fbpx
23.8 C
Ploiești
marți, 14 iulie, 2020
Acasă Actualitate Piața Sârbească (Gheorghe Boldescu)(VIII)

Piața Sârbească (Gheorghe Boldescu)(VIII)

BULGARII (1)
Bulgarii au fost un ingredient consistent la definirea Pieței Sârbești. Ei au dat numele mahalalei, unei străzi (Ulița Sârbului azi Calomfirescu) iar prin așezarea lor dincolo de limitele Mahalalei Barbu-Croitoru (Sf. Vineri), adică la Nord de Drumul Oilor (Gheorghe Doja de azi), Străzii Coloniei (Transilvaniei de azi). Să nu mai vorbim de sprijinul administrativ primit din partea Clucerului Gheorghe Boldescu în rezolvarea disputelor cu boierul Sachelarie dar și organizării unei piețe a lor în apropierea spitalului și a bisericii Sf. Gheorghe Nou. Dar să povestim… Și aș începe povestea cu o scurtă plimbare prin istoria bulgarilor unde sunt multe interferențe cu vlahii, puțin cunoscute de mulți dintre noi. Însă, lucru trist, puțin amintite de istoricii români, lipsite din manualele de istorie (mai puțin războiul din 1877) , si “uitate” în totalitate de către istoricii bulgari (este punctul meu de vedere ca de altfel toate aprecierile din prezentul articol).
Despre începuturile lor bulgarii spun că se trag din traci iar în 1981 au comemorat 1300 de ani de când s-au așezat la sud de Dunăre și de atunci sunt o națiune cu identitate(!). Întrucât bulgarii deţin multe elemente folcloristice comune cu românii este de acceptat că unele rădăcini să fie trace (ce traci sau tradiții moștenite de la traci de către populația existentă în spațiul dintre Dunăre și Munții Balcani or fi găsit protobulgarii la venirea lor în secolul al VII-lea !).
Aș aminti, mai înainte, un fapt istoric cu conținut religios petrecut la sud de Dunăre, acela că Biblia gotică —prima carte într-o limbă germanică—a fost creată de episcopul got Ulfilas, pe la 381 (când încă era un teritoriu al tracilor controlat de romani și goți-Moesia)
Bulgarii erau un trib turcic (sau tătar) din Asia Centrală, care au venit în al doilea mare val migrator, spre sfârșitul secolului VII d.Ch.. În Moesia, fostă provincie romană, se așezaseră cu 150 de ani mai înainte slavii care au avut o organizare statală democratică în spațiul dintre Dunăre și Muntii Balcani. Populația de origine tracă (triburi de moesi, bessi, tribali, dardani, dantheleti), parțial elenizați, romanizați și gotizați din zonele rurale. Se pare că a fost ușor asimilată de cea slavă, nefiind consemnată vreo opoziție din partea acestora.
Între 670 si 680 d.Ch., Asparuh trece Dunărea cu o hoardă de 50.000 (după surse bulgare 250.000) de bulgari cucerind Moesia și Scythia Minor (Dobrogea) de la Imperiul Bizantin.
Bulgarii s-au amestecat cu populația băștinașă. “Așa cum se întâmplă de multe ori cu rasele corcite”, scrie istoricul Nevill Forbes, “această nouă rasă se caracteriza prin considerabilă vitalitate, coeziune și putere ”.
Un tratat de pace semnat cu Bizanțul în 681 și stabilirea unei capitale permanente la Pliska ( azi un oraș în nord-estul Bulgariei, pe malul sudic al Dunării), a marcat începutul Primului Țarat bulgar. În Evul Mediu, Bulgaria era unul din cele mai puternice și avansate regate din Europa, un mini-Bizanț care se dovedea adesea un pericol pentru împărații de la Constantinopol. În secolele nouă-zece, cu mult înainte de ascensiunea Serbiei , regii bulgari Boris I și Simeon cel Mare au crea un imperiu care se întindea în Vest de la Albania de azi până la Marea Neagră în Est, și de la Munții Carpați în Nord, până la apele calde ale Mării Egee în Sud.
Până la sfârșitul secolului al IX-lea, limba oficială a bulgarilor era limba greacă. Alfabetul introdus de Chiril și Metodiu a ghidat slavii și bulgarii spre o cultură de expresie slavă. Limba sud-slavă locală a fost adoptată treptat și de bulgarii turanici cuceritori, care și-au păstrat dominația asupra majorității slave.
În 865, țarul Boris I a abolit tengrinismul (credința păgână), bulgarii fiind primii dintre popoarele slave sau slavizate care a trecut la creștinismul ortodox. Din Bulgaria Chiril și Metodiu, și discipolii lor, au răspândit alfabetul chirilic în Rusia si în alte părți, făcând ca Bulgaria, mai mult decât oricare altă țară să devină locul de naștere al limbilor și culturii slave. Până azi bulgarii consideră că limba lor este un fel de latină a limbilor slave, unii lingviști bulgari chiar spun fără reținere că „ Limba noastră este genetică”. Dar în 1014 d.Ch. Țarul Samuel este învins de către împăratul Basil al II-lea în batălia de la Kleidion (localitatea Strumnița de azi din sud-vestul Bulgariei) iar în 1018 bizantinii au pus capăt Primului Țarat Bulgar. Au fost luați prizonieri, după bătălia de la Kleidion, un număr de 14.000 – 15.000 de soldați bulgari (după unii istorici bulgari cifra este exagerată) cărora li s-au scos ochii, de unde împăratului Basil al II lea i s-a mai spus și Bulgaroctonul (omorâtorul de bulgari).
După cucerirea Bulgariei, Basil al II-lea a prevenit revoltele și nemulțumirea păstrând la conducere nobilimea locală și recunoscând autocefalia arhiepiscopiei Ohridului. După moartea sa, politica internă bizantină s-a schimbat, creșterea dărilor și taxelor provocând, după sursele epocii (Ana Comnena și Ioan Skylitzes), răscoalele bulgare împotriva Imperiului Bizantin (1040-1041). În 1185, nobilii vlahi din dinastia Asăneștilor, Ioan Asan I și Petru al IV-lea au organizat o a doua mare răscoală vlaho-bulgară care a avut ca rezultat înființarea celui de al Doilea Țarat Bulgar (cum aminesc istoricii bulgari) sau Țaratul Vlaho-Bulgar cum apare în scrierile istorice române, fondat de Ioan și Petru Asan, cu capitala la Târnovo. Ioniță Caloian, al treilea țar Asan, și-a extins teritoriul până la Belgrad și Ohrid. El a recunoscut supremația spirituală a Papei și a primit coroană regală de la un legat papal devenind “rex Bulgarorum et Blachorum” (rege al bulgarilor și vlahilor). Imperiul a atins maximul în timpul lui Ioan Asan al II-lea(1218–1241), când comerțul și cultura au înflorit. Puternica influență politică și religioasă a orașului Tărnovo a făcut ca el să fie supranumit „A Treia Romă”, într-o vreme când Constantinopolul era în declin. Am insistat asupra acestui moment istoric în care un regat ajunge la o dezvoltare și recunoaștere europeană exemplară aș putea spune, prin meritele exclusive ale unor vlahi, dar care nici în treacăt nu este amintit prin manualele școlare. În perioada interbelică exista un manual de istorie scris de P.P. Panaitescu pentru gimnaziu, în care se amintește despre Țaratul Vlaho-Bulgar. Ioniță Caloian era numit de bizantini “Câinele Ioan” . Domnitorii munteni și moldoveni de mai târziu în memoria lui Ioniță Caloian și recunoașterea meritelor sale de mare țar, își începeau titulatura domnească cu apelativul “IO”.
Mormântul lui Ioniță Caloian de la Târnovo
Forța militară și economică a țării a intrat în declin după sfârșitul dinastiei Asăneștilor în 1257 și preluarea conducerii țaratului de către bulgari, confruntându-se cu conflicte interne, atacuri bizantine și maghiare constante și cu dominația mongolă. Până la sfârșitul secolului al XIV-lea, diviziunile între boieri și răspândirea bogomilismului determinase împărțirea imperiului în trei țarate—Vidin, Tărnovo și Țara Cărvurnei (Despotatul Dobrogei)—și mai multe voievodate semiindependente care se luptau între ele, sau cu bizantinii, maghiarii, sârbii, venețienii și genovezii. Până la sfârșitul secolului al XIV-lea (după batălia în care bulgarii pierd cetatea Nicopole, in 1393), turcii începuseră să cucerească Bulgaria și ocupaseră majoritatea orașelor și cetăților de la sud de munții Balcani.
Spre deosebire de alte țări, ale căror imperii au ajuns la un punct culminant și apoi, treptat, uitate, Bulgaria a fost retezată în floarea dezvoltării sale de invazia otomană iar rezultatul a fost 500 de ani de sclavie sub turci. Întrucât Bulgaria era folosită de turci ca bază militară principală pentru alte expansiuni în Europa, dominația turcească a fost mai sângeroasă si mai insuportabilă decât altundeva. “ Din 1393 până în 1877 se poate spune pe bună dreptate că Bulgaria nu a avut istorie”, scrie Nevill Forbes. În secolul al XIX-lea Bulgaria era doar o fantomă dezmembrată și frustrată. Pe acest fond are loc războiul ruso-turc din 1877-1878 în urma căruia se înființează un stat marionetă pro-rus (de fapt o provincie semiautonomă în cadrul Imperiului Țarist).
Sovieticii în 1944 au căutat cu disperare telegrama pe care împăratul Rusiei Alexandru al II-lea a trimis-o principelui Carol I cerându-i ajutor, pentru a o distruge. Se pare că n-aveam ce căuta în acel razboi în noua istorie pe care doreau să ne-o scrie bolșevicii după 1944.
La Berlin în 1878, când s-a semnat tratatul de pace ruso-turc nu am fost primiți. Ni s-a recunoscut cu dinții încleștați de către marile puteri Independența. Iar rușii ne-au luat Bugeacul dându-ne în schimb Dobrogea. Subliniez acest aspect întrucât deciziile “bunicului Ivan” au fost pentru bulgari sfinte. Chiar dacă vorbesc despre Dobrogea ca despre un teritoriu aparținând cândva Bulgariei, niciodată nu l-au pretins oficial. Bulgarii își urâsc vecinii pentru că turcii
le-au luat Tracia, grecii și sârbii Macedonia, noi românii Dobrogea (în cazul nostru am explicat mai sus situația).
Iredentismul teritorial, în special referitor la Macedonia, a dus Bulgaria la înfrângerea în al doilea război balcanic, în 1913, făcând-o să încheie mai târziu alianțe dezastruoase cu Germania în cele două războaie mondiale. Pierderea Macedoniei, a unei zone de acces spre Marea Egee și a altor zone au făcut din Bulgaria un stat amar și irațional în prima jumătate a secolului XX. Bulgarii urau pe toți vecinii, pe turci, pe sârbi, pe greci, pe români. În perioada interbelică terorismul macedonean făcea ca politica Sofiei să fie violentă și instabilă. De aceea cred că atunci când Armata Roșie a intrat pe pământ bulgar în septembrie 1944, Bulgaria era o națiune falită din punct de vedere spiritual, agățându-se de sentimentul destinului furat, sentiment pe care sovieticii l-au exploatat din plin.
Doresc să ajung la Sofia să văd catedrala Alexander Nevski pe care bulgarii au ridicat-o în cinstea celor 200.000 de soldați morți în războiul din 1877-1878 . Nu știu dacă sunt amintiți și soldații români morți la Plevna, Vidin, Grivița, Smârdan… . Aș vrea să văd Valea regilor traci, mormântul lui Dromichetes de la Sveștari care sunt în patrimoniul cultural bulgaresc și nu e afirmat de către bulgari niciunde că ar avea vreo înrudire întru strămoși cu noi românii !
Ar mai fi de spus despre războiul balcanic din 1912-1913, participarea bulgarilor în cele doua războaie mondiale alături de germani și pretențiile pe care le-au avut față de români, despre Cadrilater, despre Balcic și multe altele.
Închei acest foarte scurt periplu în istoria vecinilor de la sud de Dunăre (și rude prin alianță după cum ei înșiși își afirmă strămoșii) prin a cita din scrisoarea pe care Adolf Hitler a adresat-o Regelui Carol al II-lea al României în 17 iulie 1940, și care este mai mult decât valabilă și aplicabilă istoriei bulgarilor (dar și ungurilor în egală măsură!)
“După războiul mondial, România, favorizată de o şansă excepţională, a dobândit de la trei state teritorii pe care, după părerea mea, nu le mai poate păstra mult timp din punctul de vedere al politicii de forţă. Alta ar fi fost situaţia dacă România ar fi reuşit să realizeze asimilarea internă a acestor teritorii din punct de vedere etnic şi politic sau dacă slăbiciunea militară a ţărilor vecine ar fi rămas permanentă. Prima alternativă nu s-a putut materializa, iar pe cea de-a doua nu ar putea conta nimeni dintre cei care au cunoştinţă  de legile ce guvernează evoluţia naţiunilor. Dacă România este astăzi silită pe calea concesiei să înapoieze teritoriile pe care le-a dobândit, aceasta nu reprezintă altceva decât ceea ce previziunea omenească trebuia să se aştepte a se întâmpla într-o zi.”
În numărul viitor revin cu picioarele pe pămant. Pământul Pieții Sârbești.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Accident în Sinaia

Accidentul rutier a avut loc pe strada Zamora din Sinaia, după ce un autoturism s-a răsturnat. Din primele date, un bărbat în vârstă de...

Accident pe DN1B, la Loloiasca

Accidentul rutier a avut loc pe DN1B, la km 31 +600, pe sensul de mers Tomșani – Loloiasca, după ce trei auto au intrat...

Autoturism în flăcări în Ploiești

Incendiul a avut loc în Ploiești. Pompierii militari au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu care a cuprins un autoturism. Incidentul a...

Inconștiență, la volan. Șoferi depistați sub influența alcoolului

Polițiștii Secției 2 Poliției Rurală Florești au oprit pentru control, în localitate, un ploieștean care se deplasa la volanul unui automobil din direcția Moreni...

Accident în Bușteni. Două auto au intrat în coliziune

Accidentul rutier s-a produs în Bușteni, pe drumul spre Mănăstirea Caraiman, după ce două autoturisme au intrat în coliziune. O persoană a sunat la...

Accident în Ploiești. Un auto a intrat într-o autoutilitară

Accidentul rutier s-a produs pe Bulevardul Republicii, în zona Cartierul Albert. Din primele date se pare că un conducător auto, care se deplasa la...