luni , 30 martie 2020
Home / Actualitate / Președintele Bogdan Toader, despre activitatea (investițională) din 2019 a Consiliului Județean Prahova: „a fost un an bunicel, nu bun”

Președintele Bogdan Toader, despre activitatea (investițională) din 2019 a Consiliului Județean Prahova: „a fost un an bunicel, nu bun”

Cu cinci contracte de finanțare semnate pe POR 2014-2020 și trei prin PNDL II, Consiliul Județean Prahova nu a reușit, anul trecut, să treacă la operaționalizarea celor mai mari investiții, ca volum financiar și lucrări, din cauza lipsei de oferte la achiziția publică. Este și motivul pentru care procentul de realizare a cheltuielilor la secțiunea „dezvoltare” a rămas unul modest. Președintele CJ Prahova, Bogdan Toader, apreciază că, din acest punct de vedere, 2019 a fost „un an bunicel, nu bun”.

 

-O analiză sumară a anului trecut, din punctul de vedere al activității Consiliului Județean Prahova, cum ar arăta?
-A fost un an bunicel, dar nu bun. Asta pentru că, deși am accesat multe fonduri europene, am semnat contractele, am realizat proiectarea, am demarat procedura de achiziție, nu am reușit să trecem la faza de execuție, fiindcă nu s-au prezentat oferte de lucrări. Vă dau un exemplu: eficientizarea energetică a Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Ploiești (n.n.-proiect în valoare de 7, 035 mil. lei, finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020), unde am organizat două licitații, dar nu s-a prezentat nimeni, mă rog, a fost unul la ultima licitație, dar a venit cu un preț pe care nu l-am agreat.
-Și care ar fi motivul?
-Prețurile. În ultima ședință a Consiliului Județean din 2019 a fost nevoie să reactualizăm indicatorii tehnico-economici, suma aprobată (n.n.-în 2017) fiind prea mică, deci a fost nevoie de o majorare de 13,43% a costurilor (n.n.- s-a ajuns la un cost de 7,98 mil. lei). De fapt, singura firmă care s-a arătat interesată de lucrare a venit cu o ofertă de 110% peste indicatorii noștri. Vă mai dau un exemplu, tot al unor mari proiecte desfășurate prin POR (fonduri europene), modernizarea Traseului regional 3, DJ 102K-102D-100 C (153,16 mil. lei) și a Traselui regional 2, DJ 720 (66,4 mil. lei): am făcut exproprierile, am semnat contractul de finanțare, am realizat și proiectarea, am organizat achiziția publică, dar iar nu s-a prezentat nicio ofertă. Însă am compensat cumva realizând integral programul de întreținere a drumurilor județene (n.n.- finanțate din fondurile CJ Prahova, din bugetul de funcționare), unde am reabilitat 100 km de căi rutiere, cu un efort financiar de peste 20 de mil. lei.
– Mă uitam pe execuția bugetară de la 30 noiembrie 2019 și am văzut că, la capitolul „Transporturi”, la bugetul de funcționare a fost un buget de 86,61 mil. lei și s-au executat lucrări de 60,65 mil. lei. Ce a însemnat diferența?
-Aici au fost trecute lucrări de refacere a infrastructurii rutiere afectată de calamități, finanțate de la bugetul de stat, prin diferite hotărâri de Guvern. Sunt alocări importante ca sume, mai vechi sau mai noi, intervenții simple sau de anvergură, obiective la care s-a lucrat și se mai lucrează. Avem, de pildă, o alunecare de teren la Cornu, chiar la intrare în comună, care a afectat drumul județean; costă 6 milioane de lei numai această intervenție. Avem, de asemenea, drumul Bertea-Lutu Roșu, unde lucrările au întârziat fiindcă am reziliat contractul, deoarece constructorul era din altă zonă și nu făcea efectiv față.
-Revenind la capitolul „Dezvoltare”, cel puțin în ceea ce privește proiectele din fonduri europene, cam aceasta ar fi explicația pentru care procentul de realizare a cheltuielilor, la 30 noiembrie, a fost de doar 12,24%, că n-au început lucrările propriu-zise, nu?
-Exact! În final procentul va fi ceva mai mare pe investiții, vom vedea la execuția bugetară finală, dar este adevărat că proiectele europene, unele cu valori foarte mari, aflate în faza de achiziție publică, nu de execuție, au coborât cifra mult.
-Bine, proiectele europene n-au intrat nici ca venituri. N-ați vorbit nimic despre sănătate, iar aici știu că este un domeniu la care țineți.
-Trebuie cu toții să ținem la condițiile pe care o instituție de sănătate le oferă. Spitalul Județean de Urgență Prahova are o adresabilitate extraordinar de mare. Dacă mă întrebați pe mine, lunar, 4.000 de oameni ajung să calce pragul unității. Este foarte important cum vede beneficiarul serviciilor de sănătate implicarea Consiliului Județean Prahova în asigurarea condițiilor de cazare. Dacă până acum câțiva ani responsabil sub acest aspect era Ministerul Sănătății, deci noi nu aveam nicio atribuție legată de SJU, acum omul chiar se uită la noi, ne identifică oarecum în funcție de maniera în care ne implicăm. De aceea am hotărât că este de datoria CJ Prahova să intervină susținut în crearea unor condiții decente de spitalizare. Anul trecut am avut 10% cofinanțare pentru toată aparatura medicală asigurată de Ministerul Sănătății; programul era de 11 mil. lei, dar s-a asigurat tehnică medicală de 9 mil. lei, deci contribuția noastră a fost de 900.000 lei. Restul cheltuielilor-utilități, materiale de curățenie- a însemnat 7 mil. lei. Alte 3 mil. lei au fost asigurate pentru modernizarea secțiilor, program pe care noi l-am început în 2018 și l-am continuat în 2019. Lucrările era normal să fie finalizate, dar avem un constructor din ce în ce mai capricios, care invocă tot felul de scumpiri și pretinde să suportăm noi aceste majorări; ori noi putem reactualiza manopera, dar legea nu ne permite să suplinim diferența de preț la materiale care, este adevărat, s-au scumpit! În fine, și firma a prelungit perioada de execuție, lucrările puteau fi încheiate, asta chiar dacă avem contract până în aprilie 2020… Asta e, vedem ce vom face astfel încât să finalizăm programul! Ar mai fi deci parterul de reabilitat și modernizat și casa scării -cu toate dificultățile pe care le ridică- o vom face noi în afara acestui contract.
-Am o întrebare: la câți bani a înghițit SJU, nu credeți că era mai lejer să construiască CJ (sau M. Sănătății) un spital nou, iar acesta să fie pus la pământ?
-Să știți că multă lume m-a întrebat acest lucru. Da, pe undeva cred că ar fi fost mai bine, dar ce ne făceam cu banii? Știți cât costă un metru pătrat construit, fără dotări, nu? 2000 de euro, cel puțin așa au plătit cei de la Mioveni!
-Nu cred că trebuie să vă raportați la Mioveni, ci la un privat. N-ați remarcat că întotdeauna privatul cheltuie mai puțin pe o investiție decât statul?
-Mioveni este ultimul ( n.n.-și primul) spital public construit de o autoritate publică. Pe de altă parte, apropo de privat-stat, primul poate renunța la anumite lucruri (n.n.-condiționalități privind clădirea în sine și dotările), pe câtă vreme statul este obligat să aibă totul ca la carte. Noi am realizat însă SF și avem și PUZ-ul aprobat pentru extinderea clădirii actuale (P+6, cu demisol, cameră tehnică, heliport), investiție inițial gândită să fie finanțată din bugetul județului. Chiar putem scoate acum proiectarea și execuția, dar deocamdată am argumente pentru care nu dau drumul investiției: vreau să iau bani de la BERD fiindcă și ei mi-au spus că cheltuiala ajunge pe la 2.000 euro/mp. În fine, revenind la întrebarea dvs., aș opina totuși că un spital nou-nouț nu s-ar justifica sută la sută, având în vedere apropierea de București. Ați văzut doar că mulți pacienți cer transferul sau se duc direct în Capitală, unde sunt mai mulți medici, mai multe specializări, somități în domeniu, colaborări cu universitățile etc. Asta se va întâmpla întotdeauna cu orașele din proximitatea Bucureștiului. Ar mai fi un aspect: până la urmă și cetățenii au înțeles că la un spital public sunt condiții decente de cazare și tratament, inclusiv sub aspectul actului medical în sine (decent însemnând cam ce avem noi la SJU în clipa de față), în limitele a ceea ce presupune sistemul public sanitar și gratuit (n.n.-oarecum gratuit); vrei mai mult, mergi la privat, unde ai parte, contra-cost, de toate condițiile și analizele posibile. În schimb, la Unitatea de Primiri Urgențe, după modernizare și extindere (n.n.- proiect în valoare de 18,56 mil. lei, derulat prin POR), veți vedea că vor fi condiții comparabile cu orice mare spital din România.
-Înainte de a vă întreba despre programul investițional din 2020, aș vrea să reiau o discuție mai veche, legată de asocierile CJ Prahova cu localitățile din județ. Anul trecut ele au continuat.
-Cred că anual, pentru proiectele propuse de consiliile locale, în cadrul acestor asocieri, noi alocăm în jur de 25-35 de milioane de lei ( noi suportăm 90% din valoarea investiției, iar consiliile locale-10%). Vorbim, de pildă, despre săli de sport (Olari, Fulga și Ciorani) care n-au intrat în vederea Companiei Naționale de Investiții, despre extinderi ale rețelei de alimentare cu gaze (Gherghița) și de apă (Balta Doamnei), modernizare trotuare (Păulești), investiții în școli, drumuri de interes local, dispensare, cămine culturale etc. În general toate UAT-urile (n.n.-mai puțin Brazi și Ariceștii Rahtivani, comune cu bugete mari) au beneficiat de susținere financiară din bugetul CJ, chiar și municipiul Ploiești. Cea mai mare nevoie de sprijin o au localitățile cu populație redusă și îmbătrânită. Este cazul comunelor Jugureni, care abia găsește fonduri pentru funcționare, unde am finanțat reabilitarea dispensarului uman și o captare de apă și Tătaru, care a obținut fonduri de la MDRAP (n.n.- prin PNDL) pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă etc. Ar mai fi Lapoș, Călugăreni, Chiojdeanca, Sângeru, unde a fost nevoie, după cele mai recente calamități naturale, de ajutor substanțial. În general, în afară de fondurile guvernamentale și județene, noi îi sfătuim pe primari să aibă prima dată în vedere fondurile europene. Sunt mulți bani la mijloc și e păcat să nu-i folosim integral. Avem în Prahova doi primari foarte buni, care au obținut, fiecare, câte cinci proiecte europene pentru comunitățile pe care le conduc (n.n.- Drajna și Gorgota).
( Va urma)

Distribuie:

Check Also

Percheziții la o persoană bănuită de mai multe tâlhării în Ploiești

Polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Municipiului Ploiești au efectuat o percheziție la domiciliul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *