„Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu „patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de „adus mingi” buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numărul de bolnavi COVID19 înregistrați în toată țara mea. Și medici, cam tot atâți. Județele moldovenești au 40% din decedați din total pe România. Și de 2 ori mai mulți decedați moldoveni în dreapta Prutului, decât în stânga, deși numărul populației este egal”.
A fi domn e o întâmplare, a fi om e lucru mare
Așa s-a răstit premierul de la Chișinău Ion Chicu (pe contul său de Facebook, că dacă ar fi făcut-o oral, măcar nu se vedea că, elementar, nu cunoaște gramatica) spre Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova. Asta după ce „l-a supărat” o frază din succintă apreciere critică a europarlamentarului la adresa Guvernului de la Chișinău, apreciere care reieșea din Raportul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE: „Guvernul Republicii Moldova eșuează în gestionarea crizei COVID-19 fiindcă a eșuat și în implementarea reformelor”. Nu mai departe decât în aceeași dimineață Chicu scria, tot pe pagina de Facebook: „Dacă nu reformăm țara ne-o pierdem, dragi moldoveni”. Precizând cât de important este obiectivul unui „înalt grad de educație” în combaterea zvonurilor despre „contaminarea 5G” sau „cipizarea prin vaccin”, dânsul își propunea ca în „cel mai apropiat timp să schimbăm lucrurile astfel, încât să putem majora măcar de 3 ori salariile la pedagogi, medici și alte categorii de intelectuali, care pot să ne „lumineze” țara și pe noi toți”. Și după o lungă înșiruire de alte baliverne populiste cu caracter electoral pe care le califică drept obiective: „Și, ultima în listă, dar CEA MAI IMPORTANTĂ – Unirea! Cu Uniunea Europeană, desigur! Nu este o utopie. Dacă facem ce-i scris mai sus – obiectivul va fi foarte aproape!”.
Replica obraznică (una ordinară de fapt pentru Chicu) a stârnit un val de reacții ce țin deja de două săptămâni capul fluxurilor de știri și editorialelor din mass media. Pe interior, aproape concomitent, au reacționat toate partidele de opoziție, condamnând acest atac, puțin spus nediplomatic, dar și multe personalități ale culturii, oameni simpli. „Guvernul Dodon a întrecut orice măsură. Atacurile lui Chicu demonstrează lipsă de respect față de România”, titrează un comunicat al PAS. „Susținerea publică și politică a lui Ion Chicu reprezintă un atac de ostilitate față de România”, spun în unison și cei de la PUN. „Mi-e rușine, m-am simțit umilit și eu, și toți oamenii de bună credință. Ce muscă v-a mușcat că atât de iute v-ați întors cu spatele spre țara-frate, după cum o numiți și dumneavoastră, care ne ajută necondiționat, ne repară grădinițele și școlile, construiește și repară lăcașele de cultură, luptă împreună cu medicii noștri, ne trimite camioane și avioane cu materiale umanitare, de care are nevoie și România”, se întreabă reputatul compozitor Eugen Doga. Și numai democrații lui Filip, ca și de altă dată, doar s-au desolidarizat „de schimbul de replici” între cei doi oficiali și au convocat Consiliul Coaliției pentru a-i cere premierului explicații. Adică pentru a-i …arăta din deget.
Pe exterior, MAE al României, exprimându-și „dezacordul puternic” față de conținutul declarațiilor și limbajul rudimentar al prim-ministrului Chicu, le-a calificat ca fiind „complet inacceptabile”. Iar Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, e și mai categoric: „Domnul Chicu e preocupat să jignească reprezentanții Parlamentului European. Și, dacă tot și-a luat elan, a considerat oportun să calce cu bocancii politici și prin tragedia umană provocată de COVID-19 în țara care îi stă alături, România. Asta e fie populism ieftin, fie o și mai probabilă comandă politică venită de pe alte meleaguri”. Dar cu o concluzie cât se poate de diplomatică pentru un asemenea gest: „Republica Moldova este o țară europeană, iar cei care o conduc, așa cum vremelnic o face domnul prim-ministru Chicu, nu au voie să uite asta niciodată, mai ales atunci când comunică”. Am zis cât se poate de diplomatică, pentru că a-l numi pe un asemenea individ „domn”, cel puțin mie nu mi se întoarce limba.
Un premier, fără busolă morală
Ion Chicu nu e la prima injurie, ca să nu-i zicem înjurătură. Dar ajuns premier, se pare că și-a pierdut busola morală chiar de la primele semnale critice, cele mai multe obiective și suficient de loiale. Și înjură ca la ușa cortului. Ultima însă întrece orice măsură. Ca și fariseismul dânsului. Căci atunci când declară fidelitate cursului european al Guvernului, nu o face decât de ochii lumii din afară. Ori îndărătul acestor afirmații e prea vizibil servilismul pentru cei doi președinți cărora li se închină – Igor Dodon și Vladimir Putin. Premierul, ca și stăpânul său Dodon, tergiversează votarea în a doua lectură a legii privind ONG-urile, de adoptarea căreia depinde debursarea următoarei tranșe din asistență macro-financiară din partea Uniunii Europene – 37 mln. euro, dintre care 20 mln. grant, iar restul credit în condiții foarte avantajoase. Pentru că, vezi doamne, guvernanții de astăzi pot pierde controlul asupra finanțării ONG-urilor, care – absurditate! – vor „să distrugă această țară” și Republica Moldova „prin aceste ONG își va pierde independența”. În schimb declară sus și tare că nu va renunța la Acordul de împrumut cu Rusia, chiar daca acesta a fost declarat neconstituțional de CC. Iar cei care se declară împotrivă sunt „trădători de patrie, grija lor fiind de a distruge acest stat”. Și tot fariseu este când elogiază (e drept, cu jumătate de gură) relațiile de frăție cu România. Altminteri de ce ar fi dat bir cu fugiții de îndată ce a isprăvit de citit discursul sec de mulțumire echipei de medici români, veniți să dea o mână de ajutor colegilor din Republica Moldova? De rușine că i-a primit sub pod sau de disprețul propriilor afirmații? Mai degrabă ultimele.
Nu mai puțin fariseice sunt și afirmațiile că pentru el „este foarte importantă opinia cetățenilor noștri despre activitatea guvernului”, că doar critica celor de-acasă contează. „Atacurile concertate ale unor personaje, cu pretenții de avocați ai Moldovei, pot să-i impresioneze doar pe patronii lor. Pe mine – deloc”. Minte Chicu fără nici o remușcare. Pe cei de-acasă i-a etichetat în și mai multe rânduri cu expresii injurioase. Cei care au guvernat până la Dodon și PSRM sunt niște „ticăloși politici”, iar cei care acum nu vâslesc în aceeași barcă cu Chicu și Dodon – „haimanale politice”; cei care au stat la baza acestui stat, votând suveranitatea și independența lui (devenit acum ocina lui Dodon și Chicu) – o „clasă politică infantilă, cu trecut leninist, naivi în politică și incapabili să confrunte diplomatic separatismul”.
Nu scapă de etichetări nici cetățenii de rând. O simplă și pe bună dreptate observație a unui internaut că ministrul sănătății Viorica Dumbrăveanu (juristă de specialitate și „asistenta” premierului și președintelui de frăsuiri în fața camerelor de luat vederi, cu statistici robot și agitație electorală în loc de analize pertinente și profunde a cauzelor îmbolnăvirilor în creștere cu COVID-19), a fost surprinsă, în plină pandemie, fără mască într-un magazin aglomerat, l-a înfuriat pe premier de mama focului. „Stimați Prieteni! Ultimul timp, unele secături (expresie a elitei, cum se cred ei) atacă în cel mai obraznic mod… Nu avem timp și dorință să reacționăm și ripostăm fiecăruia dintre aceste specimene. N-o fac acum și n-o voi face pe urmă, când scăpăm de urgie”. O face totuși, adresându-se tuturor, și numind această observație „atacuri mârșave de la oameni mârșavi”. Expresie demnă de elita politică din epoca Dodon-Chicu.
Dar premierul Chicu nu e un băiat bun de adus mingi lui Dodon?
De fapt, premierul Chicu a atacat în egală măsură Uniunea Europeană și România, stat membru al UE, care pe parcurs de 30 de ani (ani pe care același Chicu îi califică, în aceeași postare de dimineață, ca „ani de dezmăț”!) nu a ezitat să ne fie alături, mai des la greu decât la bucurii (care le-am avut și puține) cu cel mai valoros și voluminos sprijin spiritual și material, atât pentru guvernare la începuturi, dar mai ales pentru cetățeni în ultima vreme, de când guvernanții din ultimii ani se îngrijesc mai abitir de ei decât de cei care le încredințează speranțele în bunăstare și o viață mai asigurată. Comportamentul inadecvat al guvernării (și Dodon, și socialistul Bolea au sărit în apărarea premierului) nu a vizat doar România, ci și Uniunea Europeană. Nemulțumiți că UE nu le finanțează acțiunile de imagine, Dodon, Chicu și lătrăii din PSRM, au dus zile în șir o campanie de minciuni la adresa blocului comunitar. Reacția UE a fost similară cu cea a României – concentrarea pe ajutorarea cetățenilor, ignorând asumat guvernanții.
