joi , 21 noiembrie 2019
Home / Mozaic / O nouă stagiune muzicală eveniment la Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti (2019-2020) (I)

O nouă stagiune muzicală eveniment la Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti (2019-2020) (I)

Continuând, cu brio, o excepţională iniţiativă de la ediţia precedentă (2017), a grandiosului Festival Internaţional ce poartă numele celui mai mare muzician român George Enescu, conducerea Filarmonicii ploieştene a izbutit şi în acest an, ca în programul general al ediţiei a 24-a recent încheiate a Festivalului Internaţional George Enescu (31 august – 22 septembrie a.c.), să înscrie în programul general – în cadrul Secţiunii concerte în ţară şi străinătate şi municipiul Ploieşti, listă ce cuprindea încă alte zece importante municipii: Bacău, Cluj Napoca, Sibiu, Iaşi, Timişoara, Târgovişte, Satu Mare, Bârlad, Piatra Neamţ, Târgu Mureş şi alte şase localităţi de peste hotare: Florenţa, Berlin, Dresda, Chişinău, Toronto şi Montreal.
În cadrul acestei noi secţiuni a programului general al Festivalului, organizatorii la nivel central, au propus ca orchestra simfonică a Filarmonicii Paul Constantinescu, să realizeze două concerte extraordinare în ziua de 12 şi 19 septembrie a.c.
În aceste condiţii speciale, concertul din ziua de 12 septembrie a marcat în mod strălucit şi deschiderea noii stagiuni muzicale: 2019-2020, a 67-a de la primul concert inaugural al instituţiei din 18 decembrie 1952.
Programul a cuprins lucrări de referinţă din opera a doi mari muzicieni de geniu: Rapsodia română nr. 1, opus 11, în La major de George Enescu, Concertul pentru pian şi orchestră şi Poemul coregrafic Nunta în Carpaţi de Paul Constantinescu.
La pupitrul dirijoral s-a aflat tânărul şi talentatul şef de orchestră Tiberiu Oprea – dirijor principal la Filarmonica de Stat din Piteşti, iar partitura solistică a Concertului pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu, a fost interpretată la un nivel artistic performant, de eminentul artist al claviaturii româneşti Vlad Dimulescu, şef departament în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, personalitate artistică bine cunoscută şi unanim apreciată în ţară şi pe meridianele lumii.
După o pauză destul de lungă, Poemul coregrafic „Nunta în Carpaţi” de Paul Constantinescu, a răsunat din nou pe scenele româneşti, după o întrerupere de mai bine de o jumătate de veac.
Această excepţională lucrare a nemuritorului compozitor Paul Constantinescu a fost realizată în anul 1938, în urma unei comenzi primite din partea ilustrului om de ştiinţă academician Dimitrie Gusti, preşedintele Comitetului Român pentru pregătirea participării României la Expoziţia Universală, programată a se deschide în primăvara anului 1939 în Metropola americană New Yorg.Folosind libretul scris de celebra balerină şi maestră a baletului românesc Floria Capsali, după ce a studiat o seamă de culegeri folclorice tipărite până la acea dată – inclusiv din comuna Fundul Moldovei din zona de nord a judeţului Suceava, împreună cu maestra de balet Floria Capsali, compozitorul Paul Constantinescu s-a deplasat în acea renumită zonă folclorică, şi după ce s-a documentat temeinic, a reuşit să culeagă şi să înregistreze cele mai reprezentative piese muzicale cântate de tarafuri, cu prilejul nunţilor dedicate căsătoriei tinerilor din zona geografică.
Pentru a da o notă cât mai interesantă întregii lucrări muzicale, a preluat şi câteva fragmente din alte piese muzicale specifice unei nunţi ţărăneşti din alte teritorii ale ţării şi în loc să intituleze lucrarea sa pentru Expoziţia Universală din SUA cu titlul ”Nunta în Fundul Moldovei”, a preferat să găsească un titlu cât mai apropiat de creaţia populară românească, care să fie mai bine înţeles şi receptat pe plan naţional şi îndeosebi la nivel internaţional. Astfel şi-a intitulat noua sa creaţie, „Nunta în Carpaţi”.
Revenind în Bucureşti şi terminând cu succes partitura generală a noului opus, compozitorul a pus-o la dispoziţia maestrei de balet Floria Capsali, pentru realizarea baletului cu echipa Operei Române din Bucureşti.
Vizionarea spectacolului a avut loc în luna ianuarie 1939. Juriul şi personalităţile invitate – afirmă acad. Mihail Jora, au apreciat noua realizare muzicală şi coregrafică a celor doi maeştri Paul Constantinescu şi Floria Capsali, unele recomandări tehnice fiind uşor de corectat. Din nefericire, din cauza declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, statul român nu a mai pus la dispoziţie sursele financiare necesare pentru deplasarea spectacolului „Nunta în Carpaţi” la deschiderea Expoziţiei Universale de la New York. S-a recurs la o formulă restrânsă de câţiva solişti, pe care documentele vremii nu le menţionează numele.
Prima audiţie absolută a baletului a avut loc în aceeaşi primăvară, în ziua de 5 mai 1939, sub bagheta marelui dirijor George Georgescu, la Opera Română din Bucureşti.
Partitura muzicală a baletului a fost, prezentată de compozitor şi la Concursul Naţional de Compoziţie „George Enescu” ce a avut loc în luna noiembrie 1938, a fost distinsă cu Premiul I şi titlul de Laureat.
La deschiderea stagiunii actuale, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Paul Constantinescu, sub bagheta dirijorului Tiberiu Oprea, a izbutit în mod admirabil să pună în valoare această excepţională creaţie muzicală a lui Paul Constantinescu, partea coregrafică fiind realizată de baletul Rapsodia din Bucureşti, sub conducerea maestrei Vanda Ştefănescu.
Cel de-al doilea concert prevăzut în agenda programului general al ediţiei 2019 a Festivalului Internaţional George Enescu, a avut loc în seara zilei de joi, 19 septembrie, sub bagheta reputatului maestru Radu Postăvaru, dirijorul permanent al filarmonicii şi prof. dr. la catedra de dirijat orchestră a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.
Programul concertului extraordinar a cuprins două excelente lucrări din repertoriul clasic universal: Concertul pentru pian şi orchestră nr.5 în Si bemol major „Opus 73” şi „Imperialul de L. van Beethoven – solist Constantin Sandu, personalitate cunoscută în lumea muzicală naţională şi internaţională – în prezent, profesor în Portugalia, iar în partea a doua a concertului dirijorul Radu Postăvaru a oferit monumentala simfonie a I-a, WAB, 101, de Anton Bruckner.
A fost într-adevăr un concert extraordinar, dirijorul Radu Postăvaru conducând cu deplină autoritate artistică aceste două excelente partituri – adevărate pietre de încercare din patrimoniul muzicii universale.
Următorul concert – al treilea din programul actualei stagiuni a readus pe scenă eminentul şef de orchestră Ilarion Ionescu-Galaţi şi doi solişti violonişti – Ionuţ Pandelescu absolvent al Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploieşti şi a studiilor universitare din Germania – unde se află şi în prezent şi Lucja Madziar, laureată a unor concursuri internaţionale, fost prim concert maestru la renumite ansambluri simfonice din Germania. Publicul ploieştean a ascultat, cu mult interes, Concertul în re minor pentru două viori şi orchestră, BWV 1043 de J.S.Bach şi piesa Navarra pentru două viori şi orchestră opus 33 de Pablo de Sarasate.
Programul concertului s-a încheiat în mod solemn cu Simfonia a IV-a, în fa minor, opus 36 de P.I. Ceaikovski – o incontestabilă capodoperă a repertoriului simfonic universal. (va urma)

Prof. Dr. Alexandru Bădulescu;

Check Also

In MEMORIAM OCTAVIAN RAŢIU

violonist concertist, prof. univ. dr. preşedintele Juriului Secţiei de Vioară de la Concursul Naţional „Paul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *