fbpx
3.4 C
Ploiești
marți, 20 octombrie, 2020
Acasă Tara de dincolo de tara Moțiune de cenzură între aritmetică șchioapă și lipsă de discernământ politic

Moțiune de cenzură între aritmetică șchioapă și lipsă de discernământ politic

După spectacolul „Ștefan Gațcan și socialiștii” și votarea forțată, la a patra încercare, a asumării de răspundere de către Guvernul Chicu, opoziția s-a decis în sfârșit să recurgă la o moțiune de cenzură împotriva guvernului Chicu-Dodon. Prin această tentativă trei componente ale opoziției – Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”, partidul „Pro-Moldova” și Partidul „ȘOR” – se ambiționează să obțină demiterea executivului acuzat că a eșuat în gestionarea crizei „COVID-19” și a consecințelor ei economice, dar și că ar fi izolat Republica Moldova, neglijând intenționat parteneriatele strategice cu UE și SUA, diminuând la maxim parteneriatele cu România și Ucraina, lipsind republica de ajutorul necesar în lupta cu pandemia și orientând-o exclusiv pe alt vector, cu repercusiuni deosebit de riscante economic, social și politic. Partidul „Acțiune și Solidaritate”, care multă vreme nu era sigur că moțiunea e o idee bună în condițiile în care matematica voturilor nu încuraja deloc această acțiune, s-a decis să subsemneze în ultimul moment, explicând că astfel ar dori să prevină fraudarea viitorului scrutin prezidențial.

Moțiune, smulsă cu pumnul în masă
Inițiată de Platforma DA și citită de vicepreședintele acestui partid Alexandru Slusari, moțiunea a fost depusă în Parlamentul de la Chișinău pe 16 iulie. Susținută și semnată de deputatul neafiliat Octavian Țâcu și, în ultimul ceas, de deputații PAS, moțiunea urma să fie dezbătută și votată sau respinsă pe parcursul ultimei săptămâni din iulie, nu mai devreme decât în ședința de joi, 23 iulie, după cum și se anunțase, înainte ca sesiunea de primăvară-vară a legislativului să tragă cortina. „Matematica voturilor” se rezuma la o aritmetică simplă, dar cu aproximații foarte șubrede. Fracțiunile parlamentare PAS și Platforma DA însumează împreună 26 de voturi. Deputații de la „Pro Moldova” numără acum 14 deputați, iar cei de la Partidul „ȘOR” alți nouă, ambele formațiuni anunțând că vor susține moțiunea. Cu votul deputatului neafiliat Octavian Țâcu opoziția parlamentară adună cât de cât lesne 50 de voturi. Dar deputatul Ilan Shor este lipsă încă de la fuga lui Plahotniuc nu numai din sala de ședință, dar și din republică, așa încât moțiunea de cenzură putea conta doar pe 49 de deputați, iar pentru demiterea Guvernului Chicu ar mai fi nevoie de două voturi. Ba și această cifră e o aproximație, chiar dacă nu e rotundă.
Or, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată în dimineața zilei de luni, 20 iulie. Spicherul Zinaida Greceanîi a convocat în zorii zilei Biroul permanent al parlamentului care a decis – de capul lui oare? – să convoace la mijlocul zilei ședință plenară a legislativului. Și asta în pofida faptului că, potrivit regulamentului, lunea este pentru deputați zi de lucru în teritoriu. La un interval de un minut-două și premierul Ion Chicu a declarat, cu nonșalanța-i caracteristică, că Parlamentul se va întruni să dezbată moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. Anunțurile i-au luat nu că prin surprindere, ci pe drept cuvânt, în lenjerie pe deputații din opoziție. În plus, colac peste pupăză, tot în această dis-de-dimineață doi deputați din opoziție (Partidul „ȘOR) au fost testați pozitiv la CVOVID-19, iar mai mulți colegi de-ai lor au fost anunțați cu febră și interziși la ședință, urmând să fie testați la coronavirus (lucru despre care n-ai fi zis, văzând cât de activ s-au manifestat în ședință, după ce au fost admiși totuși). Anume în aceste circumstanțe opoziția a fost impusă să-și prezinte și să-și apere moțiunea de cenzură. Întâmplătoare oare această întorsătură a lucrurilor? Firește că nu. Se vor găsi sau nu voturile necesare pentru demiterea Guvernului Dodon-Chicu prin moțiunea care a fost obținută prin bătăi de picioare și cu pumnii în mese în ziua depunerii? Întrebare ce se citea nu numai în agitația disperată a deputaților din opoziție, dar și în creierii miilor de cetățeni car au urmărit cu înfrigurare transmisiunea în direct.

Maia Sandu, nu Andrei Năstase, în căutare de voturi
În cele două zile de la depunerea moțiunii și după, întreaga „clasă politică” a fost în fierbere mai mult în fața microfoanelor presei și camerelor de luat vederi decât printre colegii care ar fi trebuit convinși și în rândurile cărora să identifice 3-4 voturi în favoarea moțiunii. Maia Sandu, care până la depunerea moțiunii declara că formațiunea pe care o conduce nu va semna moțiunea decât când vor exista 51 de voturi în parlament care să asigure aprobarea ei și suficiente voturi pentru a instala un nou guvern, joi dimineață, cu doar o oră înainte de începutul ședinței în care a fost citită moțiunea, pare să se fi răzgândit. Nu că s-ar fi împăcat cu gândul că va trebui să voteze alături de cei de la „Pro Moldova” sau Partidul „ȘOR”, ci având mari îndoieli că scrutinul electoral prezidențial din toamnă ar putea fi corect în condițiile Guvernului Chicu. „Noi nu-i vom permite lui Igor Dodon să transforme procesul democratic într-un iarmaroc, unde voturile se cumpără cu 20 de dolari, bani furați tot de la noi, iar loialitatea primarilor este cumpărată cu bani din bugetul de stat”, a declarat lidera PAS după ce formațiunea sa a semnat moțiunea. Mai și sperând că cei ce vor asigura voturile lipsă vor fi totuși democrații, nu formațiunea „ȘOR”. Mai mult. Maia Sandu a încercat, cu o zi înainte de depunerea moțiunii, să convingă PDM-ul să se alăture semnatarilor moțiunii într-o întâlnire cu Pavel Filip. Liderul democraților a respins însă și după întâlnire posibilitatea unui vot al democraților alături de grupurile lui Candu și Șor, pe care le acuză că i-au cumpărat jumătate din fracțiunea parlamentară. Chiar dacă în ultimele zile se trezise cu o scrisoare de la mai mulți consilieri locali și primari democrați din raionul Râșcani, expediată conducerii PDM, în care se cerea ca partidul să susțină demiterea Guvernului Chicu.
Decizia Maiei Sandu de a se alinia moțiunii i-a surprins oarecum și pe cei de la PSRM, iar Corneliu Furculiță, șeful fracțiunii socialiste, i-a și administrat o etichetă acidă: „O felicităm pe Maia Sandu. Azi s-a închis capcana oligarhică în care a intrat cu succes”. Și președintele Dodon a pus la îndoială succesul moțiunii de cenzură. Îndată după depunerea ei, Dodon a aruncat în spațiul public premoniția că soarta moțiunii împotriva legislativului va fi similară celei depuse împotriva ministrului sănătății Viorica Dumbrăveanu. Și că în caz de succes, nu va semna decretul de numire a unui alt candidat la funcția de prim-ministru, preferând un executiv interimar condus de Ion Chicu până la alegerile anticipate. Dar nu s-a limitat numai la aceasta.

Două partide de șah câștigate deocamdată de Dodon
După spectacolul-scandal cu Ștefan Gațcan, de astă dată Dodon și polit-tehnologii săi au fost mai circumspecți și au îmbrăcat mănuși, fie și murdare. Altminteri, cazul Gațcan, calificat de același Dodon „un gest frumos, omenesc”, nu a fost atât „o premieră, în politica moldovenească”, cum încearcă să se disculpe șeful statului, ci mai degrabă o probă în plus ce demonstrează cât de hidoasă este fața și esența noului PCUS moldovenesc, care acum poartă nume de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Epopeea deputatului Gațcan a scos la iveală ceea ce mulți știau demult: Igor Dodon și PSRM sunt de fapt o grupare de crimă organizată, care exploatează Republica Moldova folosind și mai grosolan decât Vladimir Plahotniuc instituțiile statului. Apropo, în ziua când a fost sechestrat, deputatul Gațcan a fost bătut crunt de colegii săi. Bătaie începută pe hol (surprinsă de camerele de supraveghere) și „desăvârșită” la podele, în biroul președintelui Comisiei juridice Vasile Bolea. Gest cât se poate de „frumos” și „omenesc”. Filmările de la camerele de supraveghere au dispărut pe motiv că aparatura de stocare era suprasolicitată. În toate acele zile lipsă, Ștefan Gațcan nu a fost în România, ci în Bulgaria, în „compania” mai multor agenți de la Serviciul Pază și Protecție de Stat. Nu în zadar președintele Dodon a semnat un decret, în aceeași zi cu dispariția deputatului, potrivit căruia angajaților SPPS li se oferă pașapoarte diplomatice. La Iași, jurnaliștii români l-a descoperit în drum spre casă, unde era adus să asigure votul de aur la a patra încercare a premierului Chicu să treacă de parlament asumarea răspunderii. Iar în legislativ, a fost ridicat, tot „frumos și omenește”, de la locul său din sectorul doi și adus (de azi înainte și până la sfârșitul mandatului) între liderul fracțiunii Corneliu Furculiță și alt coleg, ca să fie burdușit pe sub coaste dacă va uita eventual să ridice mâna la comanda colegilor săi. Din acea zi Ștefan Gațcan s-a văzut nevoit să suporte nu numai o escortă umilitoare a colegilor socialiști până și la veceu, dar și replici acide ale colegilor din tabăra opusă: „Aveți toți dinții în gură? Sunt reduceri la mall”.
De data aceasta Igor Dodon a devansat opoziția prin acțiunile sale. În primul rând, deputații socialiști au fost convocați in corpore de șeful statului și mai mult al PSRM într-o ședință fulger, la care toți cei 37 de deputați din fracțiune, inclusiv Ștefan Gațcan, au jurat, pe sub mască și sub stricta supraveghere a „părintelui” acestora, dar și semnat „Declarația în susținerea Guvernului condus de prim-ministrul Ion Chicu”. Strângerea rândurilor în jurul guvernului Chicu a fost secundată și de PDM, care a fost și el impus să semneze o declarație similară.
Mai departe au urmat lucruri de rutină. Dodon i-a convocat pe cei doi, spicherul și premierul, la obișnuita lui ședință de planificare, dar că nu luni, ci chiar în week-end, unde le-a comunicat planul său de răsturnare a moțiunii și împreună au bătut ultimele cuie în scenariu. Ceea ca a urmat a doua zi, luni, 20 iulie, a fost desprins din spectacolul „O noapte furtunoasă”, decât că într-o versiune „modernă” și o regie cât se poate de hidoasă.

Andrei Năstase, principalul perdant al eșecului moțiunii
Până la urmă, soarta moțiunii, ca și „patriotismul și dragostea de neam” a aleșilor poporului s-au topit sub teascul bădărănismului cinic al premierului Chicu, forțarea unor momente de procedură a spicherului Greceanîi, între fluierăturile și datul în spectacol a unor deputați din opoziție, care au culminat cu altercații deloc onorabile între cele două tabere. Frânturi de adevăr și minciuni cu sacii, probe unilaterale și „argumente” false și lașe s-au rânduit haotic în luările de cuvânt pe marginea moțiunii. Votul final a fost un eșec – pentru demiterea guvernului Chicu nu s-a acumulat decât 46 de voturi, cu 5 mai puține decât preconizata aritmetică din ajun.
Scenariul după care a fost pregătită și desfășurată ședința legislativului a oferit societății basarabene o nouă probă că republica e guvernată în continuare de interese și grupuri obscure ce au substituit instituțiile și însuși statul. PDM a dat dovadă și de astă dată că rămâne în cârdășie cu clanul Dodon, iar liderul său, Pavel Filip, printr-un discurs cu argumente de patriotism românesc și pro-european a dezamăgit total așteptările propriului electorat în scădere drastică. Mai degrabă a reafirmat că, pur și simplu, și-a schimbat stăpânul și îl slujește acum pe Dodon cu același zel și fidelitate cu care îl slujise pe Plahotniuc.
Principalul perdant din acest exercițiu a ieșit nu atât Platforma DA, cât Andrei Năstase. Planul de debarcare a lui Chicu și de asumare a unui nou guvern a fot mai puțin inspirat, urmând calapodul rezoluțiilor de pe timpul protestelor. S-a lucrat prost și insuficient și la pregătirea pentru desfășurarea propriu-zisă a exercițiului. Însuși Andrei Năstase s-a limitat în această perioadă doar la apeluri politico-civice către conștiința unor deputați imaginari, iar fruntașii partidului nu au întreprins altceva decât să scrie textul moțiunii și să forțeze admiterea ei pe ordinea de zi. Căderea în sondaje a Platformei DA și a liderului ei Andrei Năstase, ca și încrederea electoratului, va fi de acum încolo până în toamnă și mai accentuată. Singurii câștigători, trebuie să credem, sunt PAS și Maia Sandu, care s-a ales cu un dram de imagine în plus acceptând să susțină moțiunea, dar conștienți că nu votul lor putea fi hotărâtor.
După războiul de luni din legislativ unele voci s-au grăbit să afirme că ar mai fi loc de o moțiune împotriva Guvernului Chicu în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare sau cel târziu în septembrie, în debutul sesiunii de toamnă-iarnă. Doar că până atunci opoziția rămâne cu aceeași restanță la matematică: numărul de voturi necesare. Or, perpetuarea actualului executiv și acțiunile anemice anti-Dodon, calculele pur electorale sunt rețeta perfectă de a-l mai avea încă patru ani pe Dodon în fruntea statului. Dacă, poate, eventual partidele pro-europene nu-și vor reorienta eforturile spre trimiterea în fața instanței a tuturor celor implicați în cazul Gațcan sau debarcarea președintelui Dodon pentru înaltă trădare de Patrie. Probe sunt destule, urmează doar a fie administrate cu mai mult discernământ politic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Peste 900 de femei şi fete, date dispărute în Peru

Peste 900 de femei, dintre care 70% minore, au dispărut în Peru în timpul celor trei luni şi jumătate de izolare impuse din cauza...

Basne cu un prăpădit de Făt-Frumos și balauri dintr-un trecut roșu

Patru persoane, cetățeni ai Republicii Moldova, au fost răpite în noaptea dintre 7și 8 octombrie de așa-numitele forțe de ordine ale autoproclamatului regim de...

Proiectul european de digitalizare a serviciilor CJ Prahova prinde contur

Licitația organizată de Consiliul Județean Prahova pentru proiectul „Simplificare Administrativă și Optimizarea Serviciilor Pentru Cetățeni” a fost câștigată de firma bucureșteană CertSign, la prețul...

Nouă localități din Prahova ar putea intra în carantină zonală

Un document intrat în posesia reporterilor Incomod arată că nouă localități din Prahova ar putea intra în carantină zonală din cauza procentului ridicat de...

1 milion de lei pentru Registrul spațiilor verzi din Ploiești

În 2007, a apărut legea (nr.24) prin care autoritățile administrației publice locale aveau obligația să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative,...

USR și-a stabilit candidații pentru Parlament

Filiala Prahova a USR și-a desemnat candidații pentru Camera Deputaților și Senatul României la alegerile din 6 decembrie 2020. Pentru Senat, ordinea candidaților este...