11.3 C
Ploiești
joi, 23 septembrie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Partide vechi, partide noi, cu aceleași șanse de zero succes

Partide vechi, partide noi, cu aceleași șanse de zero succes

Articol de Nicolae Misail

Așadar, CEC de la Chișinău s-a spălat pe mâini de prima obligație pentru anticipatele din 11 iulie – a aprobat lista finală a concurenților electorali ce urmează a fi incluși în buletinul de vot. Numărul celor înregistrați cuprinde 23 de candidați, dintre care 20 partide politice, 2 blocuri și un candidat independent. Dintre toți candidații doar 2 au șanse reale de a accede în parlament și alte 2-3 formațiuni ar putea fi, cu greu, în cărți sau la muchia pragului de trecere. Ceilalți candidați reprezintă fie niște aventuriști politici, fie, pur și simplu, spoileri avansați de unii candidați politici mai puternici în perspectiva de a mai ciupi din electoratul propriilor adversari sau măcar a mai denigra, în plină agitație electorală, din imaginea acestora. În rândurile ce urmează ne propunem o radiografie, pe unde succintă, pe unde mai extinsă, a ultimilor, în funcție de atenția pe care o merită, pe cei cu șanse lăsându-i pentru numerele viitoare.

Peste o duzină de partide cu șanse de zecimi de procente

     Cele puțin peste o duzină și jumătate de partide ce s-au aventurat în actualul scrutin pot fi divizate în 3 categorii: partide de aventură, care nu participă activ la viața politică, ci doar își fac cunoscut numele din vreme-n vreme în campanii electorale, cu rezultate de sub un procent; partide spoiler, plătite sau favorizate de regulă de formațiuni ale oligarhilor; și partide noi, proaspăt create de înalți demnitari sau unii activiști, sinceri sau controversați, ai vieții publice. Anume în această ordine și ne propunem să le analizăm în rândurile ce urmează.

     Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” (MP „Speranța-Надежда”), constituită încă în 1997, a participat la numai 2 scrutine parlamentare sub umbrela altor blocuri electorale (în 1998 cu „Blocul Social-Democrat Speranța-Надежда” și în 2001, reușind să promoveze un singur candidat în legislativ, pe lista Blocului Electoral „Alianța Braghiș”) și 2 locale (1999 și 2003), obținând mandate numărate. Al cui joc îl va face în actualul scrutin încă nu se vede – posibil al PCRM-PSRM, dacă ne amintim că în 2003, împreună cu alte partide de flancul stâng (PCRM, PDM, PDAM, PSRM ș. a.) a figurat printre semnatarii acordului de constituire a Uniunii de Centru-Stânga (UCS), inspirată de Vladimir Voronin. Președintele MP „Speranța-Надежда”, Andrei Donică, s-a remarcat cu o condamnare de un an închisoare cu suspendare, după ce în 2016 l-a scăldat cu o găleată cu lapte pe Octavian Armaşu, ministru al finanțelor pe atunci. Pe același eșichier încearcă să vâslească în a treia campanie electorală și Partidul Regiunilor din Moldova (PRM), constituit deja în 2011 ca unul cu doctrina democrației populare. Avându-l ca lider pe bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a fost conceput ca o alternativă a Centrului, în special al Alianțelor pro-europene, dar vădit pro-rus. La alegerile parlamentare din 2014 PRM nu trece pragul, iar după ce Formuzal nu mai este ales bașcan (2015), partidul e preluat în 2016 de Alexandr Kalinin, președintele diasporei moldovenești din Federația Rusă. Deși în campania din 24 februarie 2019, în calitate de concurent electoral nr. 10 pe circumscripția națională declara că e „alternativa cea mai potrivită pentru adevărații patrioți, dezamăgiți de Dodon și Partidul Socialiștilor”, și că e „o adevărată forță pro-rusă ce pledează clar pentru federalizarea Republicii Moldova” (ca soluție a conflictului transnistrean), se vede de la o poștă ce hram poartă cei 93 de candidați din listă (Kalinin nu a reușit să mai convingă 8 pro-ruși pentru a avea lista completă, de 101 candidați). Mai ales că și acum se crede „unica formațiune pro-rusă autentică, ce va păstra statalitatea Moldovei, va reglementa conflictul de pe Nistru prin federalizare și va declara limba rusă a doua limbă de stat”. Mai este loc de vreun comentariu?

     A treia formațiune de aventură, Partidul „Patrioții Moldovei” (PPM), spre deosebire „surorile” de mai sus, e un partid unionist. Doar că cei 55 de candidați desemnați în listă pledează pentru un referendum privind unirea Republicii Moldova – nici mai mult, nici mai puțin – cu Federația Rusă. E drept, ca subiect federal separat, menținând statutul de republică. „E timpul să ne întoarcem acasă”, este sloganul lui Mihail Garbuz, liderul acestor „patrioți”. Potrivit lui, programul lor electoral diferă fundamental de ale tuturor celorlalte partide, iar avantajele pretinsului referendum ar fi „integritatea teritorială a Moldovei, reunind malurile Nistrului, protejarea valorilor ortodoxe, a limbii, identității și istoriei multinaționale moldovenești, accesul la o piață economică imensă fără frontiere” și alte basne electorale verzi, numai bune de pus la uscat pe o culme dintr-o casă țărănească din trecute veacuri.

Partide gemene sub căciuli de abrevieri dublate

     Prima formațiune spoiler în sensul clasic al cuvântului pare a fi Partidul Politic „NOI”, lansat la 11 iulie 2020, pe care alegătorii îl vor confunda cu alt partid, „Noua Opțiune Istorică”, ambele având aceeași abreviere NOI. Dacă primul se poziționează ca fiind de centru-stânga, de orientare pro-moldovenească, cel de-al doilea NOI e mai în vârstă, fiind succesorul de drept al Partidului Național Român și al Asociației Victimelor regimului comunist de ocupație și a Veteranilor de război ai Armatei Române. Președintele lui, Victor Alexeev, fost secretar de stat în Ministerul pentru românii de pretutindeni, anterior activând în PSD-ul condus de Victor Ponta și care era apropiat de PDM-ul din epoca Vlad Plahotniuc. În afară de aceeași denumire abreviată, cele două formațiuni au și alte „afinități” – doi reprezentanți ai PSD deveniți bine cunoscuți. Liderul „Noii Opțiuni Istorice”, Victor Alexeev, a fost mai mulți ani șeful organizației PSD România în Republica Moldova, iar în Partidul Politic „NOI” își caută loc în capul listei fostul deputat PSD Mihai Cristian Rizea. Doar că în timp ce Rizea se ia de piept cu CEC și justiția de la Chișinău pentru a i se permite să figureze alături de liderul „NOI” Vladimir Dachi, președintele celuilalt „NOI”, Victor Alexeev, ne-a declarat că deja nu mai conduce partidul, interimatul fiind asigurat de Svetlana Chesari, vicepreședinta formațiunii și cap de listă. Surse ce s-au dorit anonime susțin că Alexeev s-ar fi retras după ce a eșuat cu tentativa de a schimba denumirea formațiunii în Partidul Politic Alternativă și Șanse, scontând abrevierea PAS, exact ca cea a Partidului Acțiune și Solidaritate. Care e rostul acestor două partide, dacă nu de spoileri, când unul jinduiește să-și pună căciulă abrevierea celui mai cotat partid în actualul scrutin, iar reprezentantul celuilalt, Cristian Rizea, după ce tot trâmbița că o susține pe președinta Maia Sandu, acum declară că scopul formațiunii în care-și caută scut și fotoliu este de a face ca Republica Moldova să fie un „stat suveran, independent, prosper etc.”, și nu… o slugă a României (?!).

     Și Partidul Politic „Democrația Acasă”, după ce a abandonat Mișcarea Politică Unirea, încearcă marea cu degetul, arogându-și și el o abreviere străină – PPDA. Succesor al Mișcării de Tineret „Democrația Acasă”, în urma crizei politice și a revoltelor din aprilie 2009, se înregistrează la Ministerul Justiției în 2011 ca partid cu aceeași denumire. În actualul scrutin președintele formațiunii, Vasile Costiuc, contestat de o bună parte din colegii de partid, speră la un scor de trecere. Decât că printr-o metodă evident meschină – poate-poate rupe numărul de voturi necesare pragului și prin confuzia alegătorilor care ar simpatiza cu Platforma DA, purtătoare a aceleiași abrevieri în buletinul de vot. Schimbarea denumirilor partidelor care să se asemene cu altele, cu șanse în alegeri, este o practică des întâlnită la Chișinău. Astfel, la alegerile din 30 noiembrie 2014, de rând cu PCRM a participat Partidul Comunist Reformator din Moldova, în buletinul de vot figurând cu aceiași abreviere ca a comuniștilor și a obținut un scor de 4,92% , reducând simțitor din numărul de voturi jinduite de comuniști. Drept că foarte curând după acel scrutin a fost radiat din registrul partidelor politice. Câte din aceste partide spoiler vor fi radiate și ele din registru, dacă nu cumva au scop de a se retrage din scrutin, pledând pentru cele care fie le-au plătit copios, fie le-au promis posturi și funcții în caz că vor accede la guvernare?

Partide ale unor figuri mai mult sau mai puțin răsunătoare

     La cea de-a treia categorie înclinăm să referim în primul rând două formațiuni cu un oarecare istoric: Partidul Verde Ecologist (PVE) și Partidul Legii și Dreptății. PVE e o formațiune constituită încă din 1992, până în 2012 numindu-se Partidul Ecologist „Alianța Verde” din Republica Moldova (PEMAVE) și avându-l ca președinte pe regretatul scriitor Gheorghe Malarciuc. În actuala versiune este condus de generalul Vitalie Marinuța, fost ministru al apărării în guvernul Filat (2009-2014). Deși PVE a participat practic la toate alegerile parlamentare, din 1994 până în 2019, doar în cel de la 1998 a avut doi reprezentanți în legislativul de la Chișinău. Ultimele sondaje nu-l cotează cu ceva procente, decât la rubrica „alte partide”.

     Partidul Legii și Dreptății are și el un lider din organele de forță – generalul Nicolae Alexei. De una singură, formațiunea nu a trecut niciodată pragul electoral, decât că Alexei, fost deputat în primul parlament, s-a bucurat un timp de favorurile ex-președintelui Petru Lucinschi și a figurat pe listele unor partide, fiind promovat de același Lucinschi în postul de viceministru de interne și conferindu-i gradul de general-maior de poliție. Între 1997-2001 mai deține funcția de director al Departamentului de Combatere a Crimei Organizate și Corupției, dar este destituit pentru „abuz în serviciu” și comercializarea ilegală a „corpurilor delicte”, confiscate de la contrabandiști. În 2004 Curtea Supremă de Justiție îl condamnă la cinci ani de închisoare cu suspendare, interzicându-i-se dreptul de „a deține funcții de răspundere timp de trei ani”. Dar în 2005 este grațiat și ales președinte al Partidului Dreptății Social-Economice din Moldova, căruia îi va schimba denumirea în Partidul Legii și Dreptății. Acum Nicolae Alexei mai face o tentativă de a ajunge deputat, făcându-i loc în capul listei Marianei Durleșteanu, cea care ar fi trebuit să ajungă premier prin grațiile PSRM. Dar, te-a mira să fie cu Doamne-ajută.

     Tot din cuibul PSRM se trage și un al candidat electoral mai degrabă spoiler – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, al cărui lider este nimeni altul decât fostul om al lui Dodon, ex-premierul Ion Chicu. „Mai bine moștenea PSRM-ul”, s-a exprimat o altă fostă mână dreaptă, al lui Vladimir Voronin, fostul comunist Mark Tkaciuk, după ce Ion Chicu a anunțat că lansează un partid de centru-dreapta, al cărui obiectiv este modernizarea Moldovei și integrarea ei în UE. Greu de legitimat acest obiectiv, când primii pe listă se regăsesc foștii săi miniștri Viorica Dumbrăveanu (al sănătății) și Anatol Usatîi (al economiei), fosta secretară generală a Guvernului, Lilia Ianconi, precum alți foști șefi de direcții sau instituții guvernamentale din subordinea sa. Mai ales dacă ne amintim cât de bine au gestionat, tot laolaltă, criza pandemică.

     Alți doi lideri ai altui partid candidat în scrutin vin din alt cuib, dar de aceeași culoare – a PCRM. Este vorba de Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, liderii căruia (dar și în capul listei) sunt disidenții comuniști Iurie Munteanu, Mark Tkaciuk și Zurab Todua. Va fi acest partid un ghimpe pentru socialiști sau o fumigenă contra PCRM?, se întreabă mai mulţi analiști. E greu de spus, cert este doar că fostul ideolog al PCRM aruncă toate săgețile în adresa Maiei Sandu.

Ce rost să figurezi în buletinul de vot fără nici o șansă

     Nu am mai catadicsit să analizăm și alte trei formațiuni, parcă furnici, parcă muște la arat: Partidul Schimbării, lansat de juristul Ștefan Gligor, un critic dur al corupției din justiție și aparent susținător al direcției de reforme și democratizare promovate de Maia Sandu, precum și alte două mai degrabă partide incognito – Puterea Oamenilor (formațiune lansată de fostul primar interimar al capitalei Ruslan Codreanu ) și Partidul Oamenilor Muncii, cu o listă de 65 de candidați, dintre care numai 24 sunt membri ai acestui partid. Cu 22 de zile până la alegeri, formațiunea aflată pe locul 22 în buletinul de vot își propune să obțină 22% din voturi la scrutinul din 11 iulie. Un obiectiv, din start, curat irealizabil.

     CEC atrage atenția tuturor partidelor înregistrate pentru anticipate că până pe 26 iunie inclusiv concurenții electorali înregistrați pot solicita retragerea întregii liste, înlocuirea sau excluderea unui candidat. Vor uza concurenții fără șanse de aceste oportunități sau se vor retrage în favoarea cui? Or, potrivit unui sondaj făcut public chiar cu 22 de zile înainte de scrutin, nici unul dintre concurenții analizați nu ajung la baremul de voturi de cel puțin un procent, iar mai bine de jumătate dintre ele se înscriu la rubrica „alte partide”, toate la un loc cotate cu 0,6%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

CUPA BĂNEASA EDIȚIA I-A

    Minifotbalul, ca şi alte sporturi de la nivel de amator, a avut de suferit din cauza pandemiei, competiţiile fiind suspendate, dar minifotbalul...

CE AU/ N-AU ÎN COMUN DRAGNEA ȘI NĂSTASE!?

Editorial de Marius Marinescu Amândoi au fost președinți ai PSD. Unul știe introducerile de la cărți, celălalt cuprinsul. Amândoi au făcut pușcărie pentru fapte presupuse a...

Se distribuie pachetele alimentare la Ploiești

    Până pe data de 1 noiembrie 2021, la Ploiești, se distribuie pachetele alimentare, program finanțat din Fondul de ajutor European destinat celor...

Fotbal / Petrolul este lider în Liga 2

    Petrolul 52 Ploiești este noul lider în Liga 2 la fotbal, după ce a învins vineri, pe teren propriu, pe Ripensia Timișoara,...

Săptămână cu accidente rutiere

A intrat cu mașina în semafor, la Câmpina     Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Câmpina au fost sesizați despre faptul că pe Bulevardul Carol...