fbpx
marți , 26 mai 2020
Home / Actualitate / Noile ziduri ale lumii

Noile ziduri ale lumii

Într-o căutare de identitate, de suveranitate ori dintr-o necesitate reală de securitate, aceste noi „frontiere” povestesc despre epoca în care trăim, scrie Le Figaro, care trece în revistă noile ziduri ce s-au înălţat în ultimii ani. Căderea Zidului Berlinului, pe 9 noiembrie 1989, căderea Cortinei de Fier şi a regimului comunist au însemnat şi începutul unei ere a liberei circulaţii. Ziduri pentru separarea unui popor ori unor popoare?!
„Never again!” (Niciodată din nou) se scanda în urmă cu 30 de ani. Şi totuşi, altele au fost ridicate între timp, constată şi Cristina Teacă de la RFI.

În 1989, existau 11 ziduri de separare pe întreaga planetă. În prezent, estimările oscilează între 20 şi 71 – dacă numărăm şi gardurile din sârmă ghimpată ridicate în ultimii ani pe fondul migraţiei. Unele au fost ridicate din cauza unor conflicte frontaliere. Altele, cele mai multe şi mai recente, au fost construite pe fondul insecurităţii, terorismului, fluxului migrator ilegal.
Departe de „modelul berlinez”, aceste noi construcţii povestesc despre provocările epocii în care trăim. În realitate, aceste noi fortăreţe nu au mai nimic în comun cu Zidul Berlinului, care era o fortăreaţă politică ce încerca să împiedice populaţia RDG-ului să iasă, în timp ce, astăzi, aceste noi ziduri sunt destinate mai degrabă să oprească oamenii să intre pe un teritoriu.
* O veche fortificaţie, ridicată în 1953 înainte de Zidul Berlinului şi care este în continuare în picioare separă cele două Corei. Simbol al unui conflict îngheţat, ea se întinde pe aproximativ 350 de km şi separă Coreea de Nord de Coreea de Sud. Este situată în mijlocul unei zone demilitarizate, un No man’s land cu o lăţime de patru km, închisă cu un zid dublu de până la trei metri înălţime. În pofida denumirii sale, este cea mai militarizată frontieră din lume. În Sud, 400.000 de soldaţi sunt staţionaţi în permanenţă. În Nord, 700.000 de soldaţi patrulează.
* În Europa, Nicosia este în prezent singura capitală divizată din lume, partea nordică (turcească) şi partea sudică (grecească) fiind despărţite de o linie verde, o zonă demilitarizată menţinută de ONU. Nu este vorba de un zid, ci de grilaje şi de saci cu ciment. Lungimea barierei: 180 de km.
* Celebru este şi zidul situat la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic. Cu o lungime de 1.300 km, construcţia a început în 2006, printr-o semnătură a lui George W. Bush pe un act intitulat Secure Fence Act. Realizat din cilindri din oţel înalţi de opt metri, grilaje şi beton, zidul este echipat cu camere video şi cu senzori de mişcare. Există 1.800 de turnuri de control, iar 18.000 de forţe din Border Patrol supraveghează. În 2016, una dintre promisiunile de campanie ale lui Donald Trump a fost întărirea şi prelungirea acestui zid de-a lungul întregii frontiere cu Mexicul. Congresul refuză însă să deblocheze fondurile necesare.
* Cea mai mare barieră din lume se află însă între India şi Bangladesh – are 3.200 de km.
* Revenind în Europa, un exemplu semnificativ sunt două enclave spaniole situate pe Coasta Mediteraneană cu Marocul. Între 1998 şi 2001, Spania s-a dotat cu bariere, pentru a se proteja de migranţii care tranzitau Marocul pentru a ajunge în Europa, dar şi pentru a lupta contra traficului de droguri. În ciuda barierelor, mii de migranţi continuă să forţeze aceste demarcaţii. De la începutul anului, 3.500 au intrat astfel în Spania.

* Chiar şi Franţa şi-a construit un gard de protecţie împotriva migranţilor – la Calais, fiind finanţaţi de Marea Britanie.
Iar, odată cu aceste ziduri au tot înflorit, mulţi au vorbit despre o valoare a spaţiului Schengen. Dar este fals, consideră diplomatul Michel Fouche: „Convenţia Schengen autorizează restabilirea controlului în caz de criză. Un stat are dreptul să îşi controleze frontierele, explică acesta.
* Celebră este şi bariera de securitate construită de Israel în Cisiordania, cu scopul de a opri terorismul. Specialiştii sunt de acord că această construcţie a redus numărul atentatelor în Israel.
În 2014, Arabia Saudită s-a lansat în construcţia unui zid de 950 de km, de-a lungul frontierei cu Irak, pentru a putea stopa avansul organizaţiei jihadiste Stat Islamic.
Mulţi sunt cei care se întreabă cât de eficace sunt aceste ziduri, simboluri ale puterii, dar şi ale unei neputinţe a statului, confruntate cu imigraţia ori cu terorismul.
Alţi analişti atenţionează asupra simbolurilor pe care un zid ni-l oferă. Nu trebuie să comitem greşeala de a-l vedea ca pe o soluţie, ci doar ca pe un răspuns.

Distribuie:

Check Also

Donație OMV către Maternitatea Ploiești

OMV Petrom a donat Spitalului de Obstetrică Ginecologie Ploiești 250.000 de lei pentru achiziția de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *