fbpx
25.5 C
Ploiești
joi, 9 iulie, 2020
Acasă Actualitate Piața Sârbească (Gheorghe Boldescu)(VI)

Piața Sârbească (Gheorghe Boldescu)(VI)

Clucerul Gheorghe
Boldescu – familia
Se cunosc puține informații despre familia din care provine. Știm că tatal său avea ceva moșii în partea de sud a localității Boldești. Acest fapt este dedus din ctitorirea în această parte a localității, a bisericii Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil (“Biserica robilor”) în 1812 , de către clucerul Gheorghe Boldescu, pe moșia sa moștenită. Din această biserică astazi se mai păstrează doar ruinele, fiind dărâmată de cutremurul din 1977. În acea perioadă (sec XIX prima jumătate) localitatea Boldești aparținea de județul Saac (sau Secuieni), județ desființat de domnitorul Gheorghe Bibescu în 1845 și împărțit între Județele Prahova și Buzău.
Din cercetările făcute de C.N.Debie, familia lui Gheorghe Boldescu nu a avut legături cu boierii din Boldești din sec. XVI-XVII. Despre acesti boieri știm următoarele:
Înfloritori in sec XVI .In 1552 Udrea de la Boldeşti vine cu oaste să-l omoare pe Vodă Mircea Ciobanul. Este prins la Periș și omorât. Frații săi, Radu Stolnicu, Barbu și Crăcea au fost omorâți de Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanul. Ei erau fiii lui Dragomir Postelnicul si ai Jupânesei Marga. Au fost înmormântați la mânăstirea Snagov.
În sec XVII mai apare o jupâneasă Maria Boldescu care este împroprietărită cu terenuri în localitatea Boldești.
Tatăl lui Gheorghe Boldescu și-ar fi cumpărat titlul de clucer de arie (intendent de nutrețuri), titlu pe care avea să-l moștenească Gheorghe Boldescu si cu care este atestat pe la 1800.
Gheorghe Boldescu s-a născut în 1775 fără să avem informații despre ziua și luna nașterii. Locul nașterii nu l-am găsit precizat . În unele însemnări am întâlnit orașul Ploiesti, unde tatăl său era proprietar al mai multor terenuri. Însă dacă ținem cont de situația din 1838 când cu ocazia alegerii “prezidentului Maghistratului” i s-a reproșat că nu este de pământ din Ploiești, putem să credem că s-a născut mai degrabă în Boldești, unde de asemeni tatăl său avea moșie.
Gheorghe Boldescu a avut o soră, Maria (despre care nu s-au găsit informații) și un frate, Iancu despre care știm că a fost sluger (dregător însărcinat cu aprovizionarea curții domnești și a armatei) și care ar fi murit înainte de 1844,fără urmași(?). Gheorghe Boldescu a rămas orfan foarte de tânăr.
Gheorghe Boldescu este în 1811 vameș de județ. Între 1837 și 1843 a fost prezident al Maghistratului politiei (din limba greacă – orașului) Ploiești. Iar în 1845 are rangul de sluger( boier cu diverse atribuții privind aprovizionarea armatei și a curții domnesti). În 1800 se căsătorește cu Zinca și cu care are doi copii: Smaranda (născută în 1801) si Gheorghe (născut în 1803). Se pare că Zinca se stinge din viață după nașterea celor doi copii. Oricum în 1809 sau 1810 Gheorghe Boldescu se căsătorește cu Maria (Marghioala) , fapt pe care-l deduc din actul de zestre al acesteia din 30.12. 1809 .
Din această a doua căsătorie nu sunt găsiți alți urmași ai lui Gheorghe Boldescu. Despre Maria (Marghioala) Boldescu știm că s-a născut în 1790 și a murit în 1861. Părinții ei au fost: tatăl Mihai Bărbătescu ceauș (curier, mic funcționar) în 1781, sluger 1804 şi vel-clucer, iar mama Păuna Neculescu călugarită sub numele de Monahia Pelaghia. Maria Boldescu a avut 3 frați Iordache, Iancu, Nicolae morți fără urmași.
Copiii lui Gheorghe Boldescu
Despre fiul său Gheorghe se crede că ar fi murit înainte de 1844. Nu se știe dacă a avut urmași și nici funcțiile pe care le-ar fi avut în timpul vieții.
Smaranda (1801-1850) se căsătorește cu slugerul Costache Manolache Florescu (1795- 1853) în 1820 și are cu acesta șapte copii. Primul copil născut (1822) a fost o fată pe care a botezat-o Zoe (Zinca), probabil în amintirea mamei sale. Costache Florescu a fost “om de legi” președintele Tribunalului Teleorman (1850) . Acesta era înrudit cu familiile Goleștilor și Crețuleștilor precum și cu familia Șuțu.
Familia Florescu / Boldescu se încuscrește cu familia Cantacuzinilor prin căsătoria Zincăi cu Matei Cantacuzino în 1846.
Smaranda Florescu, fiica clucerului Gheorghe Boldescu, se înrudise prin alianță cu familii în care se cultivau artele: Cârlova, Facca, Ghika. Era mătușa de văr a lui Costache și Dumitru Florescu, acesta din urmă fiind unul dintre fondatorii Conservatorului din București.
În timpul cât a stat la București (1844-30.07.1845), Gheorghe Boldescu a locuit în casele lui Matei Cantacuzino. Știm că exista o mai veche relație de prietenie între Cantacuzini și Gheorghe Boldescu, aceștia încurajându-l pe clucer în actele sale de caritate (în special în ctitorirea spitalului din Ploiești) .
În a doua jumătate a sec XIX se găsește un Ullise Boldescu care se căsătorește cu o nepoată de frate a lui Theodor Aman, Alexandrina Aman . Nu se cunoaste gradul de rudenie cu Gh. Boldescu. Cert este că pictorul Th. Aman îi picteaza (nu ştiu anul, oricum mult după moartea lui Gheorghe și a Marghioalei) pe soții BOLDESCU. Ceva relaţie o fi fost!
Despre acest Ulisse Boldescu am aflat că s-a născut la Botoșani în 1850 și a murit la Paris în 1908.
A făcut studiile primare şi liceale la Iaşi. Licențiat în drept. Doctor în Ştiinte politice şi administrative, Bruxelles. S-a stabilit în Craiova în urma căsătoriei cu Alexandrina Aman ( în 1884), prin care se înrudeşte cu pictorul Theodor Aman. A fost membru al Baroului Dolj; deputat din partea Partidului Conservator, în două legislaturi. Ca primar al Craiovei (1890-1893, 1899-1901) a inițiat amenajarea Abatorului comunal, cel mai modern din sud-estul Europei la acea dată, construirea Morgii oraşului, fondarea Azilului de infirmi şi bătrâni din Grădina Bibescu, pavarea întregului centru al oraşului, introducerea iluminatului electric şi alte îmbunătățiri. A fost un mare om de cultură, fiind preşedintele Societății Dramatice şi directorul Teatrului din Craiova; a susținut Biblioteca şi Muzeul Alexandru şi Aristia Aman, fiind unul din cei mai importanți donatori. A fost decorat cu ordinul Coroana României în grad de ofițer. Este înmormântat la Craiova în Cimitirul Sineasca.
Soția sa, Alexandrina (fostă Aman) s-a născut pe 30 august 1859 la Craiova. S-a cãsãtorit pe 9 februarie 1884 cu Ulise Bodescu. Ea donează Fundației ,,Alexandru și Aristia Aman“ din Craiova, în 1932, mai multe tablouri, portrete de familie, de Theodor Aman. Probabil printre ele s-au aflat și portretele soților Boldescu.
În acest moment știu că tabloul Marghioalei Boldescu se află expus la Muzeul de Artă din Cluj -Napoca din Palatul Banffy.
Sunt încă multe întrebări despre famila lui Gheorghe Boldescu clucerul.
1. De ce apare acum Zinca Boldescu în tabloul votiv și nu Maria?
2. În tabloul votiv ( dacă a fost) dinaintea bombardamentului era Zinca sau Maria?
3. Ce legătură este cu Ulisse Boldescu?
4. În ce context a pictat Theodor Aman portretele soților Boldescu? Datorită releției dintre Ulisse și Alexandrina Aman sau vreo comandă a urmașilor Boldescului pe linia Florescu- Cantacuzino?
5. Unde se află portretul lui Gheorghe Boldescu pictat de Theodor Aman?
Și încă mai am de spus câte ceva despre Gheorghe Boldescu Clucerul.
Închei cu acest leit motiv : Iar Gheorghe Boldescu NU are întru amintirea sa o amărâtă de placă comemorativă, nu mai vorbesc de un bust sau o statuie!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Șantier ANL abandonat, la Boldești-Scăeni

În iunie 2018, reprezentanți ai Agenției Naționale a Locuinței (ANL), ai județului și orașului Boldești Scăeni și-au făcut o fotografie de colecție odată cu...

Un volum juridic ce n-ar trebui să lipsească de la primării

A ieșit de sub tipar, chiar în anul scrutinului electoral, cartea semnată de conf. univ. dr. Mihai Apostolache, „Legea pentru alegerea autorităților administrației publice...

Prahova, trezește-te!

Consecință: numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 614 și cel al deceselor-să le spunem grăbite de coronavirus-la 30! În 60 de zile de stare de...

Prahova în șantier

Spuneam că, poate și pentru faptul că 2020 este an electoral, în Prahova s-au deschis foarte multe investiții finanțate din fonduri europene, guvernamentale, județene...

România a pierdut locul I la credință

În 2019, românii se declarau cei mai religioși europeni. Un studiu din acest an, realizat de Pew Research Centre, arată însă că maltezii sunt pe...

Le-o crăpa primarilor din ultimii 20-25 de ani obrazul de rușine?

Parcul Memorial „Constantin Stere”, de la Bucov, are o suprafață de 135.334 mp care arată ca un hățiș mizerabil. Vorbim de ceea ce era,...