vineri , 6 decembrie 2019
Home / Ocolul Pamantului / Noul zăcământ de gaz natural şi jocul geopolitic din Mediterana

Noul zăcământ de gaz natural şi jocul geopolitic din Mediterana

Mărimea zăcământului de gaz natural din zona Glafkos a platoului continental cipriot schimbă rolul ţării pe harta energetică şi importanţa ei geopolitică, dar inflamează regiunea mediteraneană, scrie presa greacă.
Noul zăcământ descoperit de forajele companiei ExxonMobil în perimetrul 10 a redeschis discuţia cu privire la crearea unui terminal de gaz natural lichefiat în Cipru, întrucât valoarea celor patru zăcăminte din Zona Economică Exclusivă a Ciprului (Afroditi, Kalypso, Onisiforos şi Glalkos) ajunge la aproape 73 de miliarde de euro. În plus, având în vedere şi estimările cu privire la existenţa şi a altor zăcăminte importante în estul Mediteranei, creşte interesul şi pentru construcţia gazoductului East Med.
Compania americană ExxonMobil îşi consolidează poziţia în Cipru, iar SUA dobândesc interese de importanţă strategică în regiune.
Relaţiile SUA-Cipru
Se reaminteşte că, în luna noiembrie a anului trecut, ministrul cipriot de externe, Nikos Christodoulides, a întreprins o vizită în SUA, unde a avut o serie de întâlniri cu omologul său american, Mike Pompeo, cu adjunctul acestuia pentru afaceri europene, Wess Mitchell, şi cu responsabilul pentru resursele energetice, Francis Fannon, cu accent pe evoluţiile în problema reunificării Ciprului, energie şi Zona Economică Exclusivă a Ciprului. Christodoulides a semnat în acea vizită, împreună cu Wess Mitchell, o Declaraţie de intenţii cu privire la dezvoltarea strategică a relaţiilor bilaterale Cipru-SUA.
Consolidarea colaborării Cipru-Franţa în domeniul apărării
În acelaşi timp, Republica Cipru îşi consolidează colaborarea cu Franţa în domeniul apărării, urmând ca, pe lângă construirea şi modernizarea unor baze navale şi aeriene, să se semneze şi un mare acord între Nicosia şi Paris în domeniul apărării. La recenta reuniune a ţărilor mediteraneene ale UE, desfăşurată la Nicosia, preşedintele francez Emmanuel Macron a jucat un rol important în formularea unor concluzii cu un mesaj dur faţă de Ankara. Acest lucru a subliniat importanţa strategică a Ciprului pentru interesele Parisului în estul Mediteranei.
Prezenţa SUA la trilaterala Grecia-Cipru-Israel din Creta
SUA continuă să-şi sublinieze prezenţa în regiune, un exemplu edificator fiind posibilitatea pe care secretarul de stat american, Mike Pompeo, ar examina-o, aceea de a participa la reuniunea trilaterală Grecia-Cipru-Israel, care se va desfăşura în Creta în perioada următoare. Ar fi o acţiune simbolică, apreciată drept un vot de încredere acordat Greciei şi Ciprului, având în vedere că relaţiile SUA-Turcia se află într-un punct extrem de jos, iar Washingtonul ameninţă chiar cu o nouă lovitură asupra economiei turceşti, avertizând cu sancţiuni din cauza achiziţionării, de către Turcia a sistemelor ruseşti de rachete S-400.
Bula comunicaţională a exerciţiului militar al Turciei „Blue Homeland”
Ca efect al evoluţiilor de mai sus şi în contextul unor eforturi disperate ale Turciei de a nu-şi pierde rolul în jocul energetic din regiune trebuie interpretat şi exerciţiul militar
Blue Homeland, pe care Turcia l-a desfăşurat în Marea Egee, Mediterana de Est şi Marea Neagră şi pe care Ankara l-a mediatizat ca fiind cel mai mare eveniment militar din ultimii ani, cu scopul de a transmite un mesaj Greciei, Ciprului şi Israelului, Exerciţiul a fost caracterizat drept o „repetiţie de război” de către presa turcă, cu scopul de a arăta clar că Turcia îşi va apăra interesele în regiunea Mediteranei de Est şi în Marea Egee fără să accepte să fie pusă în faţa „lucrurilor împlinite” pe care Atena şi Nicosia încearcă să le genereze în regiune împreună cu aliaţii lor.
Cu toate acestea, exerciţiul Blue Homeland se dovedeşte a fi inferior a ceea ce a trâmbiţat conducerea turcă şi înseamnă, de fapt, exerciţii de căutare şi salvare în zonele maritime de la nord de Cipru şi la nord-vest de insula elenă Kastellorizo, fără vreo importanţă operaţională deosebită, în timp ce un alt segment al exerciţiilor se desfăşoară în nordul Mării Egee.
Surse militare nu au ezitat să spună, cu o oarecare ironie, că, în ciuda faptului că Blue Homeland s-a desfăşurat până acum ca o croazieră de câteva zile, toate eforturile Statului Major turc şi ordinele primite de la conducea politică urmăresc transformarea apărării din defensivă în preventivă. Întrebarea este dacă Turcia va dori să arate şi altceva, optând pentru o intensificare a acţiunilor şi o escaladare a tensiunilor spre sfârşitul exerciţiului.
Liderii ciprioţi subliniază cu fiecare ocazie că urmăresc evoluţiile cu calm şi că Nicosia nu va urma în niciun caz linia provocatoare a Turciei, pentru a cădea astfel în capcana întinsă de Ankara.
La rândul său, Atena, prin vocea ministrului apărării, Evangelos Apostolakis, a avertizat asupra riscului de a se produce un incident grav în Marea Egee din cauza acţiunilor provocatoare ale Turciei şi a subliniat că Atena depune „un efort continuu pentru normalizarea şi dezescaldarea tensiunii”.
Aceste evoluţii influenţează şi dosarul cipriot. Companiile cer rezolvarea problemei reunificării Ciprului, pentru a putea valorifica toate posibilităţile de explorare a hidrocarburilor din regiune, fără ameninţări şi obstrucţionări care le-ar pune în pericol activitatea. Obiectivul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan pentru Marea Egee şi Zona Economică a Ciprului este limpede: gestionarea în comun a zonei, lucru precizat şi de „ministrul de externe” al nerecunoscutei Republici a Ciprului de Nord, Kudret Ozersay, care la Reuniunea organismului Conferinţei Islamice a susţinut că evoluţia pe care lucrurile au luat-o în problema bogăţiei naturale a Ciprului este ireversibilă şi nimeni nu poate rămâne indiferent: „Fie va exista o medie acum, pentru a-i convinge pe greco-ciprioţi să stea la aceeaşi masă cu noi în problema gazului natural, fie noi vom face proprii paşi, pentru a ne susţine propriile drepturi”.
Soluţia va depinde în foarte mare măsură de problematica energetică, dar şi de relaţiile dintre SUA şi Turcia, urmând a se vedea de ce parte se situează Washingtonul dar un rol important îl va juca şi UE. Prin urmare, descoperirea zăcămintelor de hidrocarburi poate proteja Republica Cipru de pretenţiile turceşti sau se poate întoarce ca un bumerang împotriva Ciprului, în funcţie de cum se vor configura interesele marilor puteri care vor dicta evoluţiile în regiune.

Check Also

Şeful Mossad vede o schimbare istorică a alianţelor din Orientul Mijlociu

Într-o rară apariţie publică, directorul Agenţiei de spionaj Mossad a declarat că în Orientul Mijlociu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *