joi , 14 noiembrie 2019
Home / Actualitate / Ofensiva deznaționalizării revine în Republica Moldova prin limba rusă

Ofensiva deznaționalizării revine în Republica Moldova prin limba rusă

Moscova nu crede lacrimilor, dar nici „poveștilor despre democrație”. După ce imperiul țarist a trecut cu coasa, iar URSS-ul cu secera „politicii naționale” peste tot ce mai era autohton și național în lagărul popoarelor, mai nou nu se lasă înfrântă și încearcă să promoveze aceeași politică prin contaminare cu radiațiile nucleare ale războiului hibrid nu numai în fostul spațiu sovietic și socialist, ba și în întreaga lume. Una dintre „rachetele balistice” în această ordine de idei este politica de deznaționalizare. Metoda rămâne cea clasică, de la Petru cel Mare până la Vladimir Putin: expansiunea teritorială și amestecul în treburile interne.
În Republica Moldova, razele „alfa ” (α), „beta” (β) și „gama” (γ) ale deznaționalizării sunt îndreptate împotriva limbii române, a vestigiilor care demască esența și fărădelegile regimului comunist, sovietic. Astfel, acum două săptămâni, deputații blocului „ACUM” Iurie Reniță și Lilian Carp au înaintat un proiect de lege prin care propun înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu cea de „limba română” în mai multe acte legislative (Codul jurisdicției constituționale, Legea privind organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă, Legea cu privire la funcția publică și la statutul funcționarului public). Modificări revendicate în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 2013, care prevede că textul Declarației de Independență, unde este stipulat că limba română, prevalează în fața textului Constituției, care menține în articolul 13 sintagma „limba moldovenească”. Reacția Kremlinului nu a întârziat. La nici o săptămână, ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a cerut consolidarea prin lege a statutului limbii ruse în Republica Moldova. Ca „limbă pentru comunicare interetnică” și ca limbă oficială în Găgăuzia și în regiunea transnistreană, precum și păstrarea instituțiilor de învățământ în limba rusă într-un număr cât mai mare. Asta după ce și Serghei Lavrov, la întâlnirea din septembrie cu ministrul de externe moldovean Nicu Popescu se arăta îngrijorat de soarta limbii ruse și a presei de expresie rusă la Chișinău.
Este de precizat că în Republica Moldova, limba rusă se simte nu mai rău ca la ea acasă. Majoritatea locuitorilor trecuți de 40 de ani cunosc și vorbesc această limbă. Realitate confirmată și de statisticele oficiale, care arată că rusa este vorbită exclusiv de 14,1% dintre cetățeni, precum și ca limbă secundară de alte 16%; tot rusa are neoficial statut de „limbă pentru comunicare interetnică”. Și, paradoxal, cererea celor doi acumiști de a înlocui sintagma „limba moldovenească” cu cea de „limba română” s-a „învrednicit” de tocmai 4 semnături în noua componență a legislativului! „Cum să nu ne aducem aminte, în context, de remarca proverbială a unui coleg parlamentar: Deocamdată doar Igor Dodon își onorează promisiunile!!!”, ne-a declarat cu amărăciune în glas deputatul Iurie Reniță. Apropo, pe timpul legislativului PD-ist o asemenea inițiativă au semnat-o totuși 35 de parlamentari, CC oferind și un aviz pozitiv pentru modificarea articolului 13 din Legea Supremă a statului. E drept că nici atunci nu a ajuns să fie votată de 61 de deputați, pentru a fi validată.


În aceeași direcție de bătaie a țintit și o recentă declarație-„proiectil” a președintelui pro-rus Igor Dodon, făcută publică aproape concomitent cu cea a lui Oleg Vasnețov. După mai multe întâlniri cu emisari ruși la Chișinău (vice-premierul rus Dmitrii Kozak, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu), după vizitele la Bruxelles și Washington (via Moscova), prezent la evenimentul dedicat aniversării a 20-a a Uniunii Ofițerilor din Republica Moldova (condusă de consilierul și cuscrul său Victor Gaiciuc), mulțumind celor prezenți că s-au implicat în activitățile dedicate „aniversării a 660-a de la întemeierea statului moldovenesc și a 75-a de la eliberarea țării de sub ocupația fascistă”, le-a promis veteranilor ruși că va închide Muzeul Ocupației Sovietice din Centrul de Cultură și Istorie Militară al Armatei Naționale. „Trebuie de făcut un muzeu bun. Ministrul care a fost înainte a făcut un muzeu al nu știu cărei ocupații. Trebuie închis… Și să facem un muzeu de istorie normal, bun, frumos”. Muzeul care conține mii de exponate-dovezi ce demonstrează genocidul regimului sovietic față de basarabeni, actul ocupației, calificat de regimul sovietic ca eliberare de sub „jugul ocupației burghezo-moșierești române”.
În ordinea de idei expusă mai sus, inserăm două opinii ce ilustrează acest război hibrid al Kremlinului.

Check Also

Cum arată un eşec constituţional?

Americanii au simţit de atâta vreme aceste simptome, încât de acum, puţini mai acordă vreo …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *