Alegerile parlamentare din acest an, susținute pe fondul controversei legate de renumărarea voturilor din primul tur al scrutinului prezidențial și de expansiunea curentelor extremiste, s-au încheiat cu victoria așteptată a PSD, dar și cu intrarea în Parlament a trei formațiuni catalogate de o parte a presei ca fiind extremiste: AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), SOS (Partidul SOS România) și POT (Partidul Oamenilor Tineri). Scorul acestora este unul îngrijorător pentru o țară cu valori proeuropene și proNATO: 32,45 % la Senat și 31,83 % la Camera Deputaților. PNL aproape că a dublat cifra candidatului de la alegerile prezindențiale, iar în cazul USR, partidul este cu mult sub candidatul din primul tur pentru Cotroceni. În cazul UDMR, acesta s-a întrecut pe sine, depășind cu mult obișnuitul prag de 5%. În total vom avea un Parlament destul de divizat, cu șapte partide + grup : PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR, POT și minorități. Ceea ce este de apreciat ar fi că totuși plaja partidelor proeuropene este mai mare, însă în interior avem partide care la prima vedere nu pot depăși disensiunile din campanie, când s-au atacat reciproc, iar aici ne referim la PSD și USR.
Prezența la vot, la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, a fost una consistentă, comparativ cu anii precedenți: 52,50%. Din 18.008.555 de votanți înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne 9.455.072 de români (775.413 din diaspora). Cea mai mare prezență s-a consemnat în județele Harghita-58,81%, Bihor-56,67%, Cluj-54,99%, Ilfov-54,76%, Sălaj-54,28%, Covasna-53,83%, Argeș-53,44%, Olt-53,06%, Alba-52,78%, Gorj-52,14%, Mehedinți-51,96%, Buzău-51,69%, Dolj-51,05%, Mureș-50,92%, Giurgiu-50,78%, Vâlcea-50,41% și Brașov-50,40%. La popul opus, cea mai mică prezență s-a consemnat în județele Vaslui-33,02%, Botoșani-40,83%, Iași-40,73% și Bacău-41,81%.
PSD și AUR, partide despărțite de 4 procente
PSD a înregistrat cel mai mic scor din istorie la alegerile parlamentare, dar chiar și așa, a câștigat scurtinul și pentru Senat, dar și pentru Camera Deputaților. Marele câștigător ar fi formațiunea de extremă AUR, care în patru ani, nefiind nici la guvernare, și-a dublat numărul de votanți. Asta chiar dacă din electoratul său au „ciupit” partidele Dianei Șoșoacă (SOS) și a lui Călin Georgescu (POT). După numărarea și centralizarea voturilor din țară și din Diaspora, avem următoarea configurație în Parlament.
SENAT
-Partidul Social Democrat (PSD): 2.065.087 de voturi, 22,30%
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 1.694.705 de voturi, 18,30%
-Partidul Național Liberal (PNL): 1.322.468 de voturi, 14,28%
-Uniunea Salvați România (USR): 1.134.831 de voturi, 12,26%
-Partidul SOS România: 718.415 de voturi, 7,76%
-Partidul Oamenilor Tineri (POT): 591.927 de voturi, 6,39%
-Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR): 590.783 de voturi, 6,38%
CAMERA DEPUTAȚILOR
-Partidul Social Democrat (PSD): 2.029.906 de voturi, 21,96%
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 1.665.019 de voturi, 18,01%
-Partidul Național Liberal (PNL): 1.219.762 de voturi, 13,20%
-Uniunea Salvați România (USR): 1.146.357 de voturi, 12,40%
-Partidul SOS România: 679.923 de voturi, 7,36%
-Partidul Oamenilor Tineri (POT): 596.736 de voturi, 6,46%
-Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR): 585.589 de voturi, 6,36%
Partidul condus de Diana Șoșoacă, SOS România, intră pentru prima dată în Parlament. În aceeași situație se află și Partidul POT, care este condus de o fostă membră AUR, Anamaria Gavrilă, și care îl susține pe Călin Georgescu.
Cum și-au împărțit partidele țaraPSD a câștigat mai toate județele din Moldova, Muntenia, Oltenia și parțial din Banat și nordul țării. Transilvania s-a împărțit între UDMR și PNL, iar AUR a obținut tot ceea ce a scăpat printre degete PSD.
