fbpx
22.9 C
Ploiești
duminică, 20 septembrie, 2020
Acasă Ocolul Pamantului Pentru a consolida prezenţa NATO în Marea Neagră, fiţi creativi!

Pentru a consolida prezenţa NATO în Marea Neagră, fiţi creativi!

Flotele Alianţei nu se măresc pentru a fi pe măsura mişcărilor Moscovei în regiune, aşa că este timpul să gândim diferit.
Au trecut şase ani de când Rusia a anexat Crimeea, aceasta fiind prima dată după 1945 când frontierele europene au fost schimbate prin forţa militară. Anexarea a redus la jumătate coasta Ucrainei şi, împreună cu desfăşurarea ulterioară de rachete antinavă şi antiaeriene, a considerat obiectivul geostrategic al Moscovei de a transforma Marea Neagră
într-un lac controlat de Rusia, scria Luke Coffey, director la Centrul Allison al –Fundaţiei Heritage pentru –Defense One, din SUA.

Aceasta este ameninţarea directă pentru interesele de securitate ale SUA şi ale NATO. Marea Neagră este de mult timp o răspântie importantă din punct de vedere geopolitic şi economic între Europa, Asia şi Caucaz. Astăzi, fundul mării este străbătut de conducte de petrol şi de gaze şi de cabluri de fibră optică. Trei dintre cele şase ţări riverane Mării Negre – Turcia, Bulgaria şi România – sunt membre ale NATO. Alte două ţări – partenere ale Alianţei şi aspirante la aderare, Ucraina şi Georgia – au suferit impactul direct al agresiunii ruse. Soldaţii ucraineni mor luptând pentru ţara lor în fiecare săptămână. O cincime din teritoriul recunoscut internaţional al Georgiei se află sub ocupaţie rusească, inclusiv o parte importantă de pe coasta Mării Negre a Georgiei. La scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, Statele Unite şi alţi câţiva membri ai NATO şi-au intensificat prezenţa în Marea Neagră. Dar această prezenţă a scăzut şi, în ciuda angajamentului secretarului general Jens Stoltenberg, din 2017, de a trimite mai multe nave ale Alianţei în regiune, rămâne insuficientă.
O parte a problemei este Convenţia de la Montreux din 1936, care limitează numărul, timpul de tranzit şi tonajul navelor din ţările care nu au ieşire la Marea Neagră, care pot opera în Bosfor. De exemplu, navele de război ale unui stat care nu are ieşire la Marea Neagră nu are voie să facă o deplasare în strâmtoare cu mai mult de 15.000 de tone per unitate. Cel mult nouă nave de război ale unor state neriverane Mării Negre, cu un tonaj total de cel mult 45.000 de tone, pot trece simultan şi li se permite să rămână cel mult 21 de zile. Cu toate acestea limitările rămân totuşi o problemă.
Există patru modalităţi creative pe care Alianţa ar trebui să le ia în considerare pentru a evita aceste restricţii şi pentru a-şi spori prezenţa în Marea Neagră.

1 Stabilirea unei misiuni de patrulare maritimă la Marea Neagră, după modelul misiunii de succes a poliţiei Aeriene Baltice, în care membrii neriverani Mării Negre se pot angaja pentru o prezenţă maritimă regulată, prin rotaţie, în Marea Neagră. Acesta ar fi cel mai rapid şi cel mai eficient mod de a creşte prezenţa NATO acolo dar lipsa de voinţă politică, însoţită de dimensiunea redusă a marinelor europene, face puţin probabil această variantă.

2 Opţiunea danubiană a Germaniei. Conform articolului 30 din Convenţia din 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre, numărul ţărilor dunărene pot opera nave pe Dunăre. Cu toate acestea, dacă o ţară dunăreană vrea să pătrundă pe o porţiune a Dunării, care nu intră în jurisdicţia sa teritorială, atunci trebuie să obţină mai întâi permisiunea statului dunărean relevant.
Aşa cum demonstrează românii, în mod obişnuit, cu cele trei fregate ale lor, navele de război de 8.000 de tone sau mai puţin pot parcurge 50 de mile până în portul Brăila. Singura ţară dunăreană neriverană Mării Negre, dar care are o forţă navală, este Germania. Prin urmare, invitaţia lansată de România Germaniei, în secţiunea sa a Dunării, permite marinei germane să restabilească durata la limita de 21 de zile.
Anul trecut, Germania a trimis o singură navă – o navă de 3.500 de tone, din clasa Elbe – în Marea Neagră, pentru un total de doar 18 zile.

