fbpx
16.5 C
Ploiești
vineri, 18 septembrie, 2020
Acasă Actualitate Piața sârbească (2)

Piața sârbească (2)

Municipiul Ploiești este printre puținele orașe care au avut organizat un Serviciu Sanitar încă de la începutul secolului XIX. Într-o lucrare despre “ Istoria igienei în România “ a prof.dr. I.Felix sunt enumerate câteva asemenea orașe, precum Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Bârladul, Focșanii și alături de ele și Ploieștii. Ploieștii au fost și reședința uneia din cele 6 circumscripții sanitare înființate în anul 1830. În timpul ciumei din perioada 1812-1814 (ciuma lui Caragea) în Ploiești s-a înființat un lazaret. Spitalele la acea vreme, nu numai la noi în Valahia ci în toată lumea civilizată, luau ființă, în mare parte, datorită inițiativei particulare.
Ploieștii, Piața Sârbească, au avut fericirea unui filantrop cu multă dragoste de urbe și oameni, clucerul Gheorghe Boldescu. În 1831 a întemeiat prin donație spitalul care-i poartă și astăzi numele, „pe grădina pe care cu grijă şi prevedere” o cumpărase între Dâmbu şi drumul Vălenilor.
C.Iennescu în volumul “Reclădirea Spitalului Boldescu” spune: “Pe la 1830 Ploieștii, din cauza grelelor condiții de traiu și timpurilor viscoloase, nu avea instituții publice pentru desvoltarea minții copiilor, nu avea asezăminte filantropice unde cei săraci să poată găsi sprijinul și tămăduirea suferințelor lor”.
Una din necesitățile de atunci era ridicarea unui spital atât pentru ploieșteni cât și pentru cei din județ. Ca și acum și atunci “Ocârmuirea” care avea bani pentru multe altele, nu găsea mijloace bănești pentru o asemenea instituție. Iar Sfatul orășenesc cu atât mai puțin.
“Dar ceiace n’ a putut să facă cârmuirea, ceiace n’a putut face marele sfat orășenesc, a făcut un particular, un simplu cetățean, un om plin de pietate și de iubire pentru aproapele, un Român de inimă, unul dintre fruntașii târgului, pe care cetătenii de atunci îl numeau stâlpul orașului, părintele Ploieștilor. Acest bun Român, acest cetățean filantrop, binecuvântat de mii de nenorociți bolnavi, este clucerul Gheorghe Boldescu”. Apud C.Iannescu. Dar Clucerul, îndemnat de unii comercianții precum și de unii boieri Cantacuzini (boieri cu tradiții filantropice în sistemul sanitar valah, cum ar fi Mânăstirea și Spitalul Colțea care au fost întemeiate de spătarul Mihail Cantacuzino în perioada 1695-1714), construiește în 1840-1841 o clădire nouă, mai spațioasă și înzestrează spitalul cu prăvălii, vii, locuri virane, țigani și bani ( M. Sevastos).
Mai precis, clucerul Boldescu donează pentru întreţinerea spitalului un han cu 6 prăvălii şi 15 camere pentru închiriat, chiar în mijlocul târgului Ploieştilor(este vorba despre Hanul Boldescu unde azi se afla in anii ‘60 ai sec. XX grădina și restaurantul Prahova, adică aproximativ între Casa Albă și fostul palat al telefoanelor), şase pogoane de vie, zece mii de taleri, dar şi „patru suflete de ţigani”.
La 11 iulie 1841 donează întreg așezământul Eforiei spitalelor. Actul de donație cu titlul “Lămuritoare cuprindere pentru zestrea ce am dat la spitalul săracilor bolnavi pe care l-am clădit în orașul Ploiești”, se incheie astfel: “Iar acum săvârșindu-se toată gătirea trebuincioasă dăm înscrisul acesta la cinstita Eforie a spitalurilor unde bine s’au întocmit regulat a fi spital, în veci statornic, cu numire spital central Boldescu, și totodată s’au asezat într’insul și 20 de bolnavi ce s’au aflat în ființă”. Semnat Gheorghe și Maria Boldescu.
În actul de donație al clucerului Boldescu se mai spune un lucru interesant: “Acest spital este clădit la un loc foarte frumos și pământul așezat potrivit, cum și la poziție cu aer bun, zidire temeinică, care la cutremurul trecut nici zidirea spitalului, nici a bisericii nu a avut câtusi de putin supărare, ci au stat întreg și nevatămat”. Aici Gheorghe Boldescu se refera la cutremurul violent din 23 ianuarie 1838 de 7,5 grade magnitudine precum și la faptul că, investiția pe care a făcut-o nu a fost ceva de mântuială( in 1844 a mai fost un cutremur de 6 grade magnitudine).
Legat de această donație trebuie mentionată și aprecierea pe care Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov (1788-1872), mai cunoscut sub numele din forma franceză Kisseleff, o face cu ocazia vizitei în 1832 în orașul Ploiești “că este bine întocmit spitalul făcut de clucerul Boldescu, dar este trebuinţă să fie făcut mai mare, şi cât mai curând. (…)”.
În 1834 Kiseleff părăsește principatele dunărene iar la la 19 mai, a fost investit la Constantinopol, noul domnitor Alexandru Ghica, primul domnitor care a părăsit caftanul pentru a îmbrăca redingota . Nu este numai o schimbare vestimentară ci, în primul rînd, o schimbare de drum în politică, în orientarea socială şi în viaţa urbană. Precizez asta întrucât Domnul vine des la Ploieşti şi are multă prietenie pentru Gh. Boldescu, pe care-I sprijină cu bani pentru a putea termina lucrările de mărire şi renovare a „Spitalului central” începute în 1841; acesta va fi dat folosinţei în 1843, fiind înzestrat cu venituri permanente așa cum am arătat mai sus.
La început, unitatea medicală avea doar două camere, în care erau în jur de 20-30 de paturi, îngrijirea bolnavilor realizându-se după posibilitățile epocii. Abia în 1840 este angajat un „dohtor“.
În 1864, spitalului i se mai adaugă 15 paturi, susținute financiar de oraș, pentru „căutarea pătimașelor femei de boale lumești“. Din 1860, spitalul funcționa cu 64 de paturi. În 1893 se pune temelia noului spital Boldescu, mărit la patru pavilioane, fiecare cu câte 15 paturi, din care unul pentru boli contagioase, sală de operație, bucătărie, băi, wc, loc pentru autopsie etc.
Actul de donaţie nu face deloc referire la prezenţa unor medici. Bolnavii erau îngrijiţi de două ”femei meştere” cu specializare incertă. Medicii, atâţi cât existau în acele vremuri, aveau menirea să prevină epidemiile care făceau ravagii în comunităţile sărace.


Primul medic primar al spitalului a fost dr. Vaşarhely între 1844 şi 1859. Alt medic primar de la spitalul Boldescu este doctorul Gheorghe Cosma care lucrează aici în perioada 1888-1922.
In anul 1924, unitatea medicală avea deja 40 de paturi, iar în anii ‘30, 85 de paturi. În perioada interbelică, Spitalul Boldescu funcţiona cu o secţie de tip sanatoriu, o secţie de chirurgie, o secţie de boli interne şi maternitate, două săli de operaţie, una de pansament, o sală de gardă, o sală de consultaţii şi patru saloane mari cu câte 10 paturi. Abia în anul 1922, se înfiinţează la spitalul Boldescu primul salon de radiologie, menţionează Mihail Sevastos în Monografia Ploieștilor. Spitalul este renovat în anul 1932 când sunt înfiinţate şi alte secţii de interes pentru o comunitate puternic industrializată, unde accidentele de muncă începuseră să se ţină lanţ. Astfel iau fiinţă secţiile de oftalmologie, ORL şi stomatologie. Unitatea medicală funcţionează şi în prezent, sub acelaşi nume de ”Spitalul Boldescu”, dar din punct de vedere administrativ este exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţă, dedicată afecţiunilor ORL, oftalmologice și urologice.
În numărul viitor despre altă ctitorie a clucerului Gheorghe Boldescu și închei cu acest leit motiv: Iar acest om NU are întru amintirea sa o amărâtă de placă comemorativă, nu mai vorbesc de un bust sau o statuie!
Dictionar : apud= indica o citare preluata de la alt autor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

PDM, între un trecut fraudulos și negru și un viitor întunecat

Ultimii doi deputați au evadat din tabăra democraților pe 14 august, PDM rămânând astfel cu 11 deputați din 29 la început de mandat. Noii...

Povestea centurii ocolitoare de la Vălenii de Munte

Autoritățile locale din Vălenii de Munte vorbesc din nou despre centura ocolitoare a orașului. Subiectul este unul vechi și a avut, cel puțin deocamdată,...

S-a înființat Poliția Școlară

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a semnat ordinul de înființare, în cadrul Poliției Române, a Direcției pentru siguranță școlară. Noua structură, denumită Poliția Siguranța...

Cum va folosi CJ Prahova excedentul financiar în sumă de 88 milioane de lei

Consiliul Județean Prahova a rectificat din nou bugetul propriu al județului pe anul 2020 prin suplimentarea veniturilor și cheltuielilor totale cu suma de 9.707,36...

Imperiul Rus, România, Ploieștii (II)

Armatele țariste ocupă România La începutul primăverii anului 1878, sistemul național de informații era în posesia unor date certe că părți sau întreg teritoriul României...

Pentru traseism politic, 5 primari și-au pierdut mandatul, dar 2 + 1 viceprimar au rămas în funcție!

Prefectul județului Prahova, Cristian Ionescu, a emis mai multe ordine de încetare a mandatelor înainte de termen pentru cinci primari și mai mulți aleși...