-Partidul Social Democrat: Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea, Tulcea, Brăila, Buzău, Călărași, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Olt, Argeș, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Maramurș și Bistrița-Năsăud, Sectorul 5 București;
-Alianța pentru Unirea Românilor: Suceava, Constanța și Arad;
-Partidul Național Liberal: Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu și Ilfov;
-Uniunea Salvați România: Timiș, Brașov, sectoarele 1,2,3,4 și 6 București;
-Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: Covasna, Harghita, Mureș, Sălaj și Satu Mare.
Diaspora, cea mai mare lovitură pentru democrație
La toate alegerile de până acum-prezidențiale sau parlamentare- diaspora românească a hotărât decisiv anumite rezultate. De obicei era un vot masiv proeuropean. De data aceasta, opțiunea românilor din afara granițelor țării a fost una care a adus multă stupefacție. Majoritar, votul compatrioților noștri care trăiesc în Europa sau în Occident s-a dus către partidele cu discurs antiUE și antiNATO. Să trăiești în UE și să votezi împotriva ei este cu adevărat paralizant. Să te bucuri de binefacerile Vestului și să trimiți, măcar declarativ, țara în brațele Estului este absolut cinic. Voturile pentru așa-zișii suveraniști au adunat peste 55%, ceea ce este îngrozitor de mult!
SENAT
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 197.731 de voturi, 25,85%
-Uniunea Salvați România (USR): 167.376 de voturi, 21,87%
-Partidul SOS România: 124.268 de voturi, 16,24%
-Partidul Oamenilor Tineri (POT): 104.598 de voturi,13,67%
-Partidul Național Liberal (PNL): 57.429 de voturi, 7,51%
CAMERA DEPUTAȚILOR
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 201.280 de voturi, 26,35%
-Uniunea Salvați România (USR): 185.485 de voturi, 24,28 %
-Partidul SOS România: 121.639 de voturi, 15,93 %
-Partidul Oamenilor Tineri (POT): 104.439 de voturi,13,67%
-Partidul Social Democrat: 30.730 de voturi, 4,02%
PSD câștigă alegerile din Prahova. Partidele extremiste adună, însă, un periculos 34%!
Prezența la vot în Prahova a fost sub media națională. Din 632.003 de alegători înscriși în listele permanente, s-au prezentat la urne 315.618 de persoane, în procent așadar de 49,94%. Rezultatele sunt în trendul național.
SENAT
-Partidul Social Democrat (PSD): 72.253 de voturi, 23,33%
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 54.311 de voturi, 17,53%
-Partidul Național Liberal (PNL): 42.685 de voturi, 13,78%
-Uniunea Salvați România (USR): 33.635 de voturi, 10,86%
-Partidul Oamenilor Tineri (POT): 27.942 de voturi, 9,02%
-Partidul SOS România: 26.038 de voturi, 8,41%
CAMERA DEPUTAȚILOR
-Partidul Social Democrat (PSD): 72.626 de voturi, 23,48 %
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 52.579 de voturi, 17,00%
-Partidul Național Liberal (PNL): 40.911 de voturi, 13,22 %
-Uniunea Salvați România (USR): 35.753 de voturi, 11.56 %
-Partidul Oamenilor Tineri (POT): 28.516 de voturi, 9,22%
-Partidul SOS România: 25.236 de voturi, 8,16%
PSD a obținut în Prahova procente mai mari decât media națională, la fel și micuțele partide izolaționiste, construite în jurul Dianei Șoșoacă și Călin Georgescu, POT și SOS. PNL și USR se situează, în Prahova, sub media națională, cum de altfel stau lucrurile și în cazul AUR.
Este foarte curios că Prahova, un județ totuși dezvoltat, a votat în proporție de 34,96% la Senat și 34,38% la Camera Deputaților cu AUR, POT și SOS.
Pe de altă parte, la acest scrutin, rolul primarilor a fost, cu câteva excepții, aproape nul. De exemplu, PNL are primari în 56 de localități, dar acum a câștigat alegerile în doar 24 de comune și orașe. PSD, în schimb, domină Prahova, cu 57 de UAT-uri adjudecate. Apoi AUR, deși nu are niciun primar în județ, a ieșit câștigătoare în 22 de UAT, majoritatea luate de la PNL. Forța Dreptei, care și-a bazat campania numai pe atacuri contra PNL, a obținut scor bun în Boldești Grădiștea, dar nu va intra în Parlament, fiindcă nu a trecut pragul de 5.00%. De fapt, partidul lui Ionescu din Prahova a convins doar 8.667 de alegători (2,80%) să-l voteze.
Ce reprezentare va avea Prahova în Parlamentul României?
Scorurile din Prahova la aceste alegeri l-ar putea lăsa acasă pe unul dintre cei mai vechi parlamentari social-democrați: Ștefan Radu Oprea, în prezent, ministru al Economiei. Un perdant ni se pare a fi și medicul Bogdan Nica, de la PNL, care se vede nevoit să cedeze locul unui candidat adus de la Călărași, Șerban-George Cătălin. Posibilii parlamentari din partea Prahovei sunt:
SENAT
-Partidul Social Democrat (PSD): Florin-Nicolae Jianu;
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): Laurențiu Plăeșu;
-Partidul Național Liberal (PNL): Marian-Cătălin Predoiu;
-Uniunea Salvați România (USR): Aurel Oprinoiu.
Al cincilea mandat de senator ar putea ajunge, după redistribuire, la PSD-Radu Oprea sau chiar la POT-Liviu Avădanei.
CAMERA DEPUTAȚILOR
-Partidul Social Democrat (PSD): Bogdan-Andrei Toader, Grațiela-Leocadia Gavrilescu, Alexandru-Florin Rogobete;
-Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): Adrian-George Axinia, Ștefăniță-Alin Avramescu;
-Partidul Național Liberal (PNL): Mircea Roșca, Șerban-George Cătălin;
-Uniunea Salvați România (USR): George-Nicolae Marussi;
-Partidul Oamenilor Tineri (POT): Dan-Mihai Nicolae;
-Partidul SOS România: Andrei-Cosmin Gușă.
În cazul AUR, dacă Axinia rămâne europarlamentar, următorul pe listă este Petre Pușcașu. La redistribuire, e posibil ca USR să câștige un loc, caz în care îl vom avea în Parlament pe Felix Bulearcă.
Ce guvern ar putea rezulta după aceste alegeriNici nu s-au încheiat bine alegerile și deja PSD, câștigătorul alegerilor, face fix pe dos decât lăsase să se înțeleagă. Adică manifestă deja o oarecare aroganță, chestiune care nu mai are să coste formațiunea pe termen scurt, fiindcă și-a văzut sacii în căruță. Marcel Ciolacu și colegii săi au refuzat să spună cu ce partide ar dori să constituie Guvernul României. Și, de fapt, nici nu are prea multe soluții: va merge fie cu partidele extremiste, caz în care va împrumuta din reflexele AUR sau ale SOS, inclusiv doza de critică de la nivelul socialiștilor europeni; va merge cu partidele proeuropene, PNL, USR și UDMR, caz în care va trebui să accepte reformele propuse de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan.
Presa străină, după votul românilorThe Guardian: „la prima vedere, PSD a reușit să se instaleze în fruntea clasamentului, însă asta nu rezolvă decât într-o oarecare măsură problema. De la ieșirea din comunism, în 1989, România a evitat în mare măsură naționalismul”.
Politico este de părere că „partidele proeuropene par să fi ținut piept extremei drepte, dar votul pentru formațiunile radicale sugerează că un candidat ultranaționalist, prorus, are șanse să câștige Președinția săptămâna viitoare”.
Associated Press News: „Deși PSD va avea cele mai multe mandate în Parlament, extrema dreaptă a obținut câștiguri semnificative, iar votul sugerează un sentiment anti-sistem larg răspândit în România”.
Agenția France-Presse: „Deși PSD a ieșit învingător la alegerile parlamentare, extrema dreaptă a făcut o puternică incursiune și a aruncat în incertitudine statul membru al UE și NATO.”
Reuters: „PSD obține cele mai multe voturi și resping, astfel, o mișcare de extremă dreapta în plină ascensiune, care contestă orientarea pro-occidentală a țării”.
Articol de Maria Bogdan