Mai mulți experți afirmă că Chicu și Dodon vor să dea foc relațiilor cu România și UE. Nimic nou, dacă ținem cont că suntem în an electoral, că Dodon visează la un nou mandat și că acum 4 ani, în aceeași electorală prezidențială, acesta avea același comportament: reorientarea Republicii Moldova spre Est, anularea Acordului de Asociere RM-UE și aderarea la Uniunea Euroasiatică, suspendarea cooperării cu NATO și desființarea Oficiului de legătură NATO la Chișinău, consolidarea parteneriatului strategic cu Rusia, restricționarea relațiilor cu România, jos Tricolorul, afară din învățământ cu Istoria Românilor și Limba Română, acuzații febrile la adresa Bucureștiului de amestec în treburile interne ale Chișinăului, retragerea cetățeniei lui Traian Băsescu etc, etc. La jumătate de an până la data alegerilor prezidențiale se declanșează același comportament, aceeași strategie electorală? Și atunci, premierul Chicu nu e chiar dânsul băiatul de mingi al lui Dodon? Sau poate e chiar un Dodon cu cetățenie română?
Uneori, bruma de inteligență ascunde un butoi de venin
Revolta opiniei publice, adică a „cetățenilor noștri”, pe care Chicu o consideră „foarte importantă pentru activitatea guvernului”, nu-l atinge nici în cot. În fața ambasadorului Daniel Ioniță dânsul se disculpă că interpretările au fost „distorsionate”, o scuză de serviciu a mai multor oficiali din arcul guvernării. Și că ceea ce a scris pe Facebook „Doamne ferește, nu a fost atac la adresa României și a poporului român”. Pur și simplu a fost așa, o constatare că „unii domni din Parlamentul European cred că Republica Moldova este o regiune unde să faci imixtiune directă în treburile interne, fapt pe care eu ca prim-ministru nu-l voi tolera niciodată”. Chicu nu recunoaște nici în ruptul capului că Guvernul a eșuat în gestionarea crizei COVID-19 și în implementarea reformelor asumate în fața UE. Chiar dacă ele sunt la vedere – situația epidemiologică, în deosebi după anunțarea relaxării, este pe zi ce trece mai proastă decât în debutul pandemiei. Timp de două luni Guvernul a jonglat cu date statistice, interpretându-le populist, iar azi în loc ca ele să fie în declin, dimpotrivă, sunt în creștere. Cabinetul de miniștri pe care îl tot laudă ca fiind cel mai responsabil, a fost incapabil să diminueze impactul economic al pandemiei. Din 17 martie, când s-a instituit starea de urgență, Guvernul a activat haotic, fără un plan anti-criză, fără indicatori credibili și expertiză calificată. Bravada cu militari înarmați pe străzile Chișinăului era mai bine să fie înlocuită cu măsuri compensatorii ce ar fi ajutat businessul privat să reziste, iar angajații lor să supraviețuiască acestei stări fără grave riscuri pentru familiile lor. Guvernul Chicu a fost incapabil să rectifice bugetul adaptat la urgențele de salvare economiei și populației. Dar cel mai grav este faptul că actualul cabinet a blocat dezoligarhizarea și deofșorizarea sectorului public, a „reușit” să aducă izolarea internațională a Republicii Moldova la un nivel pe care Chișinăul nu l-a mai cunoscut, sabotând necamuflat relațiile cu partenerii strategici – România, UE, SUA, Ucraina. Dodon și Chicu au continuat strategiile de re-orientare a politicii externe și restaurație a simbolurilor și propagandei de tip sovietic.
În fine, Ion Chicu, nefiind total lipsit de inteligență, este până la urmă un individ perfid, cu un comportament fariseic. Or, cel mai periculos lucru este când o brumă de inteligență ascunde un butoi de venin sarcastic, capabil să otrăvească relații, prietenii sau dragoste edificate de luni, ani, secole. Acum parlamentari și politicieni din dreapta și din stânga Prutului pledează aprig pentru retragerea cetățeniei române a lui Chicu. Mă rog, nu prea suntem de acord, cetățenia, la părea noastră, e o categorie mai mult civilă, decât politică, dobândită în baza unui statut al părinților. Păcat că nu a moștenit și cumsecădenia lor. Or, la finalul mandatului de premier s-ar putea ca tot ce-i va rămâne lui Ion Chicu să fie cetățenia română. Cum s-ar spune, funcția trece, dar cetățenia rămâne.
NicolaeMISAIL,
Chișinău