3 Opţiunea Canal Dunăre-Marea Neagră. Acest canal construit în România ar putea oferi o oportunitate statelor nedunărene şi neriverane Mării Negre de a restabili durata la limita a 21 de zile în Marea Neagră, într-un mod similar cu cel în care Germania poate face acest lucru folosind Dunărea. Cu toate acestea, canalul este relativ mic, de 90 de metri lăţime, şi poate gestiona doar nave de până la 5.000 de tone.
În 2019, un număr total de 13 nave, de mai puţin de 5.000 de tone, din Canada, Franţa, Spania, Italia, Grecia, SUA şi Marea Britanie au intrat în Marea Neagră – aceste nave ar putea, teoretic, opera în Canal. Cu toate acestea, această opţiune ar necesita probabil, bani pentru modernizarea şi adaptarea Canalului pentru dubla operare, civilă şi militară. De asemenea, ar trebui luate în considerare măsuri de protecţie a forţei, cum ar fi capacităţile de apărare aeriană.
4 Un centru de excelenţă certificat de NATO pentru securitatea Mării Negre, în Georgia. Nu există un precedent pentru un astfel de centru într-o ţară non-NATO, dar nu există nimic practic sau legal care să împiedice acest lucru. Înfiinţarea unuia ar putea îmbunătăţi relaţiile NATO-Georgia, demonstrând cât de importantă a devenit regiunea Mării Negre pentru securitatea globală a Europei. Centrul ar oferi oportunitatea de angajare într-un dialog şi o instruire semnificative, pentru a aborda provocările asociate securităţii Mării Negre. Ar fi, de asemenea, un alt mod de a arbora pavilionul NATO în Georgia.
Toate aceste propuneri presupun o implicare deplină şi o consultare cu Turcia, membrul NATO care are controlul suveran al strâmtorilor. Ar trebui să i se explice Ankarei că nimic din ceea ce va face NATO în Marea Neagră nu este menit să submineze acest control. Scopul este de a creşte prezenţa NATO în Marea Neagră, pentru a descuraja şi, dacă este necesar, înfrânge agresiunea rusă.
Ne putem întreba, în mod rezonabil, dacă este fezabilă trimiterea unui vas de război foarte scump într-un canal sau râu îngust. Există trei motive pentru care aceasta nu este o problemă.
În primul rând, orice navă care intră în Marea Neagră trebuie oricum să străbată o zonă foarte îngustă. În cel mai îngust punct al său. Strâmtoarea Bosfor are o lăţime de 700 de metri. Această strâmtoare este şi foarte congestionată, traficul maritim civil reducând şi mai mult manevrabilitatea. În al doilea rând, navele care folosesc Bosforul le este interzis să lanseze aeronave în timpul tranzitului. Acest lucru îngreunează măsurile de apărare aeriană şi alte măsuri de protecţie a forţei, care sunt de rutină atunci când un vas de război tranzitează o porţiune îngustă de apă. Aceasta nu ar fi o problemă la Dunăre sau la Canalul Dunăre Marea Neagră.
În cele din urmă, utilizarea Dunării sau a Canalului s-ar face numai pe timp de pace. La urma urmei, într-o perioadă de război, Turcia are un control mai mare asupra intrării în şi ieşirii din Marea Neagră. Deşi interesul NATO pentru securitatea Mării Negre creşte, prezenţa navelor de război ale NATO în Marea Neagră nu ţine ritmul, ceva trebuie să se schimbe. Ponderea economică, de securitate şi politică a Mării Negre şi a regiunii mai largi devine încă mai importantă. Membrii NATO trebuie să fie protejaţi. Alianţa trebuie să traseze o cale de aderare pentru Georgia şi Ucraina. NATO trebuie să fie pregătită pentru orice situaţie cu Rusia.
Alianţa este obligată să apere Sofia şi Bucureştiul în acelaşi mod în care trebuie să apere Sevilla şi Bruxelles-ul. Doar pentru că circumstanţele geopolitice de la Marea Neagră îngreunează misiunea NATO acolo, asta nu înseamnă că regiunea poate fi ignorată. Întrucât Rusia îşi măreşte capacitatea militară în regiune, nu este momentul ca NATO să se culce pe lauri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Crucea Caraiman, luminată la 92 de ani de la inaugurare

Luni seară, în chiar Ziua Înălțării Sfintei Cruci, Monumentul Eroilor de pe Caraiman, aflat în proces de restaurare, a fost iluminat cu prilejul împlinirii...

5 pasaje pietonale și 4 rutiere între Comarnic și Predeal

Chiar și autoritățile de transport din România și-au dat seama, în sfârșit, că autostrada Comarnic-Brașov nu va fi gata prea curând. Curând însemnând următorii...

Ideologia LGBT, un neo-bolşevism

Preşedintele polonez Andrzej Duda a atacat „ideologia „LGBT” pe care o consideră un „neo-bolşevism”, într-un miting electoral, în apropierea scrutinului prezidenţial din 28 iunie,...

Aviz de principiu pentru alimentarea cu gaze a Văii Teleajenului

Primarii de pe Valea Teleajenului s-au întâlnit, recent, spre a pune bazele proiectului de alimentare cu gaze a comunelor Starchiojd, Bătrâni, Posești, Drajna, Cerașu,...

Școala în Ploiești – Spicuiri (5)

În acest ultim articol pe care îl dedic istoricului școlii din Ploiești, doresc să precizez că am scris “sine ira et studio” , că...

Dosare penale pentru îngrășăminte chimice depozitate nelegal

Polițiștii din cadrul Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au acționat în județul Prahova pentru  verificarea legalității deținerii și utilizării produselor de protecție a...