1.8 C
Ploiești
joi, 25 februarie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Moscova, Antonescu și pacea interetnică la Chișinău

Moscova, Antonescu și pacea interetnică la Chișinău

Cu doar două-trei zile înainte de ultima decadă a lui ianuarie, iarna ne anunța să nu ne prea „culcăm” pe temperaturi de toamnă și a suflat cu un pui de crivăț cu minus 13-16 grade pe timp de noapte. Ca tot numai peste două-trei zile, intrând deja în ultima decadă a lunii, să revină la temperaturi de 10-12 grade plus ziua. Pe eșichierul politic însă „temperaturile” au bătut pare-se recorduri de febrilitate, ajungând până la incandescență. „Curenții de fierbințeală” au fost provocați de astă dată de decizia Curții Constituționale de la Chișinău din 21 ianuarie curent privind „statutul special al limbii ruse”, declarând neconstituțională Legea nr. 234 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, votată la 16 decembrie 2020, noaptea, la ultima ședință a sesiunii de toamnă-iarnă a legislativului, de 55 de deputați PSRM+ȘOR+transfugii de la „Pentru Moldova”.

Nagacevschi, ministru cu cetățenie română, dar apărător al limbii ruse
Sesizarea de verificare a constituționalității legii a fost depusă de deputații Octavian Țâcu (PUN), Dinu Plângău și Maria Ciobanu (Platforma DA). Curtea Constituțională a statuat că „tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Legii Supreme” și a reiterat că limba română este limbă de stat în Republica Moldova, iar Constituția nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”. În plus, legea respectivă încalcă, prin mai multe articole, prevederile normelor referitoare la egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii.
Ședința Curții s-a desfășurat pe fundalul unor proteste de afară. Pe parcursul celor trei ore cât au durat deliberările, două tabere a câte câțiva protestatari, despărțite de poliție, s-au înjurat și stropit cu apă. Înjurăturile au răsunat nu numai în aer liber, dar au rămas să „perpetueze” și în spațiul virtual, încrustate în mijlocul unor cuvinte de pe lozincile afișate de pretinșii apărători ai limbii ruse (vezi foto), majoritatea tineri ca de obicei și foarte probabil plătiți în limitele unei burse studențești. „Războiul” dintre cele două tabere l-a prins în foc încrucișat și pe ministrul Justiției Fadei Nagacevschi, el reprezentând Guvernul în ședința CC. La ieșire, după pronunțarea hotărârii, a fost la un pas de a fi luat la bătaie de oponenții limbii ruse – deși are cetățenie română, ministrul recunoștea presei că a pledat pentru menținerea statutului special al limbii ruse și a apreciat hotărârea Curții Constituționale ca fiind „o soluție periculoasă”. Mai mult, după ședință dânsul a postat pe pagina sa de Facebook, în limba rusă, definiția schizofreniei. Drept că nu a specificat în atenția cui – a celor care l-au atacat sau a juraților Înaltei Curți.
Înainte de decizia CC, încă în fază de proiect, legea cu bucluc a mai fost dur criticată de experți ai Centrului Național Anticorupție. Expertiza CNA avertiza că acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia la același nivel cu limba română constituie un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității Republicii Moldova, ar putea duce la conflicte între etnii, iar implementarea ei implică resurse financiare suplimentare considerabile de la buget. Or, și pe dimensiunea economică s-au încălcat prevederile din Constituție, care statuează clar că nicio cheltuială nu poate fi aprobată, dacă nu sunt identificate sursele bugetare. În sfârșit, și Constituția stabilește clar că minoritățile etnice vor comunica în limba de stat sau în limba minorității sale etnice. Iar conform datelor recensământului populației din 2014, dintre cetățenii moldoveni 77,86% vorbesc limba română, 9,3% – limba rusă, 4,08% – limba găgăuză, 3,8% – ucraineană și 1,48% – bulgară. Să credem că de data aceasta CC a pus punct unei dispute legate de statutul special al limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova – o dispută generată electoral, care durează de 30 de ani?
Limba unei minorități nu poate fi impusă altor minorități
La Chișinău, primii care au reacționat, au fost, firește, socialiștii, decât că absolut concomitent și în același pas cadențat cu Ambasada Rusiei și …ministerul rus de externe. Ultimul, prin vocea purtătoarei de cuvânt, Maria Zaharova a avertizat că de statutul limbii ruse în Moldova ar depinde pacea interetnică și soluționarea conflictului transnistrean. „Problema statutului limbii ruse este de o mare importanță pentru păstrarea stabilității sociale și a armoniei interetnice în societatea moldovenească, precum și în contextul soluționării transnistrene. Sperăm că conducerea republicii va avea suficient bun simț pentru a nu provoca o exacerbare artificială a tensiunii politice interne pe baza limbajului”, declară Zaharova. Chiar în aceste zile, Kremlinul, citind notații „de bun simț” Chișinăului, nu s-a sinchisit să reprime la Moscova și Sankt-Petersburg, protestatari care s-au ridicat în apărarea lui Alexei Navalnîi, opozantului lui Putin, cerând eliberarea lui. Peste 3.500 de persoane au fost arestate doar în ziua de 23 ianuarie, dar câte până a fi declanșate demonstrațiile de protest? Vârf la toate, Kremlinul pune sub învinuire pentru decizia CC pe președintele Maia Sandu?!


Nici PSRM nu se dă bătut și a anunțat că va veni chiar în ședințele proxime ale legislativului cu un nou proiect de lege privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, doar că mai perfect, revizuind anumite prevederi din lege. Iar liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că începând de săptămâna viitoare, vorbitorii de limbă rusă vor organiza proteste în mai multe localități din republică. „Noi nu vom ceda, PSRM va înregistra un nou proiect. Să vedem dacă Maia Sandu îl va accepta”, a declarat Dodon în limba rusă, în semn de dispreț față de decizia de joi a CC.
Limba rusă, cireașa de pe tortul „Ne luăm Moldavia înapoi!”?
E clar de ce PSRM și Dodon intenționează să ridice la proteste oameni de la sate. Mai drept din raioanele unde i-au votat preponderent, inclusiv Găgăuzia. În Republica Moldova problema lingvistică demult a fost tranșată, inclusiv foarte mulți vorbitori de limbă rusă au devenit conștienți că a cunoaște limba statului în care locuiești e o formă de respect. Cei mai mulți însă se gândesc la viitorul propriilor odrasle – își trimit copii în școli cu studiere în limba română. Tot mai mulți nativi din familii vorbitoare de rusă ajung absolvenți cu BAC-ul susținut cu brio și-și continuă studiile în instituții de învățământ superior de prestigiu din Occident. Confruntați cu o vizibilă scădere a ratingului politic, socialiștii încearcă să bulverseze societatea cu probleme de ordin identitar, sub a căror umbrelă speră să atragă toate minoritățile etnice din republică și să le contrapună majorității românești. De fapt rolul de „limbă de comunicare interetnică” pentru rusă trebuia să fie cireașa de pe tortul „Ne luăm Moldavia înapoi!”. Drepturile vorbitorilor de limbă rusă sunt respectate în Moldova, altfel de ce ar fi tăcut Moscova și Ambasada Rusiei până acum? Or, Ambasada Rusiei la Chișinău s-a arătat și ea revoltată, văzând în decizia CC „retragerea statutului de limbă de comunicare interetnică a limbii ruse”, ceea ce e un fals brutal. Dar ceea ce a scăpat mass mediei este că în timp ce judecătorii CC deliberau pe subiectul constituționalității legii cu bucluc, Dodon avea o întrevedere de lucru cu Ambasadorul Oleg Vasnețov. În cadrul ședinței ar fi fost discutate trei chestiuni prioritare: acordul dintre Republica Moldova și Federația Rusă cu privire la protecția socială a moldovenilor care trăiesc sau muncesc în Rusia; despre livrarea în țara noastră a vaccinului rusesc; extinderea regimului preferențial pentru exportul de produse agroindustriale moldovenești pe piața rusă. Și numai? Ne îndoim că în cadrul acestei întruniri nu s-a pus la cale sincronizarea tuturor acțiunilor de protest – ale PSRM, Kremlinului, Ambasadei ruse la Chișinău. Or, ele au fost făcute publice una de la alta, se poate spune, la secunde numărate.
Cine tulbură pacea –Dodon, Vasnețov sau …Antonescu?
Și că tot a venit vorba de întâlnirea Dodon – Vasnețov. Fie că cei doi au discutat doar acele trei probleme și nimic despre eventuala decizie a CC, a cărei conținut probabil se cunoștea deja. Dar întrebarea este în calitate de CE și de CINE a discutat Dodon cu Ambasadorul Federației Ruse? Or, șeful PSRM a purtat negocieri cu reprezentatul oficial al unui alt stat, el, Dodon, neavând nici o calitate oficială? Și-a asumat-o abuziv, ilegal, fraudulos pe cea de șef de stat? Și astfel nu a comis un act de uzurpare a puterii? Apropo, în imaginile de captură ne-a atras atenția un lucru: ambasadorul a rămas același, dar între timp s-a schimbat anturajul și… statutul interlocutorului, nu? Și gândul ne duce spre Procurorul General Stoianoglo, fire sensibilă, care reacționează foarte bolnăvicios la orice încercare de a i se sugera care sunt așteptările societății de la sistemul judecătoresc și le califică drept presiune politică și atentat la independența procuraturii. Dar nu l-am prea auzit vorbind despre independența… procurorilor, care în conformitate cu Legea procuraturii au „posibilitatea de a lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează”. Și mă întreb: se va găsi măcar un procuror din cei 600, care să aibă competența necesară pentru a construi un caz de uzurpare a puterii de stat? Ori legea stabilește clar și univoc că „dreptul de a folosi o calitate oficială aparține exclusiv persoanei care este învestită cu acea calitate, iar uzurparea acesteia aduce atingere autorității respective, tulburând bunul mers al activității autorităților publice, instituțiilor publice sau altor persoane juridice de drept public”.
Reacția virulentă a Moscovei la decizia Curții Constituționale de la Chișinău privind statutul limbii ruse poate avea două motive: 1) că Moscova stă în spatele inițiativei respective a PSRM, investind nu numai bani, ci și emoții; 2) că i s-a oferit un prilej să sustragă măcar un pic atenția rușilor de la manifestaţii. S-a făcut caz din faptul că unii dintre membrii CC ar deține cetățenia română, dar s-a ignorat că și de cealaltă parte, al apărătorilor și votanților legii care privilegiază limba rusă, există persoane cu cetățenie română. Și de un politicianism absurd – decizia CC ar veni să instige „fanii moștenirii ideologice a mareșalului Antonescu” (?!!!). Disperat, agonizând după înfrângerea rușinoasă în alegeri, Dodon promite din nou Moscovei că, la prima ședință a legislativului, majoritatea socialisto-șoristă-plahotniucistă va adopta din nou legea declarată neconstituțională de CC. Ceea ce e grav. Este de fapt o declarație antistatală, de sabotaj, de nesupunere Constituției, de război civil.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

SIGUR CĂ ȘTIȚI!

Știți ce este mai găunoasă în țara asta, decât subvenția pentru cărbune? Știți ce este mai greu de suportat în țara asta, decât mizeria de...

Stadiul alimentării cu apă în localitățile din România

În statistica de la sfârșitul anului 2019, Prahova figura cu 94 de localități (14 orașe și 80 de comune) care dispun de sistem public...

Centre speciale de vaccinare pentru profesori

De ieri, în Prahova funcționează două centre de vaccinare destinate exclusiv personalului din unitățile de învățământ și creșe. Acestea sunt amenajate în cabinetul medical...

Ioana Ghizilă a cucerit Cupa României cu Sepsi Sf. Gheorghe

Ploieșteanca Ioana Ghizilă, care a fost legitimată la echipa fanion de baschet feminin a municipiului Ploiești, a reușit o nouă performanță cu actuala sa...

FILARMONICA PLOIEȘTI, www.filarmonicaploiesti.ro

Concert Folcloric de Dragobete – 24 februarie 2021 Orchestra Populară “Flacăra Prahovei” a Filarmonicii “Paul Contantinescu” vă așteaptă miercuri, 24 februarie 2021, de la ora...

TEATRUL „TOMA CARAGIU”, www.teatruploiesti.ro

SecȚia DRAMĂ Vineri, 26 Februarie, ora 19:00; Sambata, 27 Februarie, ora 19:00 - PREMIERA - Sala Teatrului Toma Caragiu Ti amo, Maria!, de Giuseppe Manfridi, regia:...