comisie Electorală Centrală puternică instituțional și cu adevărat independentă, decisă sută la sută să intervină dur atunci când constată orice derapaj, fie în cazul lui Dodon, al lui Vlad Plahotniuc, al lui Ilan Shor, fie al oricărui alt partid sau candidat la funcții de stat sau ale administrației publice. Și nu doar o dată, la niște alegeri prăpădite la Hâncești, ci în general în cadrul tuturor proceselor electorale.

De ce se duce Dodon cu Garda de Onoare la Moscova?
Până la urmă legea va fi votată, iar faptul că PDM a făcut declarații ce nu consonau cu ale lui Dodon și PSRM a stârnit anumite atitudini publice. Atitudini care, la sigur, nu vor genera nici un fel de conflicte, pentru că cele două componente nu au disensiuni prea mari, iar Dodon (și nu atât socialiștii) are interese mult mai mari de menținere a guvernării, a parteneriatului pe care l-a obținut cu PD și care îi convine. În dimineața zilei de 8 iunie a și anunțat personal, că „s-a găsit consens pentru modificarea articolelor ca să minimizăm riscurile de implicare a forțelor externe în politica din Republica Moldova. Și dacă aceste amendamente vor fi susținute, atunci legea ONG-urile va fi votată săptămâna curentă în lectura a doua”, a declarat Dodon. Și a și anunțat că legislativul se va întruni joi și vineri pentru a adopta și „alte legi importante”. Fără a mai ține cont de dispoziția spicherului Greceanîi, prin care legislativul a fost trimis în carantină. Și fără a informa, transparent, despre amendamentele la care a convenit coaliția, premierul și președintele. Nici societatea civilă și nici măcar opoziția parlamentară.
Președintele socialist are acum alte dureri de cap. Pe de o parte, Igor Dodon nu-și dorește intenționat și cu tot dinadinsul o ceartă în plus cu Uniunea Europeană, el înțelege că are nevoie de această finanțare. Pe de altă parte, Dodon este într-o derută – nici el, nici partidul său nu-și doresc cu adevărat să blocheze această lege, ci își doresc să afișeze o poziție publică electorală în fața partenerului lor – Federația Rusă. Și tot acesta este motivul pentru care președintele Dodon va pleca pe 24 iunie la parada militară de la Moscova (dedicată Zilei Victoriei, 9 mai, și amânată pentru iunie din cauza pandemiei COVID-19). Numai că nu singur, ci însoțit de 75 de militari din Garda de Onoare, subunitate de elită a Armatei Naționale. Firește, ar putea merge fără cei 75 de militari, pe care îi expune unui pericol iminent de infectare cu coronavirus (în ziua când au început repetițiile pentru paradă, 3 iunie, în Federația Rusă se înregistrau peste 400 de mii de infectări cu virusul de tip nou), dar vrea cu tot dinadinsul să-l impresioneze cumva pe Vladimir Putin. Cum nu a obținut demult în ultima vreme o întâlnire cu președintele rus și nu a făcut cu el nici un selfie – Putin pare să nu mai pună mare miză pe un președinte ce se compromite zilnic prin comportamente de prostănac – Dodon încearcă să sară peste cal anume în acest fel. Ori, dragă doamne, e totuși Comandant Suprem al forțelor armate și acum le poate pe toate. Plasat într-o carantină diplomatică absolută și incapabil de a lega te miri ce relații nici măcar cu vecinii, speră în felul acesta să convingă autoritățile de la Moscova de a relua negocierile referitoare la creditul rusesc de 200 milioane dolari. Slabă nădejde, acum partea rusă are mai multe semne de întrebare. Așa încât te miri că va impresiona cu defilarea celor 75 de militari, fie și în uniformă de gală. Presa de la Chișinău îl înțeapă și îl îndeamnă să meargă la Moscova mai degrabă cu cei 2.000 de militari din fosta Armată a 14-a, dislocată în Transnistria. Și să-i lase acolo.


Nicolae MISAIL,
Chișinău

Distribuie:

Check Also

3 noiembrie 2019, Republica Moldova. Cetatea a căzut… De vină e Plahotniuc?

Pe 3 noiembrie 2019, după mai bine de trei decenii, Chișinăul s-a predat celor care …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *