„Mandatul de arest a lui Vladimir Plahotniuc e vizibil în baza de date INTERPOL, în sfârșit, după mai mult de cinci ani!!!. Pe baza informației acumulate în dosarul „INTERPOL” de Procuratura Anticorupție, Comisia de Control a Fișierelor a[l] INTERPOL a decis, în sesiunea din 27-31 ianuarie 2025, să revizuiască decizia din iulie 2020, care bloca solicitarea Republicii Moldova de anunțare în căutare. Acum mandatul de arest e vizibil în 196 țări care fac parte din INTERPOL. Sperăm să fie localizată, arestată și extrădată această persoană, să fie trasă la răspundere penală în Republica Moldova”, scria, un pic stângaci lingvistic și entuziasmată, șefa Parchetului Anticorupţie, Veronica Dragalin, în seara de 7 februarie curent pe contul său de Facebook .
Un merit al PA sau un efort comun?
Veronica Dragalin revendică un merit al PA cam pe jumătate. Ori, cu ceva ore înainte, Inspectoratul General al Poliției (IGP) informa că pe 6 februarie Comisia Interpol notificase Direcția Cooperare Polițienească Internațională (DCPI) a MAI că a acceptat cererea de anunțare în căutare internațională a „unui fost lider al unui partid politic”, fără a-i da numele. OIPC (acronimul în engleză a organizației internaționale de cooperare a forțelor de poliție) Interpol preciza că „persoana vizată întrunește condițiile impuse de Comisie privind procesarea datelor, urmând ca cererea să fie vizibilă pentru toate țările membre OIPC, în urma contestației depuse de DCPI a MAI și PA, în noiembrie 2024”, anunța IGP. Așa încât șefa PA ar fi să împartă bucuria cu colegii de la MAI. Mai mult, chiar dacă din aprilie 2024 PA investiga schema de corupție prin care foști funcționari ai Interpol-Moldova primeau mită pentru blocarea Notificărilor Roșii și anunțuri de căutare internațională a unor infractori din diferite țări aflați în căutare internațională, până la urmă DCPI (autoritatea centrală a MAI pentru cooperare cu Interpol) a formulat corect demersul repetat către Interpol. Iar despre decizia de acceptare a cererii de revizuire și examinare a cazului Plahotniuc, noul șef al DCPI informa PA încă pe 25 noiembrie 2024, cu girul de secret intern până mandatul de arest va deveni vizibil în baza de date Interpol.
Până la urmă contează a cui inteligență a prevalat? DCPI au completat cu un nou argument dintr-un articol suplimentar al legii, făcându-l astfel eligibil. Vorba cunoscutei fabule juridice despre locul virgulei ce schimbă sensul unei propoziții, dând sens invers întregii decizii. Acum contează unde și cât de repede ofițerii Interpol vor localiza, aresta și extrăda principalul artizan al schemei infracționale prin care între 2013-2015 au fost scoși peste un miliard de dolari din sistemul bancar, schemă denumită generic ,,Frauda Bancară”. Mai ales că Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, afirma, a doua zi după ce clientul său era acceptat în căutare internațională, că va solicita revizuirea cererii. „Deținem probe clare ce demonstrează că decizia se bazează pe informații false furnizate de autoritățile Republicii Moldova. Dispunem de argumente concludente și incontestabile ce ne permit solicitarea revizuirii deciziei cu emiterea unei hotărâri prin care să fie refuzată căutarea prin Interpol a lui Vladimir Plahatniuc”. Dar și Republica Moldova are cu ce argumenta suplimentar că această cauză penală e una legală, corectă și în conformitate cu Constituția Interpol, ne-au confirmat, deocamdată sub anonimat, surse de la DCPI. Însă dincolo de dilema care pe care, declarația lui Rogac sugerează indiscret că „mâna” lui Plahotniuc, alias a oligarhilor fugari, e încă prezentă în politicul și justiția de la Chișinău.
Demersuri necalitative sau sabotaj la Interpol-Moldova?
De precizat că DCPI, la demersul PA, solicita încă în octombrie 2019 anunțarea în căutare prin Interpol a lui Vlad Plahotniuc. Acesta părăsise țara pe 15 iunie 2019, la o zi înainte ca PDM să cedeze puterea. Serviciul de presă al partidului nota că democratul pleacă pe câteva zile să-și vadă familia. Pe 24 iunie însă acesta scria pe pagina sa de Facebook că demisionează din funcția de președinte al PD, iar șase zile mai târziu că își depune mandatul de deputat. De atunci au circulat doar presupuneri despre locul aflării sale, printre „destinații” figurând SUA, Marea Britanie și România. Pe 29 octombrie era deja anunțat în căutare internațională și interstatală, iar la finele lui noiembrie, Dereck J. Hogan, Ambasadorul SUA la Chișinău, spunea că nu știe dacă fostul lider PDM se află la Miami, cum se vehicula în spațiul public. Și că la acel moment autoritățile de la Chișinău nu înaintaseră SUA o cerere oficială de extrădare a lui. Abia la început lui decembrie oamenii legii au transmis demersuri ambasadelor Regatului Unit și SUA, deși zvonul că Plahotniuc se află în SUA circula de câteva luni. Mai devreme, pe final de octombrie, CNA a anunțat că l-a căutat și în România, bănuind că s-ar afla la Iași. Între timp, în iulie 2020, Comisia Interpol informa Chișinăul că la solicitarea lui Vlad Plahotniuc cauza respectivă a fost examinată și adoptată decizia de a respinge solicitarea Republicii Moldova, fiind radiate din sistemul Interpol toate datele în privința acestuia. Solicitările suplimentare pe parcursul anilor 2021-2022 au rămas fără răspuns. Au fost ele întocmite necalitativ sau a fost implicat și aici grupul de blocare a Notificărilor Roșii de la Interpol-Moldova?
Cine a eliberat Moldova de regimul Plahotniuc
Deși faptele ce i se impută au avut loc în 2013-2014, iar cauza penală privind frauda bancară a fost inițiată în 2014, Plahotniuc e pus de procurori sub învinuire pe dosar abia în mai 2020. Peste tocmai trei ani (iulie 2023) PA trimite dosarul în instanță, incriminând săvârșirea infracțiunii de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, prin care ar fi beneficiat de mijloace financiare sustrase de la BEM, Unibank și Banca Socială în sumă totală de 39,2 milioane dolari și 3,5 milioane euro. La Judecătoria Chișinău au avut loc șapte ședințe începând cu 20 iulie 2023, iar pe 22 ianuarie 2024 dosarul Plahotniuc, la solicitarea avocaților acestuia, este conexat cu dosarul foștilor șefi ai BNM din perioada fraudei bancare. PA a pledat împotriva conexării, argumentând că astfel s-ar dori tergiversarea examinării cauzei. Cele două dosare se află la diferite etape de examinare, sunt fapte și perioade distincte de incriminare a acțiunilor inculpaților și proceduri aplicabile în condiții speciale sunt argumentele PA ce impun examinarea cauzelor penale respective separat.
O vreme mai mulți politicieni și-au disputat meritele de a fi eliberat Republica Moldova de sub papucul lui Plahotniuc. Pe 2 decembrie 2019 Igor Dodon, într-un interviu pentru agenția de știri TASS, se fălea că e meritul său de a-l fi lipsit „de posibilitatea de a influența lucrurile în Moldova” și că se va întoarce doar în cătușe. „Dacă eu nu eram atât de ferm în luna iunie, dacă mă dădeam influențat, șantajat și speriat și dacă nu mergeam ferm pe poziție, Plahotniuc și acum controla situația în Republica Moldova”, se bătea cu pumnul în piept președintele de atunci Dodon. Până la sfârșit de mandat nici măcar Interpol nu a acceptat cererea de căutare internațională, ca să nu mai vorbim de episodul „kuliok”. Și Andrei Năstase în recenta campanie electorală invoca meritul de a fi scăpat Moldova de Plahotniuc. Făcându-se a uita că în 2019, fiind vice-premier și ministru de interne, nu a știut cum să-i împiedice fuga din țară. Mai degrabă înclinăm să atribuim acest merit diplomației americane. Cu o zi înainte de cedarea puterii, pe 14 iunie, ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan, a avut o discuție tête-à-tête cu Vlad Plahotniuc la sediul acestuia, de numai de 15 minute. A doua zi liderul democrat și Ilan Șhor au părăsit nestingheriți, nici azi nu se știe cum, Republica Moldova. Ulterior Hogan va declara că discuția nu ar fi avut nicio influență asupra deciziei democraților (retragerea de la guvernare). „A fost o conversație simplă. Noi consideram că a avut loc violarea legislației Republicii Moldova și am spus că e ceva ce nu încurajăm. Am precizat că era oportunitatea pentru o tranziție democratică și pașnică. Nu a fost niciun ultimatum”, convingea presa Hogan.
Dacă l-ați văzut pe Plahotniuc, sunați-ne !
O sentință judecătorească pe numele lui Vlad Plahotniuc încă n-a fost luată. Pe numele lui e în vigoare doar un arest preventiv pentru 30 de zile, fiind vizat și în alte dosare penale care însă nu au ajuns în instanță. Nici locul aflării sale nu e cunoscut nici în prezent, deși se vehiculează Turcia, Ciprul de Nord. Singurele acțiuni întreprinse până acum sunt punerea sub sechestru a unei vile din Elveția și cabane din Munții Alpi, ce i-ar aparține. În octombrie 2020 și Procuratura Generală anunța că proprietățile din România, Franța și Elveția ale fostului lider democrat, estimate la peste 160 milioane lei, urmează a fi puse sub sechestru de autoritățile din țările respective. Să sperăm. Or, pentru Republica Moldova contează nu doar punerea la închisoare a lui Plahotniuc & company, dar și recuperarea prejudiciului provocat de „jaful secolului”. Anual, în urma transformării banilor furați din sistemul bancar în datorie de stat de guvernul Filip, Chișinăul pierde circa un miliard de lei pentru compensarea pagubelor cauzate de furtul miliardului. „Dacă noi nu am fi achitat circa un miliard de lei, anual, pe care îl compensăm Băncii Naționale, creșteau practic dublu salariile decât propunem să crească acum”, declara Victoria Belous, ministra finanțelor, în cadrul prezentării proiectul bugetului de stat pentru anul 2025, în Parlament.
Ultimul demers al PA l-am descoperit când puneam punct acestor rânduri: „Dacă l-ați văzut pe Plahotniuc, sunați-ne!”. Să credem că oligarhul fugar s-ar plimba pe vreo alee din parcurile Chișinăului?
Articol de Nicolae